1,024 matches
-
votant va alege să voteze partidul care se află cel mai aproape de poziția sa ideală pe continuum, astfel încât să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
să-și maximizeze utilitatea. Cel mai frecvent, pentru calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice altă poziție de pe continuum. Motivația unei asemenea mișcări este aceea că, migrând spre centru, partidele nu vor pierde voturile de la extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
viziunea doar prin teroare. Așadar, o astfel de distribuție a votanților este improbabilă într-o democrație stabilă. Când sunt mai multe partide în competiție, situație pe care Downs nu o consideră posibilă decât în condițiile în care distribuția votanților pe continuum este polimodală, iar regula de vot este una din familia proporțională, partidele vor avea stimulentele necesare pentru a se distanța unele de celelalte apropiindu-se de maximele locale ale distribuției votanților. Sistemul va atinge echilibrul atunci când nici un partid nou nu
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
celelalte, ideologia devine un element important pentru alegători în ordonarea preferințelor, deoarece aceasta funcționează ca niște „scurtături” informaționale. Întrucât oferta electorală este variată, în sistemele multipartid accentul cade pe ideologie, ca element de distincție între pozițiile adoptate de partide pe continuum. Așadar, Downs consideră că, în starea de echilibru, responsabilă pentru numărul de partide de pe scena politică este distribuția votanților, fiecare distribuție putând suporta doar un număr limitat de partide (Downs, 2009, pp. 177 183). Mai mult, posibilitatea formării și intrării
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
politică este distribuția votanților, fiecare distribuție putând suporta doar un număr limitat de partide (Downs, 2009, pp. 177 183). Mai mult, posibilitatea formării și intrării în competiția electorală a unor noi partide este dată tot de forma distribuției votanților pe continuum. Partidele noi, în viziunea lui Downs, pot apărea doar în două situații: dacă există o modificare în modul de distribuție a votanților pe continuum sau dacă există o modificare ideologică puternică a unuia dintre partide. Scopul acestor partide noi nu
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
intrării în competiția electorală a unor noi partide este dată tot de forma distribuției votanților pe continuum. Partidele noi, în viziunea lui Downs, pot apărea doar în două situații: dacă există o modificare în modul de distribuție a votanților pe continuum sau dacă există o modificare ideologică puternică a unuia dintre partide. Scopul acestor partide noi nu este în mod necesar de a câștiga alegerile, ci mai degrabă de a influența politicile partidelor existente. În primul caz, modificarea distribuției este cauzată
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
determinat de direcțiile de politici care sunt propuse în campania electorală. Ideea din spatele acestei abordări este aceea că nu întotdeauna toate direcțiile de politici propuse de un partid în campanie pot fi sintetizate printr-o poziție unică pe un singur continuum cum este axa stânga-dreapta. Astfel, un partid poate avea poziții diferite pe diferite dimensiuni. La fel și votanții, motiv pentru care opțiunea de a vota pentru un partid sau altul se face în funcție de media ponderată a pătratului distanței euclidiene dintre
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
iar modificările de politici pe care le-ar putea face orice partid care ar câștiga puterea depind de această poziție. Prin urmare, adevărata modificare pe care orice partid concurent ar putea-o face se află undeva între poziția sa pe continuum și poziția statu quoului. Măsura în care partidul poate modifica poziția de statu-quo este numită de Grofman rată de discount. Astfel, votanții nu vor mai alege 60 Teorii și modele ale compeTiției poliTice să voteze cu partidul care are poziția
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
majoritatea oamenilor au preferințe difuze în legătură cu direcția pe care ar trebui să o urmeze guvernarea în privința formulării politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței, ei decizând dacă susțin sau nu o anumită politică. În modelul dezvoltat
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
anumită politică. În modelul dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989), de acum înainte modelul RM, apare și o a doua coordonată, și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea, în modelul RM, distanța de la punctul neutru la
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici. De asemenea, în modelul RM, distanța de la punctul neutru la poziția pe continuum reprezintă intensitatea cu care votantul respinge sau susține politica respectivă. Trebuie observat faptul că, în cazul unei singure dimensiuni, de exemplu axa stânga dreapta, dacă sunt doar două partide în competiție și ambele se află de aceeași parte a punctului
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
votanți (Westholm, 1994). Însă dacă pentru sancțiune se folosește formula de calcul bazată pe dimensiunea regiunii de acceptabilitate și lungimea vectorului de intensitate a partidului și se păstrează asumpția conform căreia atât regiunea de acceptabilitate, cât și poziția partidelor pe continuum sunt unice pentru toți votanții, rezultă că sancțiunea este identică pentru oricare din votanți, indiferent de poziția acestora față de partid. Așadar, asumpția că sancțiunea variază în funcție de votantul care o aplică este inconsecventă cu asumpția unicității regiunii de acceptabilitate și a
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
că, înșiși Rabinowitz și Macdonald, în articolul lor din 1989, propun o variantă de model mixt, însă acesta se rezumă la forma deterministă, formă care reprezintă chiar punctul de plecare pentru Merrill (1994) în construcția noului model. Deși pozițiile pe continuum sau în spa țiul multidimensional reprezintă lucruri relativ diferite în cele două modele, matematic acestea pot fi reprezentate în același mod, permițând astfel testarea statistică a noului model. Modelul integrat se compune din două parți, una deterministă di și una
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
California Press, Berkeley & Los Angeles, 2007. Sergueenkova, Valeria Viatcheslavova, "Natural History în Herodotus' Histories", PhD diss., Harvard University, 2009. Smail, Daniel Lord, On Deep History and the Brain, University of California Press, Berkeley, 2008. Sorabji, Richard, Time, Creation and the Continuum, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Steenberghen, Fernand van, Leș oeuvres et la doctrine de Siger de Brabant, Académie royale de Belgique, Bruxelles, 1938. Sterling, G.E., "Creațio temporalis, aeterna, vel continuă? An Analysis of the Thought of Philo of Alexandria", în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
et vexillifer simul adunați, etc. justis de causis moți, ut dixerunt, et servatis servandis etc. deliberaverunt, et deliberando relegaverunt Nicolaum domini Bernardi de Machiavellis, civem florentinum, olim unum ex cancellariis dictorum Dominorum, în territorio et dominio florentino per unum annum continuum proxime futurum ab hodie; quae confinia servare teneatur et debeat, nec de dicto dominio et territorio florentino exeat nec exire debeat sub poena eorum indignationis; et quod pro observantiis supradictorum et dicte relegationis, debeat dare et det dictis magnificis et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fie interpretat invariabil că furnizor al viziunii creației în forma ei definitivă: "Primul flash al inspirației, impulsul inițial brusc, poate apărea că o concepție intuitivă a întregului sau că o secvență mai scurtă de imagini, cuvinte sau note, ca un continuum sau ca un fragment [...]. Ar putea fi citate mai multe experiențe similare ale autorilor, exemple în care întregul ca să ne exprimăm în limbajul psihologilor gestaltiști pare a se înfățișa înaintea părților [...]. Primul moment brusc al inspirației nu apare, totuși, întotdeauna
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
punctuației și chiar a aranjării grafice în pagina, în timp ce gravurile împrumuta un caracter de extracție conservator-lingvistică, în sensul că desenele artistului pot fi grupate sub auspiciile unor manierisme sau invariante de reprezentare 117. În acest caz, trebuie admisă existența unui continuum vizual-verbal și deci apariția unui produs estetic parțial autografic, partial alografic 118. Orice ediție critică a operelor lui Blake (inclusiv lăudată ediție Erdman, din care am extras citatele pe parcursul studiului meu) face concesii serioase dimensiunii lor alografice și subminează, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
exemplu, o carte definită că acheiropoieton presupune participarea umană doar la un nivel umil, de aranjare tehnică a conținuturilor dictate de un agent străin. Prin urmare, în elaborarea ei, omul devine un simplu scrib 125. 4. Paravizualitate și paraverbalitate. Acel "continuum vizual-verbal" al operei de artă blakeene, în care se poate vorbi despre un pansenzorialism, funcționează doar la un nivel teoretic, atunci când exegetul vrea să descopere natură primară a acestei opere 126. La un nivel mai rafinat, sintagma în cauză devine
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ordine rațională în materia politicii și deci face posibilă înțelegerea teoretică a politicii. Din perspectiva actorului, oferă disciplină rațională în acțiune și creează surprinzătoarea continuitate a politicii externe care face ca politica americană, britanică sau rusă să apară ca un continuum inteligibil, rațional, în general consistent în sine însuși, indiferent de diferitele motive, preferințe și calități morale sau intelectuale ale succesivilor decidenți. Așadar, o teorie realistă a politicii internaționale se va feri de două erori comune: preocuparea pentru motive și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ar fi comerțul, celor ale puterii. Tendința unor state de a fi implicate într-o mai mare sau mai mică măsură în lupta pentru putere l-a determinat pe Arnold Wolfers să remarce că ele ocupă poziții la capetele unui continuum ce se extinde de la ceea ce el numea polul puterii spre polul indiferenței. Natura puterii: patru distincții Când vorbim în această carte despre putere, nu avem în vedere puterea omului asupra naturii sau asupra unui mijloc artistic precum limbajul, discursul, sunetul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al Statelor Unite. Războiul nu va debuta cu un schimb nuclear strategic, dar probabil va escalada până în acel punct. Politica de apărare a Alianței Atlantice se bazează pe inexorabilitatea escaladării. Metaforele oficiale pentru escaladare sunt „înlănțuire de descurajări”, „rețea de descurajări”, „continuum de descurajări”; noile rachete vor fi instalate pentru a completa această înlănțuire, această rețea, acest continuum”16. Descurajarea trebuie să funcționeze la toate nivelurile, pentru că cea mai îngrozitoare amenințare nucleară a epocii nu s-a materializat încă. Astfel, războiul convențional
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acel punct. Politica de apărare a Alianței Atlantice se bazează pe inexorabilitatea escaladării. Metaforele oficiale pentru escaladare sunt „înlănțuire de descurajări”, „rețea de descurajări”, „continuum de descurajări”; noile rachete vor fi instalate pentru a completa această înlănțuire, această rețea, acest continuum”16. Descurajarea trebuie să funcționeze la toate nivelurile, pentru că cea mai îngrozitoare amenințare nucleară a epocii nu s-a materializat încă. Astfel, războiul convențional trebuie să dispară complet, altfel armele nucleare tactice vor fi folosite; armele nucleare tactice trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]