587 matches
-
1981, p. 237. Utilizată la noi de Eugen Lovinescu, În Istoria civilizației române moderne. Vezi Gustave Le Bon XE "Le Bon" , Psihologia mulțimilor, Editura Anima, București, 1990. Chiar dacă autorul nu aparține, programatic, istoriei mentalităților, se remarcă, pentru analiza fenomenelor de contagiune mentală, David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horea XE "Horea" , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Nu vreau să spun că istoricul ar trebui să se Îndrepte neapărat spre grupurile mici sau chiar spre individualități (deși un Emmanuel Le Roy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căutată. Dezvoltarea internetului și a comunicării virtuale a generat un anumit stil de viață și de orientare vestimentară. Această tendință care se caracterizează prin discreție vestimentară, comoditate și confort este desemnată prin fenomenul „cocon”. Un alt stil care a generat contagiune În anumite clase sociale este cel denumit „Vintage”. Sursa este o celebră „consignație” americană care se numește „Vintage” În care poți cumpăra la mâna a doua un produs vestimentar care a aparținut unei celebrități. Prin extrapolare astăzi se Înțelege prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
revela, de a ne comunica experiența acelei realități care explică totul...A educa înseamnă a propune un răspuns la o întrebare pe care o trăiești”(Luigi Giussani). Profesorii de la „Băncilă”, nu doar cei de la arte, dobîndesc sau își amplifică prin contagiune o aură artistică; dezinvoltura aparentă a actului didactic se contopește în truda și farmecul plămădirii talentelor. Cei care lucrează cu G-ul amplifică la rîndu-le Greutatea spirituală a colectivului. Reușita lor de a se descurca în hățișul birocratico pecuniar se
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
o frecvență mult mai mică; bacilul aviar (infecția este rară la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel mai adesea spontan curabilă, trecând de regulă neobservată. Deși aparent acest complex primar se vindecă, leziunea (mută clinic) continuă să
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
care ulterior scade brusc, chiar sub limita normală, apare icterul manifestat prin Îngălbenirea ochilor și a pielii, vărsături, constipație alternată cu diaree și se termină prin paralizia corpului. Hepatita infecțioasă este, ca și jigodia, o boală cu mare putere de contagiune și la fel de gravă. Se manifestă prin icter, tulburări gastrointestinale, tulburări ale sistemului nervos, dureri de cap și tulburări ale ochilor (apare albeața pe ochi). Bolile parazitare produc boli grave, cu pierderi importante În rândul câinilor, prin favorizarea unor boli și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
muscardinele" care provoacă boala viermilor de mătase. 45 Friedrich Gustav Jakob Henle (1809-1885), medic german care a descris ansa Henle a rinichiului. Împreună cu antecesorii săi Girolamo Fracastoro și Agostino Bassi, prin lucrarea Von den Miasmen und Kontagien ("Despre miasme și contagiuni") publicată în 1840, contribuie la evidențierea microorganismelor ca sursă principală a infecțiilor. Pune bazele teoriei "germinale" a bolilor. 46 Ferdinand Julius Cohn (1828-1898), biolog german, fondator al bacteriologiei și microbiologiei moderne. Studiază botanica și devine cerecetător la Universitatea din Breslau
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ei cer menținerea micii proprietăți țărănești și meșteșugărești și-i reproșează lui Lenin* că trădează revoluția socială și că nu respectă libertatea de exprimare a altor curente revoluționare. în ce privește statele, îndeosebi Franța, Marea Britanie și SUA, ele se tem atât de contagiunea revoluționară - fiind, în plus, în război sau încercând să rezolve problemele păcii -, cât și de pierderea unor importante investiții în Rusia țaristă. Ele stabilesc, prin urmare, un „cordon sanitar” în jurul focarului revoluționar, aducând un sprijin limitat „albilor” și unul ceva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conducător și conduși în care contează nu atât fiecare componentă a relației, cât mai ales interacțiunea componentelor. Practic, nu doar conducătorii își influențează subordonații, ci și invers: subordonații influențează comportamentele conducătorilor. Dacă încrederea subordonaților în conducătorii lor se transmite prin contagiune de la unul la altul, dacă rezultatele conducătorilor sunt validate de subordonați, atunci este foarte probabil ca acel conducător să devină charismatic sau, cel puțin, să fie charismatic în ochii subordonaților. Mai mult însă decât schimbarea ponderii unor elemente componente ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în grupuri unde 50% din personal este deja victima unui burnout avansat. Disputa dintre cei care au împărtășit un asemenea punct de vedere și cei care l-au respins a fost mult mai acerbă. Primii se bazau pe fenomene de contagiune emoțională, de imitare automată și de sincronizare a expresiilor, postărilor, mișcărilor etc., pe procesul de empatie care permite ca tensiunea resimțită de o persoană să afecteze nivelul de tensiune resimțit de o altă persoană. Pornindu-se de aici s-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tensiunea resimțită de o persoană să afecteze nivelul de tensiune resimțit de o altă persoană. Pornindu-se de aici s-a și formulat un model al „burnout-ului indus social”. Cercetările ulterioare au fost orientate spre descoperirea modului de transmitere a contagiunii - direct sau indirect, a ponderii pe care o deține contagiunea în producerea burnout-ului s-a spus că ea deține doar o parte din variantă, dar nu determină integral burnout-ul; în fine, s-a conchis că burnout-ul este susceptibil de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
resimțit de o altă persoană. Pornindu-se de aici s-a și formulat un model al „burnout-ului indus social”. Cercetările ulterioare au fost orientate spre descoperirea modului de transmitere a contagiunii - direct sau indirect, a ponderii pe care o deține contagiunea în producerea burnout-ului s-a spus că ea deține doar o parte din variantă, dar nu determină integral burnout-ul; în fine, s-a conchis că burnout-ul este susceptibil de a se concentra în anumite grupuri și de a se transmite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui Gustave Le Bon consacrate psihologiei mulțimilor, au pus accentul pe mecanismele și procesele de contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se pe diferite tradiții, printre care și cea inaugurată de Școala de la Chicago și continuată de adepții interacționismului simbolic, s-au aplecat asupra fenomenelor de frustrare relativă (Ted Gurr), disonanță
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stabilit precis indicațiile și contraindicațiile fiecăreia [2,4]. Endemia tuberculoasă din România are o particularitate de excepție datorată istoriei politico-economice a țării noastre. Industrializarea națiunilor occidentale a avut loc acum 100-150 ani. Industrializarea duce la aglomerare urbană, ceea ce face ca, contagiunea tuberculoasă să fie masivă, cu o mortalitate extrem de mare la copii, adolescenți și adulții tineri. În Anglia, în timpul revoluției industriale, au murit în fabrici 3 din 4 tineri, cei mai mulți de tuberculoză („consumption”). În acest fel, au fost excluși din evoluția
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
5 pacienți. Mortalitatea la lotul studiat a fost reprezentată de 7,94% adică 12 pacienți au decedat în perioada postoperatorie. DISCUȚII ȘI CONCLUZII Toate statisticile indică creșterea numărului de îmbolnăviri cu bacili Koch rezistenți de la început, fenomen explicat fie prin contagiune de la bolnavii cu eșec la tratament, care nu au fost operați la „momentul de aur” și nu mai sunt internați; fie prin rezistență instalată precoce prin tratamente incomplete, prin greșeli terapeutice și nu rareori printr-un optimism exagerat. La noi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tratament homeopatic. Dând bolnavului de la început tuberculine în diluția 100 sau 200 sau mai înalte, am asistat uneori la reacții dramatice; foarte frecvent am constatat însă și apariția de pojare, care se manifestau brutal, fără nici o noțiune epidemică sau de contagiune. Bolnavul își făcea eliminarea sub formă de pojar, pentru că nu era drenat toxinic.” (Vannier) Sunt afirmații surprinzătoare. Oricât de ciudate ar părea ele sunt făcute de cercetători obiectivi și cu simțul răspunderii științifice și pe temeiul unor observații foarte atente
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și contemporani (Pierre Bourdieu, Matei Călinescu, Lazăr Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea sociologică a fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). Lucrările considerate fundamentale în tradiția sociologică a comportamentului colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum Gustave Le Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre veacurile al XIX-lea și XX, sub influența unor lucrări celebre datate cam în aceeași perioadă: Les lois de l
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în medicină, folosită pentru prima dată cam în aceeași perioadă de savantul Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitația este o nevoie, cu condiția ca această imitație să-i fie la îndemână; în această nevoie își are obârșia moda. Fie că e vorba de opinii, de idei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
poate fi considerată o formă specifică de comportament colectiv? Răspunsul la această întrebare vizează cele trei modalități prin care am gândit structura acestui subcapitol. În primul rând, un răspuns poate fi dat în termenii teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv: teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în cadrele ei, o cecitate în fața altor posibilități de interpretare a realului. Orice adâncire într-un mod de cunoaștere riscăm să ne devină închisoare. * Condiție a unei vieți fericite: să nu ai idealuri prea mari! Cum aspirațiile se transmit prin contagiune, fericirea depinde de absența cunoașterii unor astfel de idealuri; ceea ce înseamnă că poți fi fericit dacă nu știi că se poate mai mult (și dacă nu-l ai pe "mai mult" în sânge). Motorul unei revoluții îl poate constitui nu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ceva este orientare către, ce înseamnă deja dispunere pentru o anumită formă a lui "a vedea". Sensul intenționalității este cuprins în această pregătire pentru a cunoaște, care coincide deseori cu modalitatea de orientare față de propria existență. * O modalitate evidentă de "contagiune" a valorilor: legătura contemporană dintre frumusețe și adevăr. Să observăm cât de înclinați suntem, în primă instanță, să credem pe cei care arată bine sau, dimpotrivă, să sesizăm tendința noastră de a respinge teoriile celor ce nu respectă standardele vizuale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
relativă a muncii este excepțional de mare (p < 0,02). În plus, nu există nici o diferență semnificativă între scorul atribuit familiei și cel atribuit muncii. Încă nu suntem în măsură să explicăm acest rezultat. Asistăm oare la un efect de contagiune între importanța familiei și cea a muncii pentru o populație în care separația este atenuată între aceste două domenii de activitate? Nu putem să nu ne punem pentru această populație, la fel (dacă nu mai mult!) ca pentru oricare alta
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare a lui Iorga, următorul pas important era improvizația. Întors de la Socola, Iorga (îndemnat de Barbu Știrbei), a scris, pe străzile Iașului, pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]