1,467 matches
-
lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are viziunea frumuseții spirituale ideale, de care sufletul caută să se apropie. E împărăția cerească a ideilor, pe care Platon încă o contemplase; sunt imaginile lumii îngerești, cerul spiritual, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bine și de rău, ca entități separate. E lumina ce luminează drumul pelerinilor pe acest pământ. Acest ideal ne cheamă dincolo de marginile vieții noastre, el cheamă la transfigurare”(*Sergiu Bulgakov: Ortodoxia, p. 194 ) Sub forma ei cea mai înaltă deci, contemplația creștină, care este îmbrățișarea extatică a dragostei lui Dumnezeu față de om și a omului față de Dumnezeu, are un caracter mai mult estetic decât etic. Când o definește astfel Sergiu Bulgakov se gândește, desigur, că ea nu e altceva decât unirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
create cu Sophia necreată. Și dacă viața religioasă culminează în acest fapt, care e tot așa de experimental ca și cel estetic obișnuit, înțelegem cât de neserioasă apare ultima obiecțiune modernă, din cele pe care le-am pomenit, că anume contemplația religioasă a naturii trebuie eliminată din preocupările esteticii fiindcă nu e o emoție pură. Obiecțiunea ne apare cu atât mai neserioasă cu cât, mărginindu-ne numai la sfera artei, majoritatea covârșitoare a capodoperelor, ce constituie patrimoniul frumos al omenirii, sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obiect, dacă am elimina capodoperele pe motiv că nu insuflă o emoție pur estetică! De fapt, orice artă mare suie înălțimile pe aripile de vultur ale religiei. N-am vrea însă să fim greșit înțeleși când am afirmat că în contemplația mistică avem de-a face cu un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce se produce însă fără mijlocirea simțurilor și e prin aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea despre care am pomenit e treapta culminantă, dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul când, prin simțuri, luăm contact cu obiectul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar treapta începătoare, cea mai de jos, e contemplația sensibilă, care e aproape identică cu contemplația estetică obișnuită. Și una și cealaltă se produc prin simțuri, prin văz și prin auz, care sunt organele nobile ale frumosului. Operația specifică a contemplației sensibile e suspendarea gândirii noastre logice în momentul când, prin simțuri, luăm contact cu obiectul frumos. E tocmai calitatea obiectivă, intrinsecă, a frumuseții, care provoacă această suspendare, această întrerupere a gândirii logice. Izbiți de strălucirea obiectului, în momentul acela nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gând, fără cuvinte, fără intenții, fără nici un interes, ci numai prin intuiția fixată direct în obiect. Am putea să ne informăm ori să discutăm mai înainte despre valoarea și însemnătatea obiectului sau putem s-o facem după aceea, în momentul contemplației însă nu; atunci nu contează decât contactul intuitiv, comunicarea directă de la el la noi și de la noi la el, în vraja sub care ne ține înlănțuiți. Mergi bunăoară discutând cu un prieten pe marginea unei păduri dincolo de care știi că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost tohu-bohu, socot: Plutea peste-adânc Sevaot, Și, neștiutor al mișcării. Sta haosul tot. Aici, în sălbatica noapte, Cunoști ce e veșnic și sfânt. Ce soli ai vieților sunt. O rază și câteva șoapte Pierdute în vânt! Exaltată de teroarea întunericului, contemplația izbutește să-l înfrângă parcă printr-un act de participare imaginativă la crearea lumii. Nu cunosc încă vreun studiu care să ne arate în ce constă deosebirea dintre contemplația sensibilă estetică și contemplația sensibilă religioasă. Dar poezia lui Coșbuc mi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rază și câteva șoapte Pierdute în vânt! Exaltată de teroarea întunericului, contemplația izbutește să-l înfrângă parcă printr-un act de participare imaginativă la crearea lumii. Nu cunosc încă vreun studiu care să ne arate în ce constă deosebirea dintre contemplația sensibilă estetică și contemplația sensibilă religioasă. Dar poezia lui Coșbuc mi se pare elocventă în ce privește această deosebire. Un poet tot așa de puternic, dar fără sentiment religios, ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Pierdute în vânt! Exaltată de teroarea întunericului, contemplația izbutește să-l înfrângă parcă printr-un act de participare imaginativă la crearea lumii. Nu cunosc încă vreun studiu care să ne arate în ce constă deosebirea dintre contemplația sensibilă estetică și contemplația sensibilă religioasă. Dar poezia lui Coșbuc mi se pare elocventă în ce privește această deosebire. Un poet tot așa de puternic, dar fără sentiment religios, ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Coșbuc mi se pare elocventă în ce privește această deosebire. Un poet tot așa de puternic, dar fără sentiment religios, ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar fi rămas adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poet tot așa de puternic, dar fără sentiment religios, ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar fi rămas adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religios, ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar fi rămas adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil, iar participarea imaginativă este evocarea momentului primordial din facerea lumii. Contemplația estetică a naturii e de ordin sensibil. Dar ce se întâmplă ca s-o putem numi și religioasă totodată? Se întâmplă un proces de deplasare în sus, de convertire a sensibilului în inteligibil sau în spiritual, adică o trecere de la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adică o trecere de la creatură la Creator. Cum nu suntem însă în domeniul filosofici, unde asemenea trecere se face pru eșafodajul raționamentelor logice, ci în domeniul estetic, unde trecerea nu e posibilă decât prin intuiție însoțită de mișcări afective singură contemplația imaginativă poate opera un asemenea proces de trecere. Cu alte cuvinte, în fața naturii considerată ca opera lui Dumnezeu, artistul cu fire religioasă participă în mod sensibil la frumusețea văzută și prin mijlocirea ei, se ridică să participe tot afectiv, dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe țărmul lacului o salcie pletoasă; dar ca îmi apare deodată dedublată. Întâi în aspectul ce real și apoi în imaginea ei oglindită, ce parcă se prelungește în adâncul cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor ideală, răsfrântă în cerul spiritual, îmi apare în contemplația imaginativă. Procesul acesta, încă o dată e de ordin afectiv. El reeditează prin participare vie și sufletească ceea ce știm în mod conceptual și anume: că lucrurile există real
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în aspectul ce real și apoi în imaginea ei oglindită, ce parcă se prelungește în adâncul cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor ideală, răsfrântă în cerul spiritual, îmi apare în contemplația imaginativă. Procesul acesta, încă o dată e de ordin afectiv. El reeditează prin participare vie și sufletească ceea ce știm în mod conceptual și anume: că lucrurile există real în timp și în spațiu, iar spiritual există din veșnicie ca idei sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din veșnicie ca idei sau prototipuri în cauza lor în Dumnezeu. Sentimentul religiosal naturii are o însemnătate considerabilă pentru viața creștină. Căci dacă nu toți ne putem ridica pe culmea vederii lui Dumnezeu fărăajutorul ochilor, fiecare e înzestrat cu facultatea contemplației sensibile pentru a lămuri din strălucitoarele hieroglife ale lucrurilor numele Creatorului lor. Sensibilitatea e modul cel mai rudimentar de cunoaștere, indirectă, a lui Dumnezeu, dar tocmai prin aceasta e temelia tuturor celorlalte moduri de cunoaștere. Precum inteligența are puterea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoaștere. Precum inteligența are puterea de a transforma senzațiile în noțiuni și de a ridica filosofic până la ideea ideilor, tot astfel credința are puterea de a le transforma în afecțiuni. În sentimente și de a le ridica până la iubirea iubirilor. Contemplația sensibilă a creaturii ne actualizează în suflet pe Dumnezeu, ne amintește că suntem făpturile lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transforma în afecțiuni. În sentimente și de a le ridica până la iubirea iubirilor. Contemplația sensibilă a creaturii ne actualizează în suflet pe Dumnezeu, ne amintește că suntem făpturile lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate a lui Dumnezeu în lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul de afecțiune a inteligenței vrăjite de contemplație. Căci în asemenea momente de înălțare. Dumnezeu nu mai e simplă idee, consecință a raționamentelor logice, ci o prezență imensă, pe care o trăim aproape cum trăim parfumul florii pe care o ținem în mână. Condiția contemplației sensibile religioase e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inteligenței vrăjite de contemplație. Căci în asemenea momente de înălțare. Dumnezeu nu mai e simplă idee, consecință a raționamentelor logice, ci o prezență imensă, pe care o trăim aproape cum trăim parfumul florii pe care o ținem în mână. Condiția contemplației sensibile religioase e însă existența obiectivă a frumuseții în natură: lucru ce ne-a determinat să luăm atitudine contra falsei teorii a esteticii moderne. Căci dacă frumusețea nu e proprietatea lucrurilor, ca n-ar putea provoca simțurile noastre. Simțurile în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]