2,388 matches
-
absolut necesare, în legătură cu înregistrarea alianțelor politice 71. Odiseea legalizării Alianței a început în octombrie 2003. Pe 24 ale lunii, TMB a respins cerea de înregistrare a Alianței "Dreptate și Adevăr", admițând cererea de intervenție în interes propriu semnată de 15 contestatari, care viza semnul "DA" al Alianței. În mod surprinzător, instanța a extins obiectul cererii de intervenție, respingând nu doar semnul Alianței, ci și înregistrarea ca atare a acesteia. Motivul prescurtarea "DA", de la "Dreptate și Adevăr", are un caracter insidios și
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și Dreptate", care a contestat similaritatea denumirilor, și dispunând înscrierea Alianței "Dreptate și Adevăr PNL-PD" în Registrul alianțelor politice. Decizia putea fi însă contestată, în termen de cinci zile, la Curtea de Apel București, lucru care s-a și întâmplat, contestatarul fiind aceeași asociație revoluționară, căreia i s-a adăugat Partidul Solidarității Democratice pentru Șanse Egale și o Societate Mai Bună73. Pe 5 martie, Curtea de Apel București a respins cele două contestații și a confirmat decizia Tribunalului București, rămasă astfel
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
au complicat și mai mult în PNL. Deși oponenții liberali ai inițiativei premierului, printre care miniștrii Sebastian Vlădescu și Mihai Rărzvan Ungureanu, ca și deputatul Raluca Turcan, au fost aspru criticați în ședința Biroului Permanent Central PNL din 3 iulie, contestatarii liderului liberal au profitat de ocazie pentru a pune la cale o "revoluție de catifea" împotriva acestuia. Aceasta a luat forma unui document politic semnat de 40 de deputați liberali prin care se cerea conducerii partidului ca PNL să revină
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Ioana Dragomir, Magdalena Carmen Frumușelu, Raluca Moglan. A doua zi, primul, reprezentant al Secției comerciale a ÎCCJ, a fost ales președinte al BEC, iar partidele parlamentare și-au trimis reprezentanții în Birou. Zece zile mai târziu, PRM a inițiat acțiunea contestatară de care aminteam mai sus. În fine, după expirarea termenului legal 20 septembrie, ora 24 -, BEC a consemnat înregistrarea candidaturilor definitive din partea a 5 formațiuni politice parlamentare, 6 partide politice neparlamentare, 18 organizații ale minorităților naționale și 31 de independenți
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
dezvoltare. Primele efecte ale globalizării au fost de natură să consolideze percepția inițială. Creșterea decalajului dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, adică cele cărora li se cerea să se liberalizeze, le-a furnizat cel mai convingător argument contestatarilor globalizării: noul proces promovează interesele celor puternici state sau firme. Cum se putea apăra o țară în curs de dezvoltare în fața coloșilor, în fața multinaționalelor, mai ales că, potrivit preceptului fundamental al globalizării, respectiva țară nici nu putea să recurgă la
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sociale inferioare ce încearcă să-și apere avantajele obținute până acum. În afara efectelor crizei economice, putem vedea în această evoluție rezultatul „accederii în posturi influente sau chiar la putere” a unor oameni care, înainte, se aflau, mai degrabă, în tabăra contestatară, iar acum vin să sprijine acțiuni inițiate de mediile conducătoare (ibidem, p. 306). În opinia lui Birnbaum, odată cu victoria stângii în 1981, s-au produs schimbări în recrutarea elitelor politice. Pentru a relua termenii utilizați de Bourdieu și de Passeron
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
încă o tratare comprehensivă a subiectului. Predomină însă studiile economiștilor, axate pe logica și consecințele măsurilor convenite cu FMI și BM. Punctele de vedere adoptate variază între o linie care acceptă strategia r., dar contestă aplicarea ei, și o linie contestatară la adresa strategiei în sine. Pe de o parte, este versiunea conform căreia programele de r. convenite cu FMI și BM conțineau măsuri corecte și necesare, chiar dacă aveau un cost social ridicat. Efectele negative nu rezultă din aplicarea r., ci din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conțineau măsuri corecte și necesare, chiar dacă aveau un cost social ridicat. Efectele negative nu rezultă din aplicarea r., ci din lipsa de voință, ezitările și slăbiciunile clasei politice în punerea în practică a respectivelor programe (Ionete, 2003). Punctul de vedere contestatar pune sub semnul întrebării strategia de r. din trei considerente: a) lipsă de adecvare, b) procesul de elaborare al acordurilor și c) rezultate. Lipsa de adecvare derivă din faptul că FMI și BM au aplicat programe comune tuturor țărilor în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perceptibile. Feminismul teoriei critice încorporează distincția fundamentală operată de Robert Cox între teorii orientate spre rezolvarea problemelor și teorii critice. Astfel, feminismul teoriei critice în relațiile internaționale nu își propune cercetarea obiectivă a unor aspecte din relațiile internaționale, ci teoretizarea contestatară a structurilor hegemonice de cunoaștere și de putere existente, completată prin reflecția asupra surselor de transformare a sistemului prin identificarea și cultivarea forțelor sociale cu interese contra-hegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și valorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bunurile publice”, ei asigură stabilitatea sistemului, dar în același timp își promovează propriile interese de securitate (Levy, 2003, p. 8). Teoreticienii Școlii decliniste consideră că costurile legate de asigurarea stablității, dar și rate inegale de creștere economică duc la apariția contestatarilor ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un „război preventiv” împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider (Levy, 1998, p. 148). În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2003, p. 8). Teoreticienii Școlii decliniste consideră că costurile legate de asigurarea stablității, dar și rate inegale de creștere economică duc la apariția contestatarilor ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un „război preventiv” împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider (Levy, 1998, p. 148). În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul hegemonic, o înfruntare ce implică aproape toate statele din sistem și care va decide cine va guverna
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Relațiile internaționale: perspective postpozitiviste și feministe”, în Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann (coord.), Manual de știință politică, Polirom, Iași. Toderean, Olivia (2002), „Despre oameni, state și războaie. Relațiile internaționale ca ultima frontieră a regândirilor feministe”, în Olivia Toderean (coord.), Itinerarii contestatare, Politeia, București. Toderean, Olivia (2004), „Genul în studierea relațiilor internaționale”, în Eniko Magyari-Vincze și Petruța Mândruț (coord.), Gen, societate și cultură. Cursuri universitare, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca. Toffler, Alvin (1995), Puterea în mișcare, Antet, București. True, Jacqui (1996), „Feminism”, în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Categoriile de variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este, în aceste cazuri, o formă spontană de apărare a civilizației. Chiar dacă în termeni și în aparență această luptă se declară împotriva civilizației, ea nu face decât să o apere. Greșit cred unii că civilizația înseamnă și antinatură. Asemenea fenomene „contestatare” și de “întoarcere la natură” s-au produs în istorie de mai multe ori. Atât la finele lumii antice (cinismul și diferitele secte precreștine), cât și în Evul Mediu (franciscanismul), cât și mai târziu - cu J.J. Rousseau. Revendicarea drepturilor „sensibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
se afle În opoziție nu numai cu autoritățile statale, dar și cu expresia culturală; de asemenea, copilul lăsat În voia lui devine turbulent, anarhic; chiar și gândirea, când este cuprinsă de febra liberalismului, devine fie boemă, fie solitară sau violent contestatară). Μ O idee este autentică atunci când se naște din suferința propriei cunoașteri. Μ Un aspect des invocat de superioritate a vieții psihice umane comparativ cu cea animală este „conduita de amânare”, căreia Îi este specifică, spune Pierre Janet, „așteptarea”, respectiv
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acest fenomen, cercetătorul Shari J. Cohen a formulat conceptul de „uitare statal-organizată a istoriei” care, În cazul României, a fost perfect aplicat, iar astăzi asistăm la demonstrarea lui. Perioada antonesciană este un astfel de subiect controversat, dezbătut, cu partizani și contestatari. Pentru cinci decenii, cazul Antonescu a reprezentat un subiect tabu, interzis dezbaterilor publice, documentele epocii fiind analizate de un cerc restrîns de istorici (În general, cei de la Institutul de Istorie al CC al PCR), iar după angajarea regimului Ceaușescu pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Nicolae Ceaușescu. Într-o a doua etapă, regimul trece Însă la intimidarea scriitorilor care, coroborată cu disensiunile personale dintre scriitori, va duce la erodarea solidarității, culminînd cu conferința scriitorilor din mai 1972 cînd aceștia s-au Împărțit În două tabere: contestatarii și staliniștii. CÎteva trăsături fundamentale ale mediului literar din România, precizează Monica Lovinescu, sînt variațiile curajului, „funcția socială metamorfozată În criteriu estetic, eficacitatea anumitor mijloace de momeală printre care, În primul rînd, Fondul Literar și ștergerea hotarelor dintre generații” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de studii monografice consacrate unor autori de prima mărime. Anatomia scrisului lui Titu Maiorescu întreprinsă de M. detectează o polaritate fondatoare: la o extremă - spiritul religios, afirmativ, edificator al ctitorului și deschizătorului de drum, la cealaltă - spiritul polemic lucid al contestatarului, care demolează metodic, netezind drumul celui dintâi. Conform opiniei exegetului, în principiu cele două vocații s-ar manifesta succesiv: întâia parte a criticii lui Maiorescu este negativă, în contrast cu ultima parte, care afirmă. Prin urmare, Maiorescu nu propune o nouă cultură
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
în acel moment o largă majoritate a liberalilor guvernamentali. Acesta era motivul pentru care opoziția unită, ce începea să prindă tot mai mult contur, prefera ca modalitate de manifestare acțiuni extraparlamentare. Un exemplu în acest sens l-a reprezentat întrunirea contestatarilor guvernului liberal la Iași pe 25 martie 76. Un loc aparte îl ocupau articolele din aceeași perioadă din „Națiunea“ (19 martie) aparținând dizidentului liberal D. Brătianu. Modul în care s-a desfășurat amintita reuniune europeană a însemnat pentru guvernul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manifest conținut antiindividualist, Maurice Halbwachs, discipol al lui Durkheim, crede, În La mémoire collective, că nu există memorie individuală, așa Încât avem nevoie de amintirile altor oameni pentru a le corela cu ale noastre. O asemenea aserțiune, excesivă În latura ei contestatară la adresa individualității, dar consonantă cu, de pildă, marxismul, care definea omul prin raporturile sale sociale, este, pe de altă parte, perfect salutară prin suportul teoretic pe care Îl asigură Încercării de a Înțelege memoria ca rezultat al interacțiunilor umane din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mereu la modă: Geo Dumitrescu, RL, 2000, 22; Constantin M. Popa, Clasicul optzecist, R, 2000, 10; Dicț. esențial, 270-272; Manolescu, Lista, I, 49-53; Popa, Ist. lit., II, 347-354; Mircea Iorgulescu, Poetul sub trei dictaturi, „22”, 2002, 656; Marius Chivu, Teribilist, contestatar, sentimental?, RL, 2003, 17. N.M.
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
ideii, nu a emitentului ori a susținătorului ei, altfel spus, o polemică impersonală, cu finalitate exclusiv constructivă. Eminescu ocupă și aici interesul de prim-plan - studiul publicisticii, ideea că poemul Călin (File din poveste) nu e un basm, reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale ca personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția teoreticianului de la tradițional
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
purtând denumirea „caiete”. Editorii sunt I. Mihăescu, Tiberiu Iliescu, Constant I. Manea, mai tarziu fiind menționați Marcel Saraș (redactor) și D. Marian (secretar de redacție). Rubrici: „Spiritul cărților”, „Pretexte critice”, „Variațiuni”, „Ecoul cărților și al revistelor”. Spiritul înnoitor, bătăios și contestatar al revistei - reflex al ideilor nonconformiste ale „tinerei generații” - transpare atât din literatura cuprinsă în paginile ei, cât și din articolele de atitudine sau din selecția numelor și a cărților reținute spre recenzare. Publică versuri de factură modernista și avangardista
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un timp când „bahica lozincă” este contrapusă lozincilor oficiale mincinoase. Reprezentativă în grad suprem pentru această atitudine contestatară este figura lui Spartacus (evocată și într-un poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute), „Mitea” (Dumitru Stelaru), Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, precum și iluștrii congeneri defuncți: Const. Tonegaru cel
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
restructurările și, deloc în ultimul rând, privatizarea ca transfer din proprietatea statului în proprietate individuală, fie ea individuală sau instituțională. Fără îndoială, semnificația acestei transformări a fost percepută lent și doar parțial de ansamblul populației, și aproape deloc de intelectualitatea contestatară a procesului. Mai amuzant este că ea a nu a fost percepută în toate implicațiile ei nici măcar de clasa politică în întregime, care a avut nevoie de un timp relativ îndelungat pentru a învăța să lucreze cu noile instituții care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]