430 matches
-
trup și, mai ales, "sânge", ilustrând "idealul neopozitivist contemporan al înțelesului legat de o referință materială"358. O dată ce Hitler și-a identificat cu succes "dușmanul", observă Kenneth Burke, întregul său raționament ulterior vine de la sine, în mod "automat"359. Orice contraargument (în "sprijinul" evreului) este neputincios din principiu, în această logică a conducătorului fascist: dacă vei încerca să evidențiezi dovezile pentru care muncitorul evreu nu are nimic în comun cu "evreul internațional, capitalist acționar"360, Hitler va argumenta că acest lucru
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conceperii, organizării, desfășurării ei, a resurselor și procedeelor folosite, a efectelor. • Formularea de reflecții personale, ca modalitate de comunicare cu sine însuși, ca metodă a activității mentale deliberate, cu formularea de interpretări, explicații, conturarea de perspective, găsirea de argumente și contraargumente. • Conturarea unui stil de autocontrol și de autoraportare la criterii, principii de exigență comportamentală în diferite situații și stabilirea liniilor de autocorecție. De autostimulare a autoformării • Recursul la autoconvingere sau autopersuasiune în luarea unor decizii de modificare a unor acțiuni
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între interpretări date, de rezolvare a situațiilor-problemă, de punere în noi situații, de formulare de întrebări și ipoteze cât mai neașteptate, de căutare de exemple cât mai variate, de formulare de contraargumente, de comunicare între grupuri diferite, de dezbatere, de negociere a soluțiilor, de corelare intrași interdisciplinară ș.a.. • Modelul învățării ancorate: analiza unei probleme critice din context real, cu găsirea punctelor ei tari și formularea în jurul lor (ca ancore) a diferite alternative
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Rudică, Daniela Costeatc "Tiberiu Rudică, Daniela Costea" „Un aforism e un simplu grăunte de metal prețios, dar poate avea greutatea unei lumi.” (Lucian Blaga) Adevăr, sinceritate - minciună, falsitatetc " Adevăr, sinceritate - minciună, falsitate" Adevărul e totdeauna același, oricum l-am privi. (Contraargumentele nu fac altceva decât să-l pună și mai bine În valoare.) „Descoperim În noi Înșine ce ne ascund ceilalți și recunoaștem În alții ceea ce ascundem de noi Înșine.” (Vauvenargues) Adevărul poate fi defăimat, dar niciodată nu va fi făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de violență, modelul echivalențelor, bazat pe nonviolență. El răspunde instinctului de conservare al omului, permițând celui care îl folosește să evite plasarea, voită sau nu, pe o poziție de inferioritate. Modelul echivalențelor se bazează pe fundamente (foundations), și nu pe contraargumente. Fundamentele se referă la motivele pentru care ambele părți își susțin punctele de vedere: motivațiile, sentimentele, nevoile, interesele, obiectivele, valorile. Aceste argumente pot fi raționale sau emoționale și răspunsurile se obțin punând întrebarea „de ce?”. Acest model ne permite să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dovadă, de obicei, aceste persoane introvertite joacă, în general, un rol important în adaptare, deoarece este știut că, de exemplu, analiza lucidă a unei tendințe distructive de moment, sau a uneia de autodepreciere în activitate, poate duce la găsirea unor contraargumente sau soluții, care să determine recâștigarea încrederii în sine și reducerea tensiunii afective specifice tendinței agresive. Desigur, trebuie menționat faptul că această observație de ordin general nu se verifică în cazul tuturor tipologiilor umane: dacă la unele persoane, inteligența analitică
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
descentralizate.) În fine, ați putea observa apariția unor amenințări la adresa validității acestei logici (pentru o listă completă, vezi Cook și Campbell, 1979). De exemplu, În cazul 1, ar fi putut fi schimbat unul dintre directorii organizației, lăsând loc pentru un contraargument: efectele aparente ale descentralizării trebuie de fapt puse pe seama numirii noului director, și nu a sistemului informațional nou-introdus. Pentru a evita această problemă, ar trebui să identificați un subset de variabile dependente inițiale și să arătați că patternul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pe perioada nopții sau profilul de tip non-dipper 48 prezintă un risc crescut cardiovascular), evidențiază eventuale episoade de hipotensiunea arterială. În plus, monitorizarea ambulatorie automată a valorilor TA permite o mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente și contraargumente pentru utilizarea ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Contraargumente: dispozitivele deși relativ scumpe la momentul actual
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a valorilor TA permite o mai bună apreciere a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente și contraargumente pentru utilizarea ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Contraargumente: dispozitivele deși relativ scumpe la momentul actual, au o tendință de scădere a prețului; personalul medical este necesar să fie instruit în utilizarea ABPM și în interpretarea datelor; personalul medical necesită să
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a răspunsului la tratamentul antihipertensiv. Argumentele și contraargumentele privind utilizarea ABPM, tehnica și valorile tensionale sunt prezentate în tabelele 4.12., 4.13. și 4.14. (18). Tabelul 4.12. Argumente și contraargumente pentru utilizarea ABPM Monitorizarea ambulatorie a TA Contraargumente: dispozitivele deși relativ scumpe la momentul actual, au o tendință de scădere a prețului; personalul medical este necesar să fie instruit în utilizarea ABPM și în interpretarea datelor; personalul medical necesită să monitorizeze, să instruească pacienții și să preia datele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
descrierii de tip tablou (a unui peisaj, a unui interior, a unui fenomen etc.). Cele patru tipuri de texte - informativ, argumentativ, narativ, descriptiv - pot apărea combinate. De exemplu, textul argumentativ poate avea o secvență în care un argument logic/un contraargument este dezvoltat ca discurs informativ (apelând la date exacte, la informații statistice, la atestări documentare etc.), ca discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că mintea umană este o simulare de computer. De asemenea, cybervizionarismul, cu corolarele imortalității și ale omniscienței, sunt supuse dezbaterii și polemicii, astfel că sunt aduse față în față argumentele lui Gregory Stock sau ale lui Nick Bostrom și, respectiv, contraargumentele lui Francisc Fukuyama sau Bill McKibben. Raportarea transumanismului la umanism este făcută în mod constant, pe de o parte pentru a demonstra contradicțiile inerente noului curent de gândire, iar pe de altă parte pentru a sugera o cale de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
orientări, recunoscând importanța covârșitoare a analogiei dintre om și calculator (respectiv ciberneticăă în creionarea conceptului cyborg, originea cuvântului însuși provinind de altfel din cyb-ernetics și organism. Disociindu-se de cea de-a doua direcție, eseul prezent îi aduce acesteia următorul contraargument: atașarea uneltei istorice corpului uman încă din timpuri străvechi, proces care a început să definească statutul ființei umane, în discursul umanist al disocierii speciei umane de alte viețuitoare, de obiecte sau de mediu, nu a putut inspira decât analogia om-mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
drepturi și de a li se recunoaște meritele și calitățile. Critica inteligenței artificiale nu a întârziat să apară, începând cu critica noțiunii și a definiției de inteligență, naturală sau artificială (vezi Krueger, 2000Ă. Susținătorilor inteligenței artificiale li se aduce adesea contraargumentul umanului care nu poate fi programat, spre deosebire de o mașină computațională sau de un software care sunt prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993, 1998Ă denunță programul inteligenței artificiale de lipsă de plauzibilitate, aducând contraargumente antropocentrice: computerele nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a avea orice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
procesare de informații. În același timp este criticat modelul funcționalist al minții umane, întâlnit în cadrul științelor cognitive, conform căruia studiul minții se concentrează asupra organizării funcționale, mai degrabă decât asupra implementării neurobiologice a aceleiași organizări. Acestor perspective li se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se aduce contraargumentul „camerei chinezești” (vezi Searle, 1981Ă, potrivit căruia un software constă în simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simple manipulări de unități sintactice, pe când mintea umană presupune operații intenționale, semantice care nu pot surveni dintr-o pură procesare de simboluri informatice (vezi alte patru contraargumente detaliate în Searle, 1992, pentru o aprofundare a criticii inteligenței artificialeă. Astfel, prin contraargumentul „camerei chinezești”, Searle (1981Ă dovedește faptul că intenționalitatea și înțelegerea sunt specifice operațiilor creierului uman și rezistă proceselor computerizării: ordinatoarele nu „înțeleg”, în sens semantic, chineza, doar simulează corectitudinea unei fraze în chineză. O altă critică adusă inteligenței artificiale este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu poate fi separată de trup (fără a interveni nici o modificare a conștiințeiă și, chiar dacă, prin absurd, acest lucru ar fi posibil, mintea nu poate rămâne neschimbată, fiind transpusă într-un mediu diferit de creier, precum mediul computațional. Aceștia aduc contraargumente prezumțiilor transumaniste că mintea umană nu ar avea nici o legătură cu suportul său original, cu întruparea și că „informația” umană imaterială poate circula nealterată în depozitul digital, al computerelor devenite noile forme corporale pentru conștiință (vezi critica adusă de Hayles
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
descriere teoretică a minții ca o colecție de agenți cooperativi. Pentru Hayles (1999Ă însă, mintea nu poate exista dincolo de corp întrucât convingerea teoreticienei este că informația nu constituie o entitate separată de mediul întrupării ei. Wertheim (1999Ă aduce de asemenea contraargumente împotriva posibilității de „transpunere” a minții umane într-un computer, în special împotriva tezei lui Moravec (1988Ă. Astfel, în primul rând, conștiința nu este pur și simplu o colecție a fișierelor de date care pot fi transferate dintr-un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tc "" Concluziitc "Concluzii" Adoptând o perspectivă material-culturală și imaginală a statutului și proceselor încorporării umane, acest studiu a discutat o serie de modele discursive și existențiale care se pot contura împotriva tezei de destrupare a ființei umane în spațiul virtual. Contraargumentele aduse în apărarea corporealității au venit din zone teoretice și aplicative diverse și s-au coagulat în special pentru a chestiona programul neocartezian și neodarwinist al transumanismului. Propunând o cercetare interdisciplinară, am interfațat cibernetica și știința informaticii cu filosofia, sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și a minții. 18. Cele trei faze ale ciberneticii, în Hayles (1999Ă, sunt: homeostaza (1945-1960Ă, reflexivitatea (1960-1985Ă și virtualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
luat de viața reală și obișnuită a sătenilor noștri, cu gîndul de a invedera totodată și putința unui nivel mai ridicat de viață"51. În realitate, putem considera din perspectiva prezentului că referirile lui Amzăr s-au transformat dintr-un contraargument într-un argument al necesității muzeului social. Este însă deosebit de important să subliniem în aceste condiții spiritul anticipator al lui Gusti. În anul 1985 Asociația Europeană a Muzeelor în aer liber, în dorința de reevaluare a direcțiilor muzeografice contemporane a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
chiar că își construiește textele utilizând o vastă gamă de cuvinte și expresii care descriu cel mai bine viața ridicată la rang de artă. Simplitatea și modestia, de multe ori, duse până la extrem, nu ar trebui să se constituie în contraargumente ale unei arte de a trăi, deoarece, de cele mai multe ori arta de a trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând sau vorbă ce servește în această direcție ar trebui să ne dea motive de reconsiderare a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]