899 matches
-
GL, 1967, 24; Ciobanu, Nuvela, 354-359; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dejunul pe iarbă”, VR, 1968, 11; Sorianu, Glose, 154-157; Martin, Generație, 135-141; Dimisianu, Prozatori, 154-158; Dana Dumitriu, „Lunga călătorie a prizonierului”, ARG, 1971, 6; Bugariu, Incursiuni, 160-167; Negoițescu, Lampa, 230-234; Sorianu, Contrapunct, 198-201; Ciobanu, Panoramic, 166-178; Iorgulescu, Rondul, 148-152; Ardeleanu, Opinii, 99-107; Ciobanu, Incursiuni, 156-160; Cristea, Domeniul, 250-257; Ungheanu, Arhipelag, 195-199; Livius Ciocârlie, Melville, contemporanul nostru, O, 1976, 8; François-Xavier Janjard, Une Quête obstinée sous un ciel clos, en attendant la venue
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea le desenează în „sarabandă cu timpul” îi provoacă adânci neliniști și presimțiri amare. SCRIERI: Liane crude, pref. Dumitru Furtună, Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, București, 1939; Poezii, pref. Eusebiu Camilar, București, 1966; Contrapunct, în toamnă, București, 1969; Sub cerul Mioriței, Iași, 1971; Înalt prin stemă, București, 1972; Luminile zilei, București, 1972; Lângă vetrele sacre, Iași, 1974; Sunetul bronzului, București, 1974; Țărm de legendă, București, 1975; Memoria timpului, Timișoara, 1977; Poemele triumfului, București, 1978
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O, 1966, 11; Constantin Călin, „Poezii”, ATN, 1967, 2; Dumitru Micu, „Contrapunct, în toamnă”, RL, 1969, 45; Liviu Leonte, „Contrapunct, în toamnă”, CRC, 1969, 52; Constantin Ciopraga, Poezie: Haralambie Țugui, CRC, 1971, 19; Dan Verona, „Înalt prin stemă”, RL, 1972, 27; Al. Raicu, „Luminile zilei”, RL, 1972, 42; Andriescu, Disocieri, 148-152; Martin
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O, 1966, 11; Constantin Călin, „Poezii”, ATN, 1967, 2; Dumitru Micu, „Contrapunct, în toamnă”, RL, 1969, 45; Liviu Leonte, „Contrapunct, în toamnă”, CRC, 1969, 52; Constantin Ciopraga, Poezie: Haralambie Țugui, CRC, 1971, 19; Dan Verona, „Înalt prin stemă”, RL, 1972, 27; Al. Raicu, „Luminile zilei”, RL, 1972, 42; Andriescu, Disocieri, 148-152; Martin, Pro Patria, 98-99; Piru, Poezia, I, 149-152; Adrian
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
din nou literatură în limba maternă: romanul Hotel Europa, apărut în 1996 la București și simultan, în traducerea lui Alain Paruit, în Franța. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Argeș”, iar din 1990 și la „Contrapunct”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Caiete critice”, „Cuvântul”, „Literatorul” ș.a. În 1991-1992 scoate la Paris revista „Les Nouveaux Cahiers de l’Est” (patru numere). În Franța semnează Dumitru Tsepeneag și continuă să utilizeze pseudonimul Ed Pastenague (folosit în România în varianta Ed.
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
de Radiodifuziune (din 1990). A debutat în 1970, sub pseudonimul Ana Maria Condor, în „România literară”, la rubrica „Poșta redacției”, deținută de Geo Dumitrescu, și editorial în 1976 cu placheta În prelungirea luminii. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Ramuri”, „Contrapunct” ș.a., cu versuri, proză și traduceri din literatura polonă, uneori semnând Mariana Urbanovici. Cu o bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
urmat alte romane și culegeri de nuvele ori povestiri, texte ale sale fiind incluse în antologii alcătuite de Dan Silviu Boerescu sau de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa. După 1989 colaborează la „Viața românească”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Calende”, „Contrapunct”, „artPanorama”, „Observator cultural”, „Argeș”, „Ex-Ponto”, „Suplimentul de cultură” ș.a. În 2000 se alătură criticului Tudor Cristea, fondând la Găești revista „Litere”. Cu pseudonimul M. V. Pop semnează nenumărate articole despre muzica rock în revistele „Vox Pop-Rock”, „Rocker”, „Art & Roll”, „Sunete” ș.a.
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
asociației de dinaintea evenimentelor din decembrie, noua Uniune continuă să gireze și să susțină parțial apariția unor periodice literare, fără a exercita asupra lor vreun fel de acțiune de îndrumare sau control. Din 1990 apar (ori au apărut un timp) revistele „Contrapunct”, „Memoria”, „Drama”, „Apostrof”, „Luceafărul copiilor”, „Helikon” ș.a. Din 2000 U.S. din R. organizează, la Neptun și Mangalia, Festivalul Internațional de Literatură (care decernează Premiul „Ovidius”), acordă sprijin financiar și logistic Colocviului Național de Dramaturgie de la Sinaia, Colocviului Național de Proză
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
debutat în 1988 la „Amfiteatru”, iar editorial cu placheta Evenimentul zilei - un poem văzut de Lucian Vasilescu, apărută în 1995 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai publicat în „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Tineretului liber»”, „Dreptatea literară”, „Contrapunct”, „Arc”, „Nouăzeci”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Literatorul”, „Poesis”, „artPanorama”, „Vatra”, „Playboy”. În Evenimentul zilei, carte care parazitează și recontextualizează poetic materia „trivială” din ziarul cu același nume, poate fi văzut un gest de marketing și frondă tipic pentru generația ’90, dar
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
Revista de istorie și teorie literară” și editorial în 1987 cu o antologie a receptării critice referitoare la Șerban Cioculescu. Mai colaborează la „Limbă și literatură”, „Caiete critice”, „România literară”, „Memoriile secției de filologie și literatură”, „Synthesis”, „Transilvania”, „Lettre internationale”, „Contrapunct”, „Arc”, „Orizont”, „Familia”, „Cronica”, „22”, „Romania orientale” (Roma), la revista online „Respiro”, la Radio România Cultural și la Europa Liberă. În „Iubitule cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, lucrare înscrisă în deschiderea operată de estetica receptării și
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu Comăniciu, Cicerone Ionițoiu, Radu Cornățeanu, Șerban Milcoveanu, Remus Radina, Paul Miron, Octavian Bârlea
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Iași. Fire deosebit de liniștită, interiorizat, dar sociabil, U. citea cu pasiune de mic și era irezistibil atras de muzică. Se dorea compozitor, și chiar avea să încerce compoziția. După întoarcerea în Capitală frecventează concertele de la Ateneul Român, ia lecții de contrapunct, exersează la pian, vizitează muzee, expoziții. Începuse să scrie din adolescență. Prozele și le-a alcătuit (după spusele surorii sale, Eliza V. Vorvoreanu) în 1907-1908, căci în 1909 le citea familiei și prietenilor și „încă de pe vremea când era judecător
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
teza Metafora: teorii și interpretări contemporane. Debutează la „Luceafărul” în 1990 cu poeme adnotate de Cristian Popescu, iar editorial în 2000 cu romanul Muzici și faze (Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO). E prezent cu eseuri critice și cronici la „Contrapunct”, „România literară”, „Viața românească”, „Dilema” și „Cuvântul”. Muzici și faze este un roman al adolescenței plasat spre finalul anilor ’70 ai secolului trecut și rezultă din multe suprapuneri, interferențe și coincidențe cu biografia lui V., care avea, în momentul acțiunii
VERDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290488_a_291817]
-
ediția lui Romulus Vulpescu, LCF, 1970, 37 (semnează Cezar Baltag, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Alexandru Paleologu, Emil Manu); Dan Laurențiu, „și alte poezii”, LCF, 1971, 8; Florin Manolescu, „și alte poezii”, ARG, 1971, 3; Ardeleanu, „A urî”, 100-104; Sorianu, Contrapunct, 183-187; Dan Mutașcu, „și alte poezii”, AST, 1972, 2; Piru, Varia, I, 346-349; Barbu, O ist., I, 354-356; Nicolae Balotă, Poeziile lui Charles d’Orléans în traducerea integrală a lui Romulus Vulpescu, TBR, 1976, 80; George Arion, „Condiția de scriitor
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
în regia lui Cristian Ioan (1997), și, cu un succes notabil, la Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” din București, în regia Cătălinei Buzoianu (1998). Textele dramatice i-au fost traduse în limbile franceză, engleză, germană, suedeză, greacă. Mai colaborează la „Contrapunct”, „22”, „Litere, arte & idei”, „Memoria” ș.a. Împreună cu Vlad Russo traduce teatru de Eugen Ionescu (I-III, 2003), versiunea realizată pentru Scaunele fiind de altfel și reprezentată scenic. Nuvelele lui Z. din Genunchiul stâng sau genunchiul drept impun prin siguranța stilului
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
să redacteze documentul propriei drame, deznodământul presimțit de personaj, dar derutant pentru cititor, conferă fiecărei secvențe densitate și tensiune. Lumea recompusă din flashuri intră în rezonanță cu spectacolul umbrelor și al memoriei. Comentariul, atunci când iese din subsidiar, funcționează ca un contrapunct al observației realiste și facilitează întoarcerea la evenimentele petrecute anterior timpului povestirii. SCRIERI: Teama de amurg, București, 1990; Sub semnul Orionului, București, 1992; Legende și eresuri, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1995; Năluci și portrete, București, 2001; Imperiul generalilor târzii și
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
1976-1980), apoi ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Vrancea (1980-1989). După decembrie 1989 este președintele CPUN/ CFSN Vrancea și membru al Parlamentului Provizoriu, până la 5 martie 1990, când se retrage. Se mută la București și va fi redactor-șef la săptămânalul „Contrapunct” (martie 1990-ianuarie 1991), redactor principal (din 1991) și redactor-șef (din 2001) la „Viața românească”. Concomitent, din 1991 este, succesiv, redactor, consilier și publicist-comentator la ziarul „Cotidianul”. S. debutează în 1967, cu poezie, în pagina culturală a ziarului băcăuan „Steagul
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
revenit în România, însoțindu-l pe Charles de Gaulle în vizita oficială din 14-18 mai 1968. Colaborează cu poezii, proză, medalioane și cronici literare la reviste românești din exil: „Limite”, „Ethos”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor români”, „România”, „Cuvântul românesc”, „Mele”, „Contrapunct”, „Dialog”, „Lupta” ș.a. Publică versuri în limba franceză la „Revue de Belles-Lettres” (Geneva), „Cahiers de l’Est”, „Création” și „Polyphonies”, iar eseuri și cronici literare în „Journal de Genève”, „Esprit”, „Le Monde”, „Revue des études roumaines”, „L’Alternative”, „Lettre internationale
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități, 232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist.
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Interpretări, 32-40; Damian, Intrarea, 67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165; Zaharia Stancu interpretat de..., îngr. Zaharia Sângeorzan, București, 1972; Ciopraga, Personalitatea, 249-256; Constantin, Prozatori-critici, 20-23; Corbea-Florescu, Biografii, I, 211-216; Drăgan, Reacții, 127-138; Georgescu, Printre cărți, 121-127; Raicu, Structuri
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993 a beneficiat de burse de creație în Franța. A
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
și Jean-Paul Goujon, iar în românește cu volumul Naveta esențială (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor, refuzat de autor). Colaborează la „Opinia studențească”, „Echinox”, „Dialog”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Bulletin des amis de Pierre Louÿs”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Timpul” (Iași), „România literară” ș.a. Alături de Emil Brumaru, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Al. Zub și de alți câțiva scriitori și universitari, a făcut parte, în anii ’70-’80, din ceea ce a fost numit „grupul de la
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare schimbare de
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
POPA, Cornel George (6.VII. 1958, Popricani, j. Iași), prozator. Este licențiat ca inginer constructor. Lucrează ca muncitor necalificat, pedagog, recepționer, primitor-distribuitor, funcționar, ziarist. Colaborează la publicațiile „Opinia studențească”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Cronica”, „Timpul”, „Contrapunct” ș.a. Volumul de debut al lui P., Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii (1992), conține proze scurte sau foarte scurte a căror eterogenitate, coroborată cu performanța lor stilistică, probează versatilitatea și mobilitatea autorului. Culegerea are aspectul unei mape
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]