2,104 matches
-
am stat sub neguri, de asprul țărm legați: Doi arbori singuratici și desfrunziți de-acuma, Pe unda nenturnată a orei înclinați. Ne prăbușeam ... Când iată că, înclinînd privirea Acolo, jos, pe crusta de caldarâm și lut, Zărirăm două umbre unite: contopirea Sălbatecă, informă, a marelui Sărut. Păreau a nu cunoaște nici piedici nici osândă. Zăgazuri pământene n-aveau... Alt Demiurg Le stăpânea, desigur, cu-o pravilă mai blândă Făptura lor ciudată și vecinicul amurg. O, simplă înfrățire, pătrunderea lor oarbă!... - Când
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
filosofului înlănțuit de dorința de a (re)găsi izvorul iluminării, printr-o „transfigurare” - coborâre înspre tainițele sinelui. Și merită a reține că acel „strigăt” al răzvrătirii - nici nu mântuie, nici nu nimicește. Pare-un avertisment-extaziere a clipei de taină, a contopirii (pentr-o clipă) dintre sufletul „creat” și cel „increat”. Cel de-aici, al concretului și cel de dincolo, al dulcelui vis; între yang - locul însorit, activ, al acestui prezent învolburat și yin - locul întunecos, pasiv, al „nepătrunsului ascuns”. Și-n
SEMNAL EDITORIAL: „NUNTA CUVINTELOR” de LIVIA CIUPERCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364315_a_365644]
-
deschis / și după o răscolire / a căzut zdrobit / întunericul / pe pragul casei; / de-abia îmi ajungea / la genunchi timpul” (Transfigurare), reținând că acest „strigăt” al răzvrătirii - nici nu mântuie, nici nu nimicește. Pare-un avertisment-extaziere a clipei de taină, a contopirii (pentr-o clipă) dintre sufletul „creat” și cel „increat”. Cel de-aici, al concretului și cel de dincolo, al dulcelui vis; între yang - locul însorit, activ, al acestui prezent învolburat și yin - locul întunecos, pasiv, în „adâncimi de întuneric” (L.
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
Fapt ce ne duce cu gândul că atât filosofia, cât și poezia, sunt distincte prin ele însele, dar există o legătură între ele ce nu ne permite a le separa. Astfel resping separația excesivă care sacrifică exigența totalității, dar și contopirea ce anulează specificul.A existat perioade când a degenarat ideea romantică a filosofiei ca poezie în estetism. Din păcate raporturile poeziei cu filosofia au fost deteriorate de “poezia filosofică “practicată de autori mediocri. Înrudirea profundă între formele spiritului, face ca
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
lor în dimensiuni pământești curente, cotidiene. Efectul e teribil. Numai citindu-i poemele, îți poți da seama că intimizarea, reducerea cosmosului la parametrii vieții terestre, duce la creșterea figurativă a dimensiunilor umane. Întâlnim aici nu numai sentimentul stenic-reconfortant, generat de contopirea omului cu universul, dar și satisfacția omului de a-l asimila, de a se simți în consens cu el. Nici pe departe, citindu-l pe G.R., nu te simți copleșit de imensități infinite. Dimpotrivă. Condiția umană plutește calm și înțelept
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
șlagăr în solda și tributul creativ al aceluiași compozitor, Jolt Kerestely, al pajilor condeieri, al pleiadei de interpreți, al mării fremătânde a publicului, oglindă fluidă în care nu se reflectă realități dezarticulate, materiale, ci spiritul cu ardoare de meditație și contopire în melodie. Notele muzicale ale cântecelor compuse de Jolt Kerestely răpesc din adevărul dur ca stânca al cotidianului și cel mai adesea redescoperă speranța. Ele înalță viața, iar viața le iau pe aripi și le zboară la suflet. Prin ele
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
buna tradiție a scrisului românesc, de la Calistrat Hogaș la Geo Bogza. Iată una din fațetele încărcate de cosmicitate ale Tel Avivului: „...nisipul plajei te absoarbe în căldura lui cosmică și te face insignifiant și absent la tot ce nu-i contopirea omului cu cerul, cu apa și pământul, în clipa bucuriei de a fi parte din Existență.Atât și nimic mai mult.. La margine de infinit, Tel Avivul salută lumea de pretutindeni...” Aceeași viziune prin hiperbolă apare și în tabloul străzii
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
Au trecut deja câțiva ani și suntem tot î'mpreună și asta însemna ceva, sau chiar mult pentru mine. A fost sincer, bun cu mine, nu am avut nici cea mai mică neî'nțelegere nerezolvată printr-un sărut sau o contopire î'n mrejele dragostei, Totul a decurs cel puțin până acum într-un acord deplin. Acolo unde există putină dragoste, există și înțelegere deplină. Eu nu judec cum sunt alții, nu comentez și fac totul spre a fi liniște cel
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
dintâi care s-au "împărtășit"cu Cuvântul lui Iisus Hristos și cu Trupul Lui euharistic, alcătuind o nouă unitate - în esență, primul mic nucleu al Bisericii adevărate a lui Iisus Hristos, care nu se realizează pe deplin decât în această contopire, în această unitate adevărată și de neînlocuit. Sfânta Euharistie este strâns legată de cuvântul Scripturii, căci numai astfel ea poate fi înțeleasă în întregime. Experiența euharistică pune într-o lumină specială cuvântul Scripturii și contribuie la descoperirea sensului spiritual, profund
SEMNAL PUBLICISTIC SI EDITORIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360757_a_362086]
-
cer strălucind de stele” / „te-aș fi făcut Dumnezeu / de-aș fi putut să fiu absolutul”... „te-aș fi făcut orice / înțelegi / orice/ nu înainte de a te face femeie.”( Nu înainte) Descoperim în versuri un cântec de adorație totală, de contopire până la identificare cu propriul sine, dar și o plângere silențioasă, neauzită. Și spune poetul: „de-aș fi fost mai mult decât sunt / te-aș fi făcut roză a cerului / să te regăsesc în fiecare lucru / atins de privire” / ... ( De-aș
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
al ființei, nu ne rămâne decât să căutăm adevăruri în straturile profunde ale sinelui, acolo unde divinitatea a ascuns misterul devenirii noastre și întoarcerii spre adevăratele origini. Sentimentul care face viața mai suportabilă, aproape frumoasă... este acela al iubirii, al contopirii cu sufletul pereche. Irina Lucia Mihalca iubește viața, caută dragostea... fiind convinsă că există un suflet pereche pentru fiecare. Iată ce afirmă: „ Iubirea - salvarea sufletului gol. „Chiar dacă suntem/ mereu vulnerabili în fața iubirii”, cine ar renunța la această/ imensă flacără,/ această
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
marele Mister al existenței noastre, cel care ne aduce pe lume, cel care ne dăruiește iubirea, cel care sapă în noi tranșeele melancoliei, și ne fărâmițează viața în clipe de aur, are culoare albastră. Pe treptele lui devenim îngeri, suntem contopire și despărțire a spiritului de trup, înaintând și deschizând zarea cunoașterii. Iar Ochii eului poetic transcend realitatea pentru a surprinde mirificele ei nivele epistemologice și estetice ascunse: „Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine infinitul/ Spre Timpul Magic
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
anumite suprafețe de copaci verzi. Cromatic marea de verde a copacilor este pigmentată de alb-roșcatul pietrelor de pe terase și dominată și luminată de albul vilei, al copacului de lângă ea și al stâncii, creându-se un puternic sentiment de viață, ascensiune, contopire a elementelor naturii. Înainte de răsăritul soarelui marea este calmă, liniștită, aerul este blând, cald și mângâietor. La răsărit, pe cer deasupra stâncii începe spectacolul de lumini. În spatele și deasupra stâncii care mărginește golful cerul are reflexe aurii care strălucesc printre
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
avut sau nulitate, El este început de șir. Urmează oinos, neegalul, Simbolul pentru Creator Sau pentru solus-sideralul, Al lumii-n veci luminător. Apare doi, dualitate, E tot ce are un opus, Simbol de omogenitate, De răsărit și de apus. Din contopirea lor divină Oinos-dos dau trinitate, Simbol de forță și lumină Și leagăn de prosperitate. Din quattrum s-au născut pătratul, Sau cardinale destinații, Simbolul crucii cu păcatul Și-al anotimpurilor spații. Sunt cinci netaine dureroase, Cinci simțuri manifestă ființa, Iar
LEGENDA NUMERELOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367881_a_369210]
-
Iisus Hristos se extinde adunând lumea în trupul Său pentru a o transfigura. Biserica nu constituie o realitate statică. Ea reprezintă o dinamică transfiguratoare, ca nuntă neîncetată a Creatorului și a creației în spațiu și timp. În acest amestec fără contopire a naturii create cu cea necreată, creația se topește în trupul Mântuitorului prin Sfânta Euharistie, fiindcă Iisus Hristos s-a contopit cu trupul, adică pentru faptul că Euharistia este Însuși Iisus Hristos. De aceea, noi suntem chemați să realizăm și
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
dintâi care s-au "împărtășit"cu Cuvântul lui Iisus Hristos și cu Trupul Lui euharistic, alcătuind o nouă unitate - în esență, primul mic nucleu al Bisericii adevărate a lui Iisus Hristos, care nu se realizează pe deplin decât în această contopire, în această unitate adevărată și de neînlocuit. Sfânta Euharistie este strâns legată de cuvântul Scripturii, căci numai astfel ea poate fi înțeleasă în întregime. Experiența euharistică pune într-o lumină specială cuvântul Scripturii și contribuie la descoperirea sensului spiritual, profund
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
oraș de pe Sena. Într-una din seri, tânăra familie urcă în Turnul Eiffel. De sus se desfășura o panoramă fascinantă asupra Parisului. Jocul mirific al luminilor, forfota de pe străzi, efervescența din piețe, feeria oferită de parcurile și podurile de peste Sena, contopirea luminițelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolții cerești, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopții pariziene. Prințișor se simțea în largul său prin negura nopții spintecată de luminile cu strălucirea
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
și pe care îi recunoaște ca magiștri desăvârșiți,ai căror urmași ne sunt călăuzitori și îndrumători în Biserica noastră dreptmăritoare. În felul acesta, El ne-a arătat că Biserica nu este o realitate statică, ci reprezintă o dinamică transfiguratoare, fără contopire, a naturii create cu cea necreată”. (Pr. Emil Pop, Prof. Valeria Pop). * Autorul acestei lucrări, este eruditul teolog Stelian Gomboș, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Oradea, are studii universitare, aprofundate postuniversitare, în Sibiu, București și Thessalonic
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
topit în urechile surde / spuneți și dumneavoastră / o vorbă în piele de bizon / sau mascați-vă vocea / cu un tigru”. Este, însă, un discurs coerent dar încifrat despre (cu sau fără voia ori știrea poetului) profanarea sacrului și rectificarea prin contopirea în sacru. Poezia trebuie pusă sub tăiș, despicată, apoi recompusă. Omorâtă și reînviată. Tariful - valoare publică, vulgară - aplicat fagului - copac magic, despre umbra căruia se crede că e loc de odihnă al zânelor - e o atingere a lumescului de supranatural
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
o cetate vecină, în viața căreia se vor integra fără greutate, ca printre de-ai lor (cum și este), implicându-se într-o lucrare „ce la-nceput fusese doar un gând...” Mesajul afectiv al temei istorice este făcut proeminent prin contopirea de destin a tânărului „venit” și a fetei „găsite” (ca în schimbul de binețe „Bun venit” - „Bun găsit”!). În prim-plan „eu”, „tu” și „voi”, iar în fundal „el”, „ea”, „ei” se preschimbă în „noi” - pluralul lui „sine însuși”. Diversitatea întregului
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
încălcat o regulă sau mai multe reguli fixate de Dumnezeu”. „Sub autoritatea comună a lui Hristos” Primul principiu aplicat în mod extensiv cu privire la viața de familie este cel al supunerii reciproce. „Ce înseamnă să te supui? Cuvântul „supunere” rezultă din contopirea cuvintelor „sub” și „punere”, ceea ce înseamnă că cineva în mod voluntar se pune sub autoritatea altuia.” Explorând acest concept al supunerii reciproce dintre soț și soție, autorul reușește să sublinieze învățăturile biblice destinate aducerii armoniei în viața de familie. Cu
O CARTE DE IOSIF SI ELISABETA TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367208_a_368537]
-
Timișoara, 2016), ceea ce o impune, cu deosebire, ceea ce o face memorabilă, inepuizabilă, sub raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de autodialog erotico-agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, al dăruirii, și beatitudinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță, și dezastrul incertitudinii și al absenței.” (Eugen Dorcescu) „Punctul interior se impune ca un roman de idei, elaborat cu talent, cu fină intuiție a psihologiei
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Acasa > Literatura > Proza > AMOR PE LEPĂDATE ... Autor: Livia Tiron Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului "Setea trupurilor noastre a fost greu de stins atunci. Parcă nu mai era îmbrățișare contopirea aceea din urmă, când cu adevărat se topeau contururile, dispărea carnea, ne uitam respirația, mistuiți amândoi de o singură - însângerată și nesățioasă - gură. De mai multe ori am nădăjduit că la capătul răpirii aceleia vom întâlni, împreună, moartea. N-am
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 4 Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului - Îți place bluza mea? El urmărea meciul la televizor, absorbit de jocul de fotbal. Mira repetă întrebarea, defilând prin fața lui și a Monicăi, ca
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
fața în pântecul ei. Fiorii iubirii se amestecă în toată ființa ei, uitând de ora târzie din noapte, uitând de clipele de neliniște pe care le-a experimentat în zilele ce au trecut, uitând de prezența copilului în camera alăturată... Contopire de suflet, de trup, de ființă... Febrilă căutare de clipe de uitare a sinelui... de plăcere absolută, culminând cu urletul surd al împlinirii... Primele raze de lumină o treziră pe Mira, cu surâsul întipărit pe buze. Își simțea trupul obosit
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]