657 matches
-
nu incorporează totul și dintr-o dată. Omul cât trăiește învață. Copilul nu-și alege "alții semnificativi". El trăiește cu părinții pe care-i are, cu familia sa, cu oamenii din satul sau cartierul său. Este adevărat că socializarea primară este constrângătoare și ceea ce învață atunci îi rămâne mult timp în minte. Dar pe parcursul vieții interiorizează și alte lumi. Unii pot rămâne "prizonierii" lumii pe care i-au inculcat-o părinții, educatorii etc., alții o pot părăsi... Pe măsură ce parcurge noi cărări ale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
spații și văzduhuri fără țărm. Să nu se creadă însă că relația dintre Prospero și Ariel se mărginește la atât. Spiritul nu se arată doar cârtitor și nărăvaș, ci și foarte ascultător. E drept că se știa supus unei puteri constrângătoare și că n-are încotro. E tot atât de drept că râvna lui o simte ca pe un fel de a-și câștiga mai curând eliberarea. Însă Ariel nu calibrează nici o clipă. Și se simte din toate 171 textele că declarațiile lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
spații și văzduhuri fără țărm. Să nu se creadă însă că relația dintre Prospero și Ariel se mărginește la atât. Spiritul nu se arată doar cârtitor și nărăvaș, ci și foarte ascultător. E drept că se știa supus unei puteri constrângătoare și că n-are încotro. E tot atât de drept că râvna lui o simte ca pe un fel de a-și câștiga mai curând eliberarea. Însă Ariel nu calibrează nici o clipă. Și se simte din toate textele că declarațiile lui de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
amploare și noi valențe mitul revoluției. Revoluția împlinește chiar atributele esențiale ale mitului în accepțiunea lui Claude Lévi-Strauss (repetarea și contradicția), pentru că "revoluția se exportă și în același timp se închide în contradicția unei dezordini pentru o ordine chiar mai constrângătoare".312 Pierre Brunel găsește sursa gândirii revoluționare în conflictul antic dintre Creon și Antigona, care simboliza opoziția dintre legea umană și cea divină, dintre rațiunea de stat și respectul pentru morți, conflict care în viziunea sa este și sursa oricăror
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în mod natural ideologii și atracții, mode și simulacre, care pentru moment anesteziază anxietatea. La un nivel personal, toți ne ținem de imagini ale sinelui, de imagini ale altei vremi, imagini împrumutate de la cultură ori de la părinți, imagini depășite, irelevante, constrângătoare. Ne străduim din răsputeri să ne construim un simț adaptabil al sinelui, un set de atitudini față de sine și față de ceilalți, și o serie de răspunsuri reflexive al căror scop este să ne reducă anxietatea existențială. Mare parte din acest
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
majorității. În legătură cu asta, Guillaume Devin scrie că "fără a face diviziunilor mai multă publicitate decît ar fi de dorit, o realiniere față de un mod consensual de funcționare era inevitabilă. În acest spirit și-a revizuit UPSCE statutul în 1980. Dispozițiile constrîngătoare legate de luarea deciziilor au fost abandonate și s-a convenit că "în toate organele Uniunii, trebuie cătat cel mai larg acord posibil între toate partidele membre, iar deciziile politice trebuie luate pe baza consensului""359. Anii 1980 indică, de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
frapantă: "două reguli ale Consiliului EcoFin au detaliat sporirea supravegherii situațiilor bugetare, ca și accelerarea și clarificarea aplicării procedurilor de deficite excesive. Noua politică de coordonare a locurilor de muncă rezultă, dimpotrivă, dintr-o soft law decît dintr-un angajament constrîngător. Nu vor exista competențe europene în politica locurilor de muncă, cu atît mai puțin o politică comună a locurilor de muncă"516. Capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam este și rezultatul unei alianțe transnaționale în care PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
bine stabilit și care funcționează foarte bine". În al doilea rînd, o avertizează pe Maria Joao Rodriguez asupra folosirii noțiunii de "acord politic cadru" între partenerii sociali. Termenul "acord" ar fi interpretat de angajatori ca un acord colectiv fără efecte constrîngătoare și aceștia ar reacționa negativ. Larsson recomanda așadar folosirea termenului "cadru politic", care lasă în grija partenerilor sociali definirea instrumentelor opiniilor lor comune. Din acest moment, Larsson a început să se implice mai mult, prin contacte regulate cu Maria Joao
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
interesant( mai ales pentru organizarea asociat( a serviciilor mecanizate, (n situa(ia (n care nu exist( un num(r suficient de persoane pentru constituirea unei cooperative ori nu se dore(te aderarea la o cooperativ( deoarece este prea complex( sau constrângătoare, sau pur (i simplu (n cazurile (n care cooperativa sau o alt( form( de grupare asociativ( nu dau rezultate satisf(c(toare. Pentru utilizarea ma(inilor agricole consor(iile permit utilizarea separat( sau asociat( a acestora, asocia(ii fiind obliga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
primitiv, în contrast cu puritatea percuției dau semnalul regresiei în timp, pentru a recupera seninătatea originară a condiției umane. Numai că, din gravă, dramatică, dispe- rată, această condiție se convertește într-o stare... parodică! Personajul feminin își aruncă rând pe rând măștile constrângătoare - simulacre ale propriei ființei - iar personajul masculin îi presară, calm, pe creștet, ceva asemănător cu nisipul - aluzie la nașterea omului ”din țărână”, al trecerii efemere pe pământ și al întoarcerii în țărână?! - după care dispar amândoi, pulverizându-se. Lucrarea în
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
determina un actor social (persoană, grup, colectiv) să acționeze într-un mod compatibil cu interesele inițiatorului, dând în același timp senzația auditoriului că are deplina libertate de gândire și decizie"99. Philippe Breton înțelege prin manipulare "o acțiune violentă și constrângătoare, care-i privează de libertate pe cei care i se supun"100. Manipularea, în această accepțiune, se bazează pe o strategie centrală, prin care se încearcă reducția maximală a libertății auditoriului în ceea ce privește posibilitatea de a discuta sau de a rezista
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
poate avea această putere coagulantă sau, dimpotrivă, dezintegratoare. Poemul este - cum îl va defini Voronca nu peste multă vreme - o „alunecare într-o cale lactee de imagini”, „o succesiune de hazarduri”, „aventură totală”, „perpetuă mișcare”. Până și rima, element tradițional constrângător al discursului, se transformă într-un factor de dinamizare, alături de celelalte elemente ale prozodiei clasice (Colomba e scris în întregime în vers perfect ritmat și organizat strofic în catrene), căci ceea ce se impune în ultimă analiză este și aici propria
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
au perceput modernizarea "ca pe un atac violent la istoria, stilul de viață și concepția lor despre lume", pe când moderniștii au interpretat aceeași modernizare ca pe singura condiție "de supraviețuire pentru țările musulmane". Iată de ce postmodernitatea, ca negare a modernității constrângătoare, a putut fi privită de unii intelectuali orientali ca pe o nouă cale de salvare, nu însă și de tradiționaliști, care au resimțit că postmodernismul este o continuare mascată a modernismului. În consecință, l-au negat și pe acesta la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dezbrăca pe deal în pielea goală / Să se scandalizeze preotul, să se bucure fetele”, prin mimarea naivității și prin batjocorirea tradiției. În Glas, de pildă, motivul zidului ruinat și părăsit, ca și metrica populară devin embleme ale unei convenții poetice constrângătoare și sunt supuse unui asalt profanator: „Zid dărăpănat / Eu m-am întrebat / Astăzi că de ce / Nu s-a spânzurat / Lia, blonda Lie / Noaptea de-o frânghie.../ S-ar fi legănat / Că o pară coapta / Și ar fi lătrat / Câinii de pe
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
gradul de coeziune prezent în acea societate. În funcție de cerințele unei epoci istorice, gradul de libertate al fiecărui individ va fi mai extins sau mai restrâns. În termenii lui Durkheim, raportul dintre conștiința colectivă și conștiințele individuale poate fi relativ mai constrângător sau, dimpotrivă, relativ mai puțin constrângător. Dar cu siguranță societatea nu poate fi tratată ca obiect decât din perspectivă euristică, nicidecum la nivel acțional direct. Ea reclamă cunoaștere și acțiuni care să îi sprijine propriile direcții de evoluție, nu să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
societate. În funcție de cerințele unei epoci istorice, gradul de libertate al fiecărui individ va fi mai extins sau mai restrâns. În termenii lui Durkheim, raportul dintre conștiința colectivă și conștiințele individuale poate fi relativ mai constrângător sau, dimpotrivă, relativ mai puțin constrângător. Dar cu siguranță societatea nu poate fi tratată ca obiect decât din perspectivă euristică, nicidecum la nivel acțional direct. Ea reclamă cunoaștere și acțiuni care să îi sprijine propriile direcții de evoluție, nu să i le nege în numele unor finalități
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
demn de urmat de către elevii săi. În lucrările Confesiuni și Despre instrucțiunea începătorilor în crștinism, Augustin susține necesitatea adaptării educației la individualitatea copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
va considera o „debilitate” cognitivă a aceatuia, ba chiar și una acțională, spunând că limbajul nu este decât o convenție, ca regula unui joc; cu cât cei ce participă la joc sunt mai numeroși, cu atât limbajul va fi mai constrângător. Totuși el nu va putea nici cunoaște, nici modifica lumea reală.” (apud A. S. Janik, în „Secolul XX”, 1988:231). Bernard Pautrat, într-un studiu, Imperiul metaforei, atrage atenția că „marca acestui caracter metaforic al limbii e mai întâi arbitrarul denumirilor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care de fapt ar anula-o devenind demonstrație. Argumentele și operațiile puse în scenă de convingere sunt mai degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va purta mai degrabă marca “fuzzy”, destinul fiindu-i opinabilul. În actul convingerii, chiar dacă se are în vedere un rezultat, accentul cade pe legitimitatea modului în care e justificat acel rezultat. Persuadarea ca act argumentativ aruncă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este cea de excludere, ne așteptăm ca, din momentul instaurării regimului democratic, legislația electorală să fie înăsprită succesiv în vederea blocării accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În mod particular ne așteptăm la creșterea pragului electoral și la adoptarea unor condiții constrângătoare în ceea ce privește înfințarea partidelor politice. b) Finanțarea partidelor politice: a doua funcție a cartelului de partide, de o importanță egală cu cea de excludere, este cea de menținere a partidelor parlamentare. În acest sens, ne așteptăm 102 Competiția politiCă în alegerile
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
existența unor instituții internaționale seturi persistente și conectate de reguli și practici care prescriu roluri, constrâng activitatea și modelează așteptările actorilor. În categoria instituțiilor intră organizații, agenții birocratice, tratate și acorduri, precum și practici informale pe care statele le acceptă drept constrângătoare. Un tip particular de instituții îl constituie regimurile internaționale, adică instituții sociale care se bazează pe principii, norme, reguli și proceduri decizionale acceptate și care guvernează interacțiunile diverșilor actori, în diverse arii tematice. Regimurile sunt aranjamente de cooperare mai specializate
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
și este evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați. Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
că aceluiași sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificații . Intuiția este deci neclară, și întrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem să considerăm alegerea noastră liberă, chiar atunci când ea a fost dictată constrângător de modelele culturale , de criteriile sociale de valorizare, de prejudecăți sau pasiuni , de fenomene de alienare , ea nu este nici probantă. Intuiția libertății pune problemă, dar nu se rezolvă . A trebuit să se desfășoare un îndelung efort de meditație filosofică
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
definită deci, din această perspectivă, ca facultatea de a decide fără a fi determinat de nici un mobil sau motiv. Ea presupune deci un act voluntar de dominare a impulsurilor și a pasiunilor, eliberarea de prejudecăți și iluzii, de orice solicitări constrângătoare asupra eului, care putea să privilegieze un mobil de acțiune, față de altul. Nu indiferența involuntară sau patologică (schizofrenică), ci indiferența deliberată, voluntară este indiciul unei asemenea libertăți, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajării, iar pentru Merleau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]