1,579 matches
-
discursurile sau contextul instituțional creează și impun etichetări (adesea ofensatoare) la adresa indivizilor sau a grupurilor. În abordările orientate spre agent se asumă faptul că indivizii, cel puțin într-o anumită măsură, determină alegerea caracteristicilor sau reprezentările simbolice. În ansamblu abordările constructiviste se pot împărți în două categorii, una reprezentațională, iar cealaltă derivând din teoria socială a identității. Post-pozitiviștii preferă termenul de "reprezentări" pentru a numi identitățile și înțelesurile intersubiective, în timp ce pozitiviștii au tendința de a utiliza termenul de norme. Conceptul de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Identitatea are legătură cu aspectul intersubiectiv al structurilor politicii mondiale și cu asumpția că realitatea este construită. Propoziția că identitățile înseamnă mai mult decât comportament și sunt formate de structuri sau modele de interacțiune are intenția de a plasa abordarea constructivistă la distanță față de raționalism. Raționaliștii, precum teoreticienii jocului, admit că identitățile se schimbă, însă anterior momentului interacțiunii. Constructiviștii sunt interesați să arate că identitățile pot fi schimbate prin interacțiune și că acest lucru contează. În plus, definirea identităților, care sunt
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că identitățile înseamnă mai mult decât comportament și sunt formate de structuri sau modele de interacțiune are intenția de a plasa abordarea constructivistă la distanță față de raționalism. Raționaliștii, precum teoreticienii jocului, admit că identitățile se schimbă, însă anterior momentului interacțiunii. Constructiviștii sunt interesați să arate că identitățile pot fi schimbate prin interacțiune și că acest lucru contează. În plus, definirea identităților, care sunt schimbătoare, influențează practicile de securitate și, în final, tipul mediului de securitate. Transformarea definițiilor sinelui înseamnă mai mult
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
schimbătoare, influențează practicile de securitate și, în final, tipul mediului de securitate. Transformarea definițiilor sinelui înseamnă mai mult decât schimbarea comportamentului și, prin urmare, este un proces solicitant. Spre exemplu, relația dintre identitate și interesele de securitate este asumată de constructiviști ca fiind baza prin care se explică diverse comportamente. Kolodziej este de părere că dacă ar putea să se explice (nu doar să se afirme) legătura dintre identități și interese, precum și în ce fel această legătură are impact asupra politicilor
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Epstein își propune să demonstreze valoarea teoretică adăugată a axării pe discurs în studiul identității. Autoarea aduce argumente că abordarea prin discurs a identității oferă o modalitate practică, parcimonioasă, de studiere a identității, mai bună comparativ cu abordările propuse de constructiviști. Charlote Epstein începe prezentarea printr-o critică a modului în care este înțeles Sinele în cadrul disciplinei relațiilor internaționale, care a preluat necritic acest concept din psihologie. Soluția propusă de Jacques Lacan 267, aceea de 'subiect discursiv' (speaking subject) oferă o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
abordării discursive în politica internațională. Teoria socială a identității formulată de Jacques Lacan pornește de la ideea că, spre deosebire de psihologie, unde se asumă unitatea subiectului, se bazează pe o ontologie alternativă a identității care a fost ignorată în mare parte de constructiviști. La nivel teoretic, Sinele unificat, din perspectiva lacaniană, nu este mai mult decât un construct imaginar în care individul trebuie să creadă pentru a compensa o lipsă constitutivă a identității. Ceea ce subliniază conceptul de identitate este de fapt un proces
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fundamentală a constructivismului. Înțelegera identității de către Lacan a identității prin identificare este una non-esențialistă, procesuală, care permite desprinderea de abordarea individualistă a statului și proclamarea identității acestuia ca element ontologic. 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă Kenneth Waltz era de părere că o teorie a politicii internaționale trebuie să fie în mod necesar o teorie a sistemului internațional 268, iar Alexander Wendt, împărtășind aceeași idee, formulează o teorie socială a politicii internaționale, deconstruind argumentul neorealist a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lumii, cât și pentru sprijinirea specialiștilor din domeniul științelor sociale de a avansa o macroanaliză a realității sociale.270 Imaginea sistemului internațional, ca sistem interstatal, era adânc întipărită, încât adesea cele două concepte erau tratate ca sinonime.271 Spre deosebire de raționaliști, constructiviștii au susținut ideea că lumea în care trăim este una concepută de noi. Chiar anarhia, trăsătura definitorie a sistemului internațional, nu este o structură discretă în care statele reacționează, ci este o instituție modelată de state prin interacțiunea dintre ele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internațional, nu este o structură discretă în care statele reacționează, ci este o instituție modelată de state prin interacțiunea dintre ele. Recunoscând implicațiile profunde ale faptelor sociale ca fiind tocmai elementul care face distincția între lumea socială și lumea naturală, constructiviștii au dezvoltat modele alternative de analiză în care aceste implicații sunt considerate ca parte a explicației și nu sunt evitate în căutarea unor factori cauzali discreți.272 Constructiviștii își îndreaptă atenția spre cauzele constitutive ale sistemului internațional, această abordare putând
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fiind tocmai elementul care face distincția între lumea socială și lumea naturală, constructiviștii au dezvoltat modele alternative de analiză în care aceste implicații sunt considerate ca parte a explicației și nu sunt evitate în căutarea unor factori cauzali discreți.272 Constructiviștii își îndreaptă atenția spre cauzele constitutive ale sistemului internațional, această abordare putând fi considerată ca făcând vizibile acele procese prin care 'elementele date' ale sistemului internațional au fost inițial constituite. Din această perspectivă, constructivismul poate fi considerat o gândire a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
la întrebarea de ce societatea internațională modernă nu este organizată într-un mod diferit, Reus-Smith propune o explicație sistematică apelând la conceptul de "instituții fundamentale", elemente structurale generice ale societăților internaționale, pe care autorul le explică, la fel ca și alți constructiviști, referindu-se la meta-valorile constitutive profunde care cuprind fundamentele normative ale societății internaționale.274 Spre exemplu, autorul arată că s-a acordat o atenție prea mare principiului organizator al suveranității pentru că acesta nu are o valoare independetă, auto-referențială, ci este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale constituie o variabilă semnificativă în sistemele internaționale.279 Elementul cheie în demonstrarea faptului că acțiunile statului nu depindeau numai de distribuția puterii în sistemul internațional sau că nu se reduceau la maximizarea interesului propriu a fost accentul pus de constructiviști pe ideea că actorii auto-interesați aveau un Sine și că acest Sine 'colora' interacțiunile cu alte state.280 Prezentăm în continuare concepțiile privind sistemul internațional elaborate de Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, autori care apelează la noțiunea de identitate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
tip, de rol și colectivă, menționând că lista nu este exhaustivă și că definițiile nu sunt definitive.297 Presupoziția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt menținute sau sunt transformate prin interacțiune face diferența între abordarea constructivistă și abordările tradiționale raționaliste în studiul politicii internaționale. Raționaliștii admit că se pot schimba comportamentele, însă consideră caracteristicile actorilor, precum identitatea, ca fiind externe și anterioare procesului politicii internaționale. Alternativa constructivistă prezentată de Alexander Wendt se învârte în jurul construcției identității
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau sunt transformate prin interacțiune face diferența între abordarea constructivistă și abordările tradiționale raționaliste în studiul politicii internaționale. Raționaliștii admit că se pot schimba comportamentele, însă consideră caracteristicile actorilor, precum identitatea, ca fiind externe și anterioare procesului politicii internaționale. Alternativa constructivistă prezentată de Alexander Wendt se învârte în jurul construcției identității.298 Prin participarea la semnificațiile colective, actorii își formează identități relativ stabile, care sunt înțelesuri specifice, de rol și așteptări cu privire la sine. În principal aspectul intersubiectiv al structurilor politicii internaționale influențează
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
teorie științifică a sistemului internațional, dar conceptualizează identitatea ca fiind circumscrisă identității statale. Cu alte cuvinte, Wendt are nevoie ca identitatea să fie construită și, în același timp, dată. Acest dat necesar nu poate fi susținut decât prin excluderea dimensiunii constructiviste. Conceptul de identitate este impus printr-o excludere, excludere care nu este o alegere inocentă din punct de vedere metodologic. Însă ceea ce acesta exclude amenință coerența argumentului său. Sinele nu poate fi definit prin ignorarea contextului. Dacă identitățile sunt inerent
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
poate fi considerat discursul identitar al liderilor politici, al intelectualilor și a multor altora angajați în procesul construirii, negocierii, manipulării sau afirmării unui răspuns la cererea uneori urgentă, adesea absentă pentru o imagine colectivă. 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste Constructiviștii au pus la încercare asumpția comună realiștilor, liberalilor și marxiștilor că interesele derivă, într-un fel sau altul, din surse materiale, susținând că identitățile susțin interesele. Măsurile militare pot fi utilizate pentru a răspunde amenințărilor externe, dar stabilirea subiectului
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fi considerat discursul identitar al liderilor politici, al intelectualilor și a multor altora angajați în procesul construirii, negocierii, manipulării sau afirmării unui răspuns la cererea uneori urgentă, adesea absentă pentru o imagine colectivă. 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste Constructiviștii au pus la încercare asumpția comună realiștilor, liberalilor și marxiștilor că interesele derivă, într-un fel sau altul, din surse materiale, susținând că identitățile susțin interesele. Măsurile militare pot fi utilizate pentru a răspunde amenințărilor externe, dar stabilirea subiectului sau
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
interesele. Măsurile militare pot fi utilizate pentru a răspunde amenințărilor externe, dar stabilirea subiectului sau obiectului care trebuie protejat determină adecvarea sau eficacitatea acestor sisteme de armament. Postularea 'supraviețuirii' ca interes fundamental presupune existența unui Sine care trebuie protejat. Acei constructiviști care sunt în mod particular preocupați de potențialul schimbării sociale examinează modul în care actorii non-statali încearcă să redefinească interesele statului apelând la termenii legitimității. Cei care examinează alianțele indică faptul că identitatea împărtășită extinde granițele Sinelui și crește costurile
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
termenul de reprezentare, care diferă vizavi de opțiunea modului în care se pune accentul pe construcția identității într-un context social sau pe impunerea discursivă a unei identități într-un anumit moment istoric. Ambele variante sugerează explicații comparabile sau complementare. Constructiviștii asumă o relație complexă între 'cine suntem' și 'ce vrem' încercând să documenteze transformările intereselor. Provocarea lansată de constructiviști este demonstrarea dimensiunii intersubiective a intereselor și respingerea conceptualizărilor convenționale materialiste. 2.3.1. Identitatea ca structură Constructiviștii admit faptul că
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
context social sau pe impunerea discursivă a unei identități într-un anumit moment istoric. Ambele variante sugerează explicații comparabile sau complementare. Constructiviștii asumă o relație complexă între 'cine suntem' și 'ce vrem' încercând să documenteze transformările intereselor. Provocarea lansată de constructiviști este demonstrarea dimensiunii intersubiective a intereselor și respingerea conceptualizărilor convenționale materialiste. 2.3.1. Identitatea ca structură Constructiviștii admit faptul că oamenii au potențialul de a destabiliza inclusiv semnificații profund instituționalizate precum cel al suveranității sau asocierea stat-identitate națională. Identitatea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
comparabile sau complementare. Constructiviștii asumă o relație complexă între 'cine suntem' și 'ce vrem' încercând să documenteze transformările intereselor. Provocarea lansată de constructiviști este demonstrarea dimensiunii intersubiective a intereselor și respingerea conceptualizărilor convenționale materialiste. 2.3.1. Identitatea ca structură Constructiviștii admit faptul că oamenii au potențialul de a destabiliza inclusiv semnificații profund instituționalizate precum cel al suveranității sau asocierea stat-identitate națională. Identitatea este studiată în relație cu organizarea comunităților politice sau în relație cu principiul suveranității. Se asumă că sistemul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
parte a realității sociale, construiește actorii sau contribuie la constituirea lor și la modul în care ei se autodefinesc. Dar, în egală măsură, sistemul internațional este construit, constituit și reconstituit prin interacțiunile dintre actorii sistemului.334 O întrebare pe care constructiviștii o ridică are legătură cu relația dintre stat și identitatea națională, și anume ce identitate poate avea un stat dacă nu are la bază ideea identității naționale? Prin definirea statalității în termenii suveranității, în mod particular prin intermediul dreptului internațional, dezbaterea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
caracteristici prezentate sunt incoerente, precum ideea că oamenii din Orientul Mijlociu sunt naivi și periculoși. Într-o anumită măsură faptul că anumite reprezentări și identificări supraviețuiesc în ciuda contestărilor, demonstrează puterea discursului elitelor de a stabili identități colective.358 În privința stabilității identității, constructiviștii sunt de acord că identitățile sunt inerent contestabile, însă nu cad de acord în ce situații să trateze aceste construcții sociale ca relativ fixe. Terminologia reprezentărilor are tendința să semnalizeze ideea că identitățile sunt prea instabile și multiple pentru a
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Ideea de Europa este principalul Alter în relație cu care ideea de Rusia este definită.361 Cartea lui Neumann este o ilustrare a multiplelor interpretări ale alterității care 'se înfruntă, se deconstruiesc sau se dislocă una pe alta'.362 Alți constructiviști apelază la analizele textuale. David Campbell, studiind politica externă americană, pune problema referințelor persistente la democrație în tratatele și memoriile politice.363 Autorul arată cum construirea politicii externe se bazează discursiv pe articularea unor identități în numele cărora se operează, prin
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o viziunea stato-centrică a identității poate masca conexiuni complexe între global și local care ilustrează mutabilitatea identităților. Oricum, interogând dacă identitățile au "granițe" se ridică o întrebare fundamentală: dacă acest concept nu cumva își pierde valoarea analitică?375 În mare, constructiviștii admit că identitatea se bazează pe diviziunea dintre "noi" și "ei". În limbajul psihologiei, teoreticienii identității sociale analizează modul în care, prin categorizare, se creează in-grupuri care subordonează out-grupuri. Folosind limbajul alterității, cei care subscriu viziunii lui Foucault argumentează că
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]