1,465 matches
-
este Biserica și înaintând spre El înaintăm spre Biserica cerească, prin cea pământească făcută după aceea. Astfel, caracterul bisericesc al misticii se identifică cu caracterul ei hristocentric. Chiar cel ce s-a ridicat la starea de „minte pură” și de „contemplație” fără simboluri nu a părăsit cadrul ierarhic al Bisericii în sens larg și nu a sărit dincolo de Iisus Hristos și de Taine.[ 3] Rugăciunea permanentă a creștinului ca persoană aparte presupune o încălzire prealabilă și des repetată a lui prin
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
află deja în plină eră creștină. Dacă ar fi să abordăm viziunea vetero-testamentară a frumuseții, vom susțină căîn Sfânta Scriptură se găsesc numeroase texte din care putem înțelege frumosul ca fiind propriu Dumnezeirii. În Vechiul Testament adevărul și binele se oferă contemplației, iar simbioza lor vie marchează integritatea ființei și face ca frumusețea să iradieze strălucitor. Frumosul apare în primul rând în Creație. Creatorul, la sfârșitul celor șapte zile ale creației, Își contemplă opera: „și a privit Dumnezeu la toate câte făcuse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de atracție al tuturor ființelor, spre ea orientându-se și omul din începuturile sale ca spre Cauza propriei existențe și a propriei fericiri. Pornind de la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
-o în Hristos, ca s-o luminați de tot orizontul doctrinei creștine, fiindcă numai credința luminată integral de sistemul Bisericii ortodoxe poate, la rândul ei, să devină învățătoarea și călăuzitoarea poporului. Pentru voi poporul acesta nu e un obiect de contemplație exterioară. El trăiește în sângele vostru: el e viu în spiritul vostru, așa cum e viu pe plaiuri și pe șesuri, la munte și la mare. Toți câți am pornit din sat purtăm satul nu ca pe o amintire sau ca
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
unui copac / și nu știi / și nu știi cum bate vântul prin apă” (înveliș pentru suflet). De altfel, Ileana Popescu Bâldea, în castelul său de gheață pictează norii și se roagă la crucea din stele. În miezul unei astfel de contemplații ea scrie: “îmi fac pat din cuvinte pe-ascuns de uitare / plâng piatra mângâiată cu teamă / întind mâna a boare / întunericul râde îmi ține degetele moi / țip la aerul verde prin fluturi / și împing umbrele spre timpul/ care nu mai
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Dumnezeu, care este iubire. Din partea lui Dumnezeu, această liniștire este împărtășită prin Sfintele Taine, prin rugăciune, prin nevoință. Deci Dumnezeu, în aceste porunci ale sale, a așezat multă liniște, multă pace sufletească. Omul însă trebuie să descopere prin meditație, prin contemplație, printr-o cercetare de sine, ce este liniștea ca stare sufletească, pentru că isihia tocmai aceasta este, o pace a noastră interioară. Dar nu este o pace a firii, ci o pace ca dar al lui Dumnezeu, care s-a revărsat
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
și trebuie să-l găsim cu orice preț, dar nu trebuie să-l forțăm pe Dumnezeu să ni-l dea. Ca orice dar, se cuvine doar aceluia care îl merită cu desăvârșire. Omul însă trebuie să descopere prin meditație, prin contemplație, printr-o cercetare de sine, ce este liniștea ca stare sufletească, pentru că isihia tocmai aceasta este, o pace a noastră interioară. Dar nu este o pace a firii, ci o pace ca dar al lui Dumnezeu, care s-a revărsat
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
cel înfățisat coincide cu cel ce înfățișează. „Când noaptea-ncepea să miroasă a zori,/ m-am (eul fizic) trezit cu pantofii în mână (autoreflecția)/ iar în adâncul lui am ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit (detaliu concret) o lacrimă deplină
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
am (eul fizic) trezit cu pantofii în mână (autoreflecția)/ iar în adâncul lui am ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit (detaliu concret) o lacrimă deplină. (detaliu, liric, catahreza)” (Lacrima). De reținut, și acest lucru face parte dintr-o intenție stilistică
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
mână (autoreflecția)/ iar în adâncul lui am ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit (detaliu concret) o lacrimă deplină. (detaliu, liric, catahreza)” (Lacrima). De reținut, și acest lucru face parte dintr-o intenție stilistică a autorului, așezarea cuvintelor în text, de
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit (detaliu concret) o lacrimă deplină. (detaliu, liric, catahreza)” (Lacrima). De reținut, și acest lucru face parte dintr-o intenție stilistică a autorului, așezarea cuvintelor în text, de reținut figura de stil numită „anaforă”: „Eram
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
specialitate, rămânând însă permanent într-o stare de reverențioasă timiditate cu propria poezie. Dovedind o fervoare direct proporțională cu o anume vibrație nedisimulată la inefabilul poetic, Costel Zăgan își asumă timbrul liric personal, cu un discurs sincer, fără exuberanțe și contemplații inutile, chiar dacă uneori abundă în autoironii iscoditoare sau versuri vag melodramatice, cărora le conferă, însă, un aer de sensibilitate mereu în alertă. Deși pare să fie tributar poeziei tradiționaliste, în vers clasic, Costel Zăgan își surprinde cititorul cu poeme îndrăznețe
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
care o urcăm. Marea originalitate a Sfântului Ioan Sinaitul, precum și contribuția sa la Tradiția ascetică a Părinților, au făcut ca lucrarea lui să devină un cadru de referință pentru întreaga antropologie creștină. „Identificarea și punerea în lumină a legăturii dintre contemplația mistică și practica ascetică - între theorie și practică - în sânul naturii lăuntrice a omului”, reprezintă până astăzi marea contribuție a Sinaitului la Tradiția patristică. Atunci când citim Scara Raiului trebuie să avem în vedere două lucruri: în primul rând, Scara a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
care se găsește în fața unei ordini inumane, și nu găsește în sine însuși nimic pentru a se împlini. Și totuși, tunetul izbucnește: „Tu trebuie!” Un imperativ eshatologic și soteriologic pentru monahi, fiindcă Sinaiul, Muntele lui Dumnezeu, este maiestuosul simbol al contemplației mistice. Acolo Moise L-a văzut pe Dumnezeu față către față în tenebre, în nori deși, ca pe un prieten. De la Sinai izvorăște Teologia contemplației mistice, apofatice, de aici „Noul Moise” își propune să realizeze deplinătatea vieții creștine, și de
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
imperativ eshatologic și soteriologic pentru monahi, fiindcă Sinaiul, Muntele lui Dumnezeu, este maiestuosul simbol al contemplației mistice. Acolo Moise L-a văzut pe Dumnezeu față către față în tenebre, în nori deși, ca pe un prieten. De la Sinai izvorăște Teologia contemplației mistice, apofatice, de aici „Noul Moise” își propune să realizeze deplinătatea vieții creștine, și de aceea, în această viziune apofatică, sufletul trebuie să fie în mod absolut impecabil, liber de orice patimă dezordonată. Scara desăvârșirii ca simbol al urcușului sufletului
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
de autor iubirii. Sfântul pare să se fi opus atât unui spiritualism extrem, cât și unui intelectualism extrem, evitând să facă referire la termenii pentru care Sfântul Macarie fusese suspectat de spiritualism pur, și fără a vorbi de theoria sau contemplația mistică decât în legătură cu praxis-ul metaniei și darului lacrimilor. Mistica luminii supranaturale și efortul ascetic al despătimirii sunt una. În ceea ce privește gnoza, sau intelectualismul extrem al ereziei lui Evagrie, Sfântul Ioan Scărarul are grijă să se îndepărteze de orice suspiciuni ce
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Și multe altele... La Panayotis Nellas, ecleziologia, ca și toată teologia, se scrie prin experiență personală. El va și face o călătorie la Muntele Athos după terminarea studiilor. De aici și îndemnurile sale: conlucrarea cu harul divin, apropierea de Dumnezeu, contemplație, nepătimire... Punctul central la el este Fc 1, 26, omul este„chipul lui Dumnezeu”, și Fc 3, 21,„hainele de piele”. Primul trimite la theosis, iar al doilea la patimi. Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu nu este doar răscumpărare, ci este
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
ci consideră că este păcătos și nimic și fără valoare într-un asemenea grad, încât nu cunoaște nimic, în legătură cu viața duhovnicească și nici nu are conștiința că are realizări duhovnicești, chiar dacă cunoaște tainele harului lui Dumnezeu și are împliniri duhovnicești, contemplații ecstatice și urcușuri dumnezeiești. O astfel de stare duhovnicească devine în mintea omului în întregime firească (harismatică) și într-un mod de autoînțeles, pentru conștiința de sine a acestui om. Precum patriarhul nostru Avraam chiar dacă a fost ales, s-a
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
multă vreme că scopul vieții este theoria, cunoașterea, știința, speculația - cuvânt-axiomă pe care l-a păstrat Clement Alexandrinul. De acum înainte se produce acest fenomen uimitor, credința și faptele nu mai conduc direct spre desăvârșire, ci ele introduc numai spre contemplație, singura "practică"adecvată omului. Cadrele acestei theoria au fost fixate în secolul al IV-lea de Cuviosul Evagrie Ponticul, care nu i-a inventat însă și conținutul. Mulți alții ca el și-au adus contribuția la aceasta. Valorificarea bogăției acestei
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
creștine, când Dumnezeu însuși ne ia în grijă și ne conduce pe cale. Analogia cu paideia atleților subliniază la Sfântul Ioan Hrisostom, duritatea încercărilor pe care ni le trimite Dumnezeu. Comparația cu paideia școlară, pune în evidență progresul în cunoaștere, în contemplație, în aprecierea suferinței. Este aici o temă esențial hrisostomiană: la originea suferinței stă o eroare de judecată, o falsă "opinie". El reia ideea stoicilor: "Multe lucruri ne dor din pricina neștiinței noastre, dar dacă am avea o gândire dreaptă despre ele
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
falsă "opinie". El reia ideea stoicilor: "Multe lucruri ne dor din pricina neștiinței noastre, dar dacă am avea o gândire dreaptă despre ele, s-ar risipi întristarea noastră". Marea problemă a vieții creștine constă deci în a corecta această eroare, prin intermediul contemplației lui Iisus Hristos în suferință sau - după cum spune Nicolae Berdiaev - a transforma suferința obscură având drept capăt pierzania omului într-o suferință transfigurată, care este calea mântuirii. Când este vorba de suferințele ce-i ating pe copii, răspunsul îl dă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
sa veșnică și supratemporală. Despre cercetarea și abordarea omului ca persoană teologică Trecând acum într-un registru mult mai profund, vom remarca și susține cu toată convingerea și tăria că, în măsura în care se împărtășește de toate acestea, pe calea ascezei și contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
ca fiind compus din două puteri: puterea intelectuală și puterea vitală. Facultatea mintală se compune la rândul ei din minte și rațiune (latura contemplativă, respectiv latura practică) în dezvoltarea acestora fiind un progres necontenit al sufletului, latura contemplativă: minte - înțelepciune - contemplație - cunoaștere - cunoaștere ce nu se uită în adevăr, însă și a celei practice, raționale: rațiune - prudentă - făptuire - virtute - credința, în bine. Numai prin unirea progresivă a rațiunii cu mintea, prudenței cu înțelepciunea, lucrarea, virtutea cu cunoașterea și credința cu cunoașterea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie mai toate poemele:Pe podium
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONTEMPLAȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CONTEMPLAȚIE Tu m-ai făcut ca printre aștri Să-mi fie locuința, Cu farmecul ochilor albaștri Să-mi alin dorința. Tu m-ai făcut să
CONTEMPLAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356964_a_358293]