1,120 matches
-
acte și de numărul de înmatriculare. M-am pierdut cu firea,nu am știut să răspund, eram timorată că soțul meu era gardat de atata personal . El îmi spusese să-i aduc medicamente. Când am văzut că polițiștii nu mai contenesc cu întrebările, am replicat scurt: ce se întâmplă sunt și eu anchetată, eu vin de acasă, nu înțeleg de ce soțul meu e înconjurat de atâția oameni. Unul dintre ei mi-a spus scurt că soțul nu le dă actele și
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să mă ridic. Până să ajung la poartă bătăile nu mai conteneau. Două și iar două, două și iar două. Precise, clare și egale. Nu știu la care “două” mă aflam în momentul deschiderii porții pentru că, aveam în fața lapsusului meu două personaje aproape identice, bune de pus pe hârtie. Zic “aproape” deoarece
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346596_a_347925]
-
punând capăt liniștei creative. La poarta inspirației aud două voci hârjonindu-se. Două bătăi scurte în poartă mă fac atent, iar alte două bătăi și mai scurte mă fac să mă ridic. Până să ajung la poartă bătăile nu mai conteneau. Două și iar două, două și iar două. Precise, clare și egale. Nu știu la care “două” mă aflam în momentul deschiderii porții pentru că, aveam în fața lapsusului meu două personaje aproape identice, bune de pus pe hârtie. Zic “aproape” deoarece
PACALA SI TANDALA SAU...TANDALA SI PACALA? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346595_a_347924]
-
trup din ceața amintirilor. Același cutremur al ființei, atât de cunoscut, prin care porți se deschid, pătrunzând în lumile visurilor. De câteva nopți, încerc să îl las să fie deplin, dar de fiecare dată, izbucnesc într-un plâns care nu contenește decât când ceva se rupe înlăuntrul meu. Dimensiunile se întrepătrund, încât nu mai știu unde sunt. INOROGUL alb și maiestos, blând ca toate șoaptele doinelor noastre, mirosind a văzduh de primăvară cu liliac și lăcrămioare, a iarbă fragedă cu picături
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
dumnezeiește. Am avut o perioadă când am descoperit cât rău mi-au făcut unii oameni care de altfel mă lingușau și m-am mâhnit în inima mea, purtând în mine regretul că nu mi-au fost prieteni adevărați. Unii nu contenesc să rânjească batjocoritor, dar drumul spre iad îl poți parcurge și râzând. Trebuia să mă nasc în alte vremuri ... Deh! Asta e părerea unor persoane de care mi-e milă. Numai că cine râde la urmă, râde mai bine. Cu
IERTAREA CARE NE DĂ PACEA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345600_a_346929]
-
pătrund! (“Aș vrea”). Dar visul se destramă în franjurii unei realități sculptate în sarea lacrimii ascunse: Unde ești, / ce dor de ducă / te-amețește și te-mbie? Ești doar unvis / sauo nălucă / ce îmiprovoacă insomnie? (“Unde ești?”) și căutarea nu contenește:“Te caut / urmând a ta chemare / ce am primit în vis / trecându-mi pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea / în așteptarea / sărutului / sublim...” (“Te caut”) Și chiar dacă realitatea este dură, autorul, conștientizând că drumul pe care a plecat
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
a roșit și ea de supărare, de șocul neplăcut al imaginii. -Dacă nu te îmbraci în minutul acesta, eu am plecat! Băiatul speriat și-a luat hainele în mare grabă, poate chiar mai repede, de cum s-a dezbrăcat. Fata nu contenea să se minuneze pentru îndrăzneala tânărului, care părea mai degrabă un papă-lapte... de unde avea el semnale că asta ar dori ea... sau el dorea să trimită niște semnale? dar în felul acesta? atât de evidente... așa pe nepusă masă... cu
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
ne-o încredințeze nouă, oamenilor. Mulți nu știu să o prețuiască sau o disprețuiesc. Noi de ce parte ne aflăm ? Simțiți acea undă fierbinte in piept, admirând răsăritul soarelui și inspirând aerul curat al dimineții? Când ascultați muzică, mesaje, când nu conteniți să admirați munții, pădurile, apele, florile, păsările, cerul și pământul. Aceasta este Iubirea. Dragostea este formată din tot ce cuprinde universul creației! Mantaua care ne ferește de răutatea și urâțenia lumii. Iubirea e o decorație pe pieptul mantalei. Și strălucește
PUTEREA IUBIRII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356434_a_357763]
-
fotă pe care mi-l croiseși și, așternea rostuindu-mă, cu apelațiunea unică și inconfundabilă pe care de atunci n-am mai auzit-o vreodată, de „băiatul mamei” - aveam nici măcar 16 ani, îți amintești !?)... Grijile și povețile care nu mai conteneau, abia mai târziu le voi fi prețuit, când pribegiile și răutățile lumii mă vor fi ajuns și când icoana Maicii Domnului și a Sfintei Vineri, agățate pe pereții dinspre răsărit ai camerei noastre, unde ne înălțam cu smerenie și umilință
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
recurs și la narcotice. Au trecut ani și ani de atunci, de când s-au intamplat cele relatate mai sus și starea de sănătate a bătrânului nostru este precară, pe corpul său au rămas multe cicatrice sub care durerile nu-i contenesc nici ziua nici noaptea. Cu toate greutățile pe care le-a avut, cu toate chinurile și suferințele indurate, bătrânul despre care vă vorbesc s-a dus la ginerele lui care îl aruncase din casă în țară străină și i-a
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
durerii. E căutarea ta. Îmi spăl obrajii cu apă rece. Simt cum apa sfârâie. Obrajii îmi ard, sunt fierbinți, sunt de foc. Dar nimic nu mai contează, frumusețe, aspect. Totu-i durere. M-am închis într-un sine ce nu contenește să cânte pe dinăuntru. Nimeni nu-mi aude sunetele. Învăț un limbaj al îndrăgostitului nefericit. Oftez și sufletul îmi sună. Cine să audă atâta discreție? Pentru tine sunt, pentru tine sunt vorbele mele. Tăcerea. Ascultă!...” Ce poate fi mai clar
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
tiuite ce rup și vor să iasă, Trăznetele din dureri galopând vor țâșni, Amalgame de emoții vor doar să plesnească, Și țâsnesca din sentimentele ce vor lovi, Tot mai mult semenilor ce vor să trăiască, Necontând dacă lacrimile nu vor conteni, Ei vor doar cu dor mult numai să iubească! Nostalgii din amintiri, plăcuțele tristeți, Obrajii umezi din lacrimile atât de dulci, De s-ar putea cuprinde între atâtea vieți, Acele iubiri puternice cu suflete în dungi, De lovituri inerente parvenind
TRISTEŢI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354981_a_356310]
-
ceva, nu e rău să treci pe la sfânta biserică, să-ți faci crucea mare... că „dracu’ e bătrân”, iar o baie de admirație în public, te va revigora și ai să capeți încrederea mulțimii, iar laudele n-au să mai contenească la persoana ta, care ești un om evlavios și de aceea te-a ajută Dumnezeu să-ți mărești averea. Din când în când să mai dai din ce-ți prisosește. Firimiturile aruncate la păsărelele înfometate fac în curând să se
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
se rumenească. Fiecare a contribuit cu ce a putut la așezarea mesei în curte, pe un platformă tăiată în munte, de unde aveam o panoramă superbă. Salată grecească, halloumi, lountza, măsline și alte bunătăți au umplut imediat masa și gazdele nu conteneau să ne servească cu toate felurile de băutură ce le înșiraseră pe masă ca la un bar de lux! Cu greu am făcut față insistențelor lor de a servi într-una, mai ales că souvla fierbinte și ademenitoare era în
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
condiții aici, nu tu! Ai ceva contra? Nu am. Așa te vreau. Chipiul mi-l dai mie!... Vorbele lui m-au secat la inimă. Aproape că nu-mi venea să cred ceea ce îmi cerea. De tot? De tot! Vâț nu contenea din zâmbetul său provocator. Te asigur că fără patruzeci de electrozi nu scapi în seara asta. Patruzeci?! Era în stare nemernicul! Plus umilința înfrângerii, plus toate umilințele la care el, învingătorul, m-ar fi supus în continuare, abuzând de statutul
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
n-au simțit cum trebuie bucuria faptului că, cel puțin pentru un timp, șefului nostru i se tăiase macaroana. Curând însă o neobișnuită stare de veselie a început să se răspândească printre ei și hohotele lor de râs nu mai conteneau, în pofida faptului că, după stingere, clădirea internatului trebuia să se cufunde numaidecât într-o tăcere de mormânt. Era un internat improvizat într-o vilă masivă, cu parter înalt, a cărei fundație supraînălțată îi dădea un aer sumbru, de cavou. Camerele
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
Zâmbet larg, dezarmant. - Ce timp frumos e afară doamnă! De ce nu vă duceți să faceți o plimbare prin Cișmigiu? Sunt sigur că o să vă priască. Sărut mâna stimată doamnă. Bunicuța coboară mai departe și până se pierd din vedere, nu contenesc să își facă semne prietenești cu mâna. În hol se întâlnește cu un tânăr având mai multe cărți sub braț. Nu se aude ce îi spune dar în golul din casa scărilor se vede gesticulând energic după care fandează surprinzător
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
deasupra mea, eram gata să-mi dau viața pentru Cel care și-a dat și El viața pentru mine.” “Am și acum în fața ochilor acea scenă: acea pagină de caiet în care cerneala se amesteca cu lacrimile care nu mai conteneau să curgă din ochii mei... și mama rupea pagină cu pagină, mă lovea peste degete, iar eu plângeam... voiam să nu mai plâng, dar nu mă puteam abține." "Fugeam de mama ca și cum ar fi fost un dușman... și ea rămânea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
la același birou, iar ea îmi dădea peste mâini, atunci când eu greșeam câte o literă sau un bastonaș. Parcă am și acum în fața ochilor acea scenă: acea pagină de caiet în care cerneala se amesteca cu lacrimile care nu mai conteneau să curgă din ochii mei... și mama rupea pagină cu pagină, mă lovea peste degete, iar eu plângeam... voiam să nu mai plâng, dar nu mă puteam abține. Când nu împlinisem 7 ani, iar sora mea avea 4 ani, a
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului Ascunsă în tăcerea nopții a rămas O caut ne-ncetat, la fiecare pas, Dar n-o găsesc căci gândul mi-e la tine Mi-ai luat uitarea în cealaltă lume... Adesea plâng, căci gândurile toate Nu contenesc spre tine să mă poarte, În pieptul meu durerea nu se stinge Uitarea ta pe mine mă învinge. Aș vrea ca viitorul să-mi aducă Uitarea de trecut, căci nu pot încă Să vin la tine acolo-n lumea ta
UITAREA de ELENA COTIGA în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355097_a_356426]
-
594 din 16 august 2012. Ascunsă în tăcerea nopții a rămas O caut ne-ncetat, la fiecare pas, Dar n-o găsesc căci gândul mi-e la tine Mi-ai luat uitarea în cealaltă lume... Adesea plâng, căci gândurile toate Nu contenesc spre tine să mă poarte, În pieptul meu durerea nu se stinge Uitarea ta pe mine mă învinge. Aș vrea ca viitorul să-mi aducă Uitarea de trecut, căci nu pot încă Să vin la tine acolo-n lumea ta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355128_a_356457]
-
-n dar să o primesc. Citește mai mult Ascunsă în tăcerea nopții a ramasO caut ne-ncetat, la fiecare pas,Dar n-o găsesc căci gândul mi-e la tineMi-ai luat uitarea în cealaltă lume...Adesea plâng, căci gândurile toateNu contenesc spre tine să mă poarte,În pieptul meu durerea nu se stingeUitarea ta pe mine mă invinge.As vrea că viitorul să-mi aducaUitarea de trecut, căci nu pot încaSa vin la tine acolo-n lumea ta,Mai vreau un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355128_a_356457]
-
când va pleca. Paliative? Nici macar muzică. Nici macar poezia. Nici macar artă plastică. Răspunsuri la întrebări nerostite. În ce gaură fără fund ne-am prăbușit? În aceeași casă, sub același acoperiș, stau la fel, unii pro și alții contra. Ceartă nu mai contenește. Se spun vorbe aspre, nemeritate. Dihonia s-a instalat în suflete. Cel care separă, tatăl munciunii, rânjește. Ce căutăm noi în ecuația asta? Noi vom fi nevoiți să-i suportam rânjetul. 21 august 2012, ora 22,53 CEZARINĂ ADAMESCU Referință
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
fata a căzut. A prins‑o pe după umeri și a târât‑o până la patul de lângă perete. A mai lovit‑o de câteva ori, deși fata era leșinată. I‑a dat pan �talonii jos și i‑a rupt bikinii, fără să contenească a râde în neștire. Nu a mai avut răbdare să‑si tragă pantalonii jos. După ce și‑a dezbrăcat și aruncat la întâmplare geaca de piele, și‑a desfăcut nasturele mare de la betelie și fermoarul. Rânjind, s‑a aruncat asupra ei
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
cărora trăia, de cultura și tradițiile algeriene, dar mai cu seamă de felul în care este tratată femeia în familie și societate. Are ocazia să participe la o nuntă algeriană și o face fără ezitare. Bineînțeles că surprizele n-au contenit să apară. A fost uimită să vadă că la nuntă, mireasa era izolată de restul nuntașilor, stătea singură într-o cameră. Femeile petreceau într-o încăpere, iar bărbații, separat, în alta. Au servit masa întâi bărbații, și de-abia când
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]