610 matches
-
iar FEVS < 35% reprezintă un factor de prognostic negativ independent pentru mortalitatea pe termen scurt și mediu (14,16,18). La fel ca și la tânăr, ecocardiografia poate fi utilă în diagnosticul diferențial, depistarea complicațiilor, aprecierea remodelării și estimarea rezervei contractile (14). Imagistica nucleară, imagistica prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată reprezintă explorări de a doua linie, fiind greu de utilizat în faza acută a STEMI. Examenul coronarografic. Cu toate că pacienții vârstnici constituie un grup cu risc coronarian ridicat și numeroase studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
de risc pentru complicațiile micro- și macroangiopatice și de creștere a mortalității cardiovasculare (15,16). 6.2.1. Microangiopatia miocardică Hiperglicemia cronică determină simultan alterarea tuturor metabolismelor (protidic, lipidic, glucidic, electrolitic), iar impactul asupra cordului se materializează în alterarea proteinelor contractile ale miocardului, depunerea în interstițiul miocardic de material Pas-pozitiv și apariția neuropatiei autonome cardiace (17,18). Glicozilarea proteinelor reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme prin care este explicată instalarea microangiopatiei la nivelul miocardului. Fenomenul de glicozilare proteică se desfășoară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
la ATP via reacția creatinkinazei (Lohmann). De fapt, în timpul contracției mușchiului normal, concentrația ATP rămâne aprox. constantă, în timp ce concentrația FC scade. ATP, fosfocreatina și glicogenul furnizează energia necesară contracției musculare. Sursa directă de energie pentru contracția musculară este ATP. Proteina contractilă, actomiozina, hidrolizează ATP la ADP + Pi; ATP-ul utilizat este rapid refăcut via reacția Lohmann din timpul contracției. Rezerva epuizată de FC este refăcută din ATP, atunci când mușchiul se reîntoarce la starea de repaus. ATP este sintetizat via glicolizele din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al eforturilor prelungite, (probe sportive de 2000, 5000, 10000m, maraton), în timp ce sistemele fosfagen și glicolitic anaerob, satisfac necesitățile energetice de scurtă durată cum sunt: alegarea de 100m, saltul, ridicarea de greutăți, etc. În general, cele trei sisteme furnizoare de energie contractilă își întregesc aportul energogen, contribuind simultan sau succesiv la acoperirea necesităților energetice variabile ale contractilității musculare în efort. Refacerea potențialului energetic al sistemului aerob se realizează în două faze, una de durată scurtă și alta de lungă durată. Faza de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii, neuro-endocrino-metabolice de diferite grade, în vederea satisfacerii necesităților energetice ale musculaturii în stare de activitate, îndepărtării produșilor toxici de metabolism celular, și disipării căldurii degajate în timpul activității contractile . Deoarece rezervele celulare de oxigen satisfac necesitățile de efort numai câteva secunde, una din primele reacții o constituie creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului muscular aflat în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, cât
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin la nivelul țesutului muscular aflat în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, cât și descărcărilor simpatice centrale care pot chiar anticipa începerea efortului. Ca urmare a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii, minutului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bază (celulele) au formă alungită, de unde și denumirea de fibre musculare; (2) din punct de vedere morfologic, toate fibrele musculare au în structura lor elemente specializate funcțional numite miofilamente; (3) din punct de vedere biochimic, au în structură proteine specifice contractile și reglatoare; (4) din punct de vedere funcțional, toate au capacitatea de contracție. Fibra musculară reprezintă unitatea structurală și funcțională a mușchiului. 2.1. Fibra musculară scheletică (fms) 2.1.1. Macroscopic, fms are formă cilindrică, cu capete rotunjite (în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat Golgi slab dezvoltat, reticul sarcoplasmatic), organite specifice (miofibrilele), sistemul T și sistemul L, incluzii (de glicogen, lipide, lipofuscină) și numeroase elemente proteice (mioglobină, enzime etc). Miofibrilele, organite specifice, contractile; pe secțiune transversală, în microscopie optică, apar sub forma unor aglomerări de puncte fine - câmpurile Cohnheim - iar pe secțiune longitudinală sub forma unor coloane - colonetele lui Leydig. Dispunerea lor ordonată, paralelă și în axul lung al celulei, explică striația longitudinală
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente - subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
subunități ordonate paralel cu axa longitudinală a fibrei. După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care LMM este mânerul iar HMM
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
După poziția lor în sarcomer, lungime, diametru și compoziție, se descriu două tipuri de miofilamente: subțiri de actină și groase de miozină. Miozina și actina sunt proteine contractile fundamentale. Există și proteine contractile reglatoare - troponina și tropomiozina, precum și alte proteine contractile. Miozina are un diametru de 100 A și prezintă două subunități: meromiozina grea (HMM) și meromiozina ușoară (LMM). Are o formă de baston de golf, în care LMM este mânerul iar HMM capul și gâtul crosei. Are activitate ATP-azică și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
determinant în aprecierea capacității metabolice a unui anumit mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
a unui anumit mușchi (15, 33). 2.2. Fibra musculară cardiacă (miocardiocitul) (fmc) 2.2.1. Clasificare Celulele musculare cardiace se clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
clasifică în două mari categorii după funcția pe care o îndeplinesc: - celule miocardice efectoare, contractile, care formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
formează masa miocardului contractil atrial și ventricular; - celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de cilindru
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
celule nodale (excitoconductoare), cu funcție de a genera și conduce impulsuri electrice. Ele sunt dispuse în masa miocardului contractil sub formă de grupuri distincte, formând țesutul excitoconductor cardiac (miocardul embrionar). 2.2.2. Miocardul contractil 2.2.2.1. Macroscopic miocardiocitele contractile sunt structurate în fascicole cu o dispunere plexiformă; între fascicolele anastomozate se află puțin țesut conjunctiv (echivalentul endomisiumului), cu capilare sangvine și limfatice și filete nervoase. Forma este alungită, cu aspect de cilindru bifurcat la extremități, lungimea este relativ constantă
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
microscopie optică, pe secțiune longitudinală, apare un aspect pseudosincițial datorită faptului că celulele cardiace, cilindrice, prezintă bifurcații ale sarcoplasmei. Aspectul de sincițiu este aparent deoarece fiecare fibră musculară este bine individualizată. Pe secțiune transversală la microscopul optic, fibrele musculare cardiace contractile apar sub formă de mase citoplasmatice rotunde sau ovalare, centrate sau nu de nucleu. În mod caracteristic și definitoriu, miocardiocitele sunt legate între ele prin porțiuni liniare mai întunecate, mai intens colorate în microscopia optică, transversale pe secțiune longitudinală, numite
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
trepte de scară). În microscopia electronică, discul intercalar prezintă o zonă transversală (cu trei tipuri de joncțiuni specifice: fascii aderente, desmozomi și joncțiuni gap/nexus) și o zonă longitudinală (cu joncțiuni de tip desmozomi și gap). Fiecărei fibre musculare cardiace contractile i se descriu din punct de vedere structural următoarele componente: A. Sarcolema, cu o structură similară cu cea a fibrei musculare striate scheletice, cu mențiunea că sistemul T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
T este constituit din tubi mai scurți și mai largi. B. Nucleul are caracteristici asemănătoare cu cel al fibrei musculare netede: este unic și dispus central. C. Sarcoplasma are o structură similară cu cea a fibrei musculare scheletice. Materialul proteic contractil, prezent sub formă de miofilamente, este dispus în aceeași succesiune, cu discurile Z, I, A, H și M dar invariabil la nivelul benzii I, înlocuind banda Z este poziționată stria scalariformă. Reticolul sarcoplasmic prezintă unele diferențe față de cel al mușchiului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fiind format din trei tipuri de celule: A. Celulele P, mici, rotund-ovalare, cu citoplasmă clară și nucleu situat central; în microscopie electronică sarcolema nu are sistem T ci doar invaginări de origine pinocitară, miofibrilele sunt puține și nu au funcție contractilă iar mitocondriile sunt rare și reticulul endoplasmic este slab dezvoltat. Stabilesc joncțiuni de tip desmozomal între ele sau cu celule T, la care se mai adaugă și joncțiuni de tip intercalar. Au funcție de pace-maker. B. Celulele T, alungite, cu structură
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
Celulele T, alungite, cu structură intermediară între celulele P și celulele intermediare; la microscopul electronic sarcolema nu are sistem T iar miofilamentele și mitocondriile sunt mai multe decât la celulele P. Stabilesc joncțiuni cu celulele P și cu celulele cardiace contractile. Au rol de transmitere a impulsului cu origine în celulele P și de blocare a impulsurilor ectopice premature. C. Celulele Purkinje au dimensiuni mari, citoplasmă clară, bogată în glicogen; la microscopul electronic se observă de asemenea lipsa sistemului T, miofilamente
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție. C. Sarcoplasma, omogenă și acidofilă în microscopia optică, prezintă câteva particularități în microscopia electronică. Aparatul contractil al fibrei musculare netede este format din aceleași tipuri de componente ca și cel al fibrei musculare striate (filamente de actină și miozină) dar organizarea lui ultrastructurală este diferită: (1) filamentele nu formează pachete orientate în axul longitudinal al celulei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
repolarizare întârziată, fiind răspunzător pentru contracțiile prelungite ale unor mușchi netezi (de exemplu din uter sau perete vascular). (2) Poate fi declanșată și fără potențiale de acțiune, în două moduri distincte: a. În majoritatea cazurilor, prin acțiunea directă asupra aparatului contractil muscular a două mari categorii de factori stimulatori, și anume: - factori tisulari locali de tipul: hipoxiei tisulare, excesului de bioxid de carbon sau acidozei; - diverși hormoni circulanți. b. În unele cazuri, prin producerea unei depolarizări locale numite „potențial joncțional” care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici se realizează tot cu ajutorul pompelor de calciu, care expulzează calciul extracelular și spre reticulul sarcoplasmic, dar viteza acestora este
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fluxului sanguin renal, pentru a asigura o mai bună perfuzie glomerulară, dar În același timp aceasta provoacă și creșterea diurezei și, implicit, acumularea de și mai multă urină În bazinet, accentuând distensia bazinetală și Închizând astfel cercul vicios. - creșterea activității contractile ureterale, organismul făcând eforturi proprii pentru a-și elibera calea urinară blocată, eforturi care dacă nu sunt Încununate de succes, accentuează simptomele. Iată deci că, prostaglandinele (În special PGE2) joacă un rol central În mecanismul colicii nefretice. Înțelegându-se acest
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]