3,427 matches
-
reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea poșta internațională. Pentru intrarea României, în mod direct, în traficul poștal internațional, trebuiau desființate poșta austriacă și poșta rusă, de pe teritoriul național. Poștele străine funcționau sub forma unor servicii anexe la consulatele respective, efectuând transportul de corespondență și mesagerii, între statul român și străinătate. Deși Adunarea ad-hoc a Moldovei(1857) votase rezoluția prin care se menționa că ,, existența poștelor străine în principate ... nu au nici un temei legal”, acestea și-au continuat activitatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la naștere prematură; avea nevoie de cât mai multă liniște. Pe de altă parte, rezidentă fiind în România, avea nevoie de viza de intrare în Austria. Bunica s-a urcat în tren și a plecat cu documentele la București, la consulatul Austriei, pentru obținerea vizei de urgență, pentru că starea lucrurilor se precipita și era bine ca mama să fie acolo. Pe 15 iunie - la două luni după declanșarea „cutremurului” în casa noastră - N.C. primea viză pentru ședere de 6 luni în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
aici a petrecut bunica vreo două zile cu sufletul la gură pentru că nu mai venea avizul din Austria. Decepționată, tocmai se gândea ce să facă, să plece acasă, sau să mai aștepte o zi, când a primit un telefon de la consulat. I se confirma primirea vizei, era în afara orelor de program cu publicul, dar simpatica doamnă ia spus să vină, că o așteaptă. Vă mulțumesc, doamnă dragă, pentru acest gest deosebit de omenos, pentru toată răbdarea și înțelegerea pe care ați desfășurat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
înșiși se văzură nevoiți să se căciulească în fața propriilor angajați și să le dubleze, ba chiar tripleze sumele înscrise pe fluturașii de plată, spre dezaprobarea națiunilor ai căror reprezentanți erau. Urmă o serie de demisii la toate nivelurile ambasadelor și consulatelor la București, demisii în care apăreau motive cât se poate de stranii și incredibile. Astfel că, sub titlul „Richard Ringabellchester a tulit-o englezește“, ziarul The Times titra pe prima pagină într-o luni dimineață, cu litere de-o șchioapă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
eminent juristconsult (Jules Cambon era atunci ambasadorul Franței la Berlin, începând din anul 1907 n.tr.), tocmai atunci când a avut loc incidentul de la Casablanca. Lumea își amintește și astăzi de acea nenorocită afacere. Soldați ai Legiunii Străine, chemați de agenții Consulatului German, se aflau pe cheiul portului, gata pentru îmbarcare pe un vapor cu aburi aflat în radă. Ofițerii francezi, folosindu-și autoritatea impusă de legile disciplinei militare, i-au arestat. Agentul german a protestat, uzând de drepturile de jurisdicție pe
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
înțelegeri. La un anumit nivel, de altfel, se pusese la punct planul suprimării întregii națiuni armene. La Diarbekir, la Erzerum, la Sivas, la Trebizonda și chiar la Constantinopol, creștinii autohtoni trăiau în teroare. Populațiile creștine fugeau speriate, căutând azil în consulatele și în școlile franceze. Peste tot, agenții noștri i-au primit, i-au protejat și chiar i-au apărat fizic, cu pușca în mână. Oroarea pe care a inspirat-o lumii civilizate știrea acestor masacre nu a fost egalată decât
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
episcop de Autun în perioada 1788-1790. Revoluția l-a determinat să părăsească clerul, devenind laic. Intrând în viața politică, va fi deputat, apoi chiar președinte al Adunării Naționale (februarie 1790). Ministru al Relațiilor Externe în perioada Directoratului (1797-1799) și a Consulatului (1799 -1804), apoi ministrul Afacerilor Străine în primii ani ai Imperiului Francez (1804-1807). La început l-a susținut, apoi l-a trădat și pe Napoleon, părăsindu-l. După căderea acestuia, a fost ministrul Afacerilor Străine în perioada exilului împăratului în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și al celui de al II-lea Imperiu Francez (1852-1870), apoi cel dintâi președinte al Republicii a III-a (1871-1873). Este responsabil cu zdrobirea Comunei din Paris (martie-mai 1871). Autor al lucrărilor: Istoria Revoluției Franceze (1844, 4 volume) și Istoria Consulatului și Imperiului Francez (1845-1862, 20 de volume). 68 Arthur Wellesley, duce de Wellington (1769-1852), aristocrat anglo-irlandez, om politic și de stat britanic conservator-tory-militar cu gradul de feldmareșal, învingător al francezilor în războaiele napoleoniene (1807-1815). Prim-ministru conservator al Marii Britanii în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cultural din țară nu a întins mâna muzicienilor sosiți la Stuttgart pentru a-l cânta pe Enescu. O notabilă excepțtie. O cu totul modestă susținere venită din partea Ministerului de Externe. Un lăudabil sprijin în plan moral venit din partea celor două consulate românești - cel onorific, cel ministerial - de la Stuttgart! Este greu de imaginat împlinirea acestor momente festivaliere în afara susținerii organizatorice datorate acestei structuri regionale care este Forumul German-Român din Stuttgart, un grup de români inimoși, oameni de excelentă comunicare, de exemplară organizare
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
biblioteci, librării. Și nu în ultimul rînd includerea acestor poeți pe listele de nominalizări ale unor premii internaționale de tip Medici sau Nobel. Acești pași ar fi trebuit să fie făcuți de mult prin acele fantomatice centre culturale de pe lîngă consulatele sau ambasadele României din marele capitale culturale ale lumii. Dar acestea n-au făcut nimic altceva decît să se comporte ca niște case orășenești de cultură, care își bifau în calendarele de manifestări tot soiul de acțiuni terne, lipsite de
Premiul Național de Poezie"Mihai Eminescu" by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/9956_a_11281]
-
jos, de sediul Institutului Cultural Francez. Și tot într-o clădire superbă, o clădire monument. Cu deosebirea (doar una dintre deosebiri) că în vreme ce accesul la francezi este liber, la ICR e dificil, din motive obiective: în aceeași clădire funcționează si Consulatul Român, iar aceasta este o instituție avînd reguli specifice, o instituție în care în mod normal nu se pătrunde, nedeschisă publicului larg. Or, un centru cultural este un spațiu prin definiție deschis, cît mai deschis, cît mai accesibil, cît mai
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
o alternare de planuri în casacadă, personajele sunt introduse în scenă ex abrupto, prezentările se fac în grabă și contactele la fel. Serviciile speciale pakistaneze, U.A.T., colaborează cu cele americane; se remarcă Randall Bennett (Will Patton), oficial al Consulatului American, cinic și eficient, dar și prietenii ziaristului dispărut, o figură aparte făcînd Asra, (Archie Punjabi) ziaristă de origine indiană prietenă a familiei Pearl și suspectată că lucrează pentru serviciile de informații indiene. Regizorul surprinde acest climat tensionat și bulibășeala
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
furate, trebuie să faceți mai mulți pași pentru a obține un titlu de călătorie. Pentru a obține titlul de călătorie, cetățeanul român trebuie să anunțe Poliția, de unde obține dovada că a reclamat un furt. Cu dovada trebuie să meargă la Consulatul României, de unde este eliberat un titlu de călătorie, care permite întoarcere, fără probleme, în țară, potrivit Digi 24. Pentru eliberarea tiltului de călătorie, trebuie depus la secția consulară un document de identitate cu fotografie, dar și o cerere de servicii
Ce trebuie să faceți dacă vă pierdeți actele în străinătate by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77210_a_78535]
-
Într-un final, Adrian Năstase nu a reușit, dar Victor Ponta face totul pentru a nu repeta istoria. Mai ales că e capul lui în joc, de această dată", a scris Cristina Pocora, după aflarea numirii lui Marian Sârbu la consulatul din Dubai. "Numirea lui Marian Sârbu în funcția de consul general în Dubai este ultima extindere a caracatiței PSD. Marian Sârbu, fost sindicalist, fost ministru al muncii, fost prim-vicepreședinte al ASF, este abonat la funcții bine plătite de statul
Cristina Pocora: Caracatița PSD ajunge și în Dubai! by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81927_a_83252]
-
Într-un final, Adrian Năstase nu a reușit, dar Victor Ponta face totul pentru a nu repeta istoria. Mai ales că e capul lui în joc, de această dată", a scris Cristina Pocora, după aflarea numirii lui Marian Sârbu la consulatul din Dubai. "Numirea lui Marian Sârbu în funcția de consul general în Dubai este ultima extindere a caracatiței PSD. Marian Sârbu, fost sindicalist, fost ministru al muncii, fost prim-vicepreședinte al ASF, este abonat la funcții bine plătite de statul
Cristina Pocora: Caracatița PSD ajunge și în Dubai! by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81926_a_83251]
-
numirea sa este neconstituțională. Drept răsplată a primit o funcție de la Guvern, una bine aleasă. Marian Sârbu a fost numit de Guvern în postul de consul general al României la Dubai. Hotărârea prin care Marian Sârbu este numit șef al consulatului general al României la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a fost aprobată de Guvern în ultima ședință. Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a argumentat această numire prin faptul că funcția de consul general este una de reprezentare, iar Marian Sârbu este un
Marian Sârbu, obligat să părăsească ASF, numit consul în Dubai by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81958_a_83283]
-
numirea sa este neconstituțională. Drept răsplată a primit o funcție de la Guvern, una bine aleasă. Marian Sârbu a fost numit de Guvern în postul de consul general al României la Dubai. Hotărârea prin care Marian Sârbu este numit șef al consulatului general al României la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a fost aprobată de Guvern în ultima ședință. Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a argumentat această numire prin faptul că funcția de consul general este una de reprezentare, iar Marian Sârbu este un
Marian Sârbu, obligat să părăsească ASF, numit consul în Dubai by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81957_a_83282]
-
de invidiat: "M-am cufundat din nou în viața de refugiat român și am recunoscut-o, căci tot așa a rămas lumea apuseană, nerecunoscătoare, ne bănuiește, ne disprețuiește, ne consideră ca pe niște ciumați. Mă simt ca un lepros prin consulatele lor, căci tot român sunt și povara României, pe care o iubim fără margini, nu este ușoară" (1955). O stare de spirit asemănătoare o regăsim și în romanul (transparent autobiografic) Agonie fără moarte al lui N. I. Herescu. Ajungând să-și
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
discuțiilor teoretice, ci s-a regăsit și în vizionările de filme sau în expoziția de fotografii menționată. Recepția de deschidere a fost prefațată de calde alocuțiuni rostite de Patrick O'Meara, Dean of International Programs și de Consulul General al Consulatului Românesc din Chicago, George Predescu. Lucrările conferinței s-au derulat în două formate alternative: trei mese rotunde destinate Științelor sociale, Limbii române și Istoriei și științelor umaniste, susținute de cercetători seniori, invitați de organizatori și patru panel-uri pentru juniori
Ora României by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/9715_a_11040]
-
rândul ei, date în sistem, și nu există nicio garanție instituțională că, de exemplu, va comunica în timp util informații despre un condamnat penal, înainte ca el să părăsească teritoriul UE. Mai sunt apoi suspiciunile de corupție la acordarea vizelor, consulatele românești având deja o reputație proastă, și temerea că România va deveni poarta de intrare a imigrației ilegale în UE. Altfel spus, chiar dacă România și-a făcut treaba din punct de vedere tehnic în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen și, din
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
iasă, îi spune sever: — Sunt cam multe pânze de păianjen în acest hol. Iese. Agnès scapă solnița în cușcuș. Nevenindu-i să-și creadă urechilor, mormăie pentru ea: — Nu e grav. E ora 9.00. Gérard Clément intră pe ușa consulatului României. Este condus de o secretară - care-l privește suspicios și îmbietor - în biroul lui Anghel. Anghel se preface ocupat, deși, încă de dimineață, recalculează pe ce i s-a dus salariul din aprilie. Îl invită pe Gérard să ia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
francezi vor înțelege despre ce e vorba. Stinge lumina și se bagă în pat. Adoarme. Capitolul 5 în care Lionel dă de pomană așa cum cere datina, amărâții din Angers zic bogdaproste, o televiziune din România transmite de la fața locului, iar consulatul începe să se implice. E vineri, 11 mai. De când nu mai are ceas deșteptător, Lionel a pierdut noțiunea timpului. În gură are un gust de plumb, deși n-a băut niciodată plumb. A băut însă atâta șampanie câtă se bea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Martin 1. Ce o să faceți cu statuia? — N-ai tu treabă, îl liniștește funcționarul. Avem soluții la orice. Martin 2 și Martin 3 nu înțeleg nimic. Valentin Viorel Voicu și mai puțin. E ora 10.15. În biroul lui de la consulat, Anghel privește nervos transmisia lui Triplu Ve. În picioare, lângă birou, Ana Briceag, asistenta lui, freacă un ness. Nervozitatea șefului o face, pentru prima oară în scurta ei carieră diplomatică, să rateze spuma unui ness. Exact când Voicu termină de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de pe frunte cu o batistă, după care scoate un pieptene din buzunarul de la piept și și-l trece prin freză. Fără să știe de ce, Lionel presimte că dincolo de ușă se află brațul lung al Securității. De fapt, e Anghel, de la consulat. Despre Anghel Anghel nu e nici pe departe un băiat bun. Ba, la viața lui, a fost chiar foarte rău. Acum a îmbătrânit și nu mai găsește satisfacțiile de pe vremuri, când se putea juca în voie cu destinele oamenilor. Ca să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bun. Ba, la viața lui, a fost chiar foarte rău. Acum a îmbătrânit și nu mai găsește satisfacțiile de pe vremuri, când se putea juca în voie cu destinele oamenilor. Ca să nu-și piardă îndemânarea, le face rapoarte scurte colegilor din consulat, care se feresc de el. Dar nu îndeajuns. La școala de ofițeri din Băneasa - înainte de a-și da, la ordin, examenul de intrare în diplomație -, era reputat pentru viteza de reacție și pentru lovitura de pumn. În zilele așa zisei
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]