798 matches
-
colective, a persoanelor juridice. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995). Curtea nu poate examina pretinsa contrarietate dintre dispoziția legală examinată și prevederile art. 1 alin. (3), art. 51 și cele ale art. 150 alin (1) din Constituție, aceasta nefiind motivată. ÎI. 6. Referitor la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 333/2001 , se constată că acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145655_a_146984]
-
ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că nu ne aflăm în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple contrarietăți între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competență autorității legiuitoare". Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 81/1999 își păstrează valabilitatea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139277_a_140606]
-
2010, că nu este de competența sa "să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratat, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratat la Curtea de Justiție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233612_a_234941]
-
constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție, fără a motiva în vreun fel în ce constă înfrângerea dispozițiilor constituționale. Curtea constată că autorii excepției nu au motivat în ce constă pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 46, art. 49 și art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari cu prevederile Constituției. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230529_a_231858]
-
prevăd expres că nu pot privi state din Uniunea Europeană și cetățeni ai acesteia, deoarece și cetățenii unui stat din cadrul său trebuie să se supună rigorilor de legalitate și exigențelor privitoare la piața integrată a energiei electrice. În sfârșit, în susținerea contrarietății textelor legale cu Constituția autorii invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care se face trimitere la Hotărârea din 7 februarie 2008, pronunțată în Cauza Arsenovici împotriva României. Cu privire la acest argument, Curtea constată că hotărârea invocată nu are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242021_a_243350]
-
legii. Așa fiind, chiar instituirea, prin lege, a obligației de citare a executorului judecătoresc ar fi rămas, evident, la fel de ineficientă. De altfel, critică adusă de autorul excepției nu poate fi reținută și datorită faptului că neconstituționalitatea nu este dedusa din contrarietatea textului legal criticat cu anumite prevederi din Legea fundamentală, ci din pretinse lacune ale celui dintâi. Restabilirea concordantei dintre Constituție și lege, într-o atare situație, ar presupune înlăturarea lacunei prin completarea reglementării, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150681_a_152010]
-
nu afectează nici principiul egalității în drepturi, deoarece acestea se aplică tuturor persoanelor aflate ��n situația juridică reglementată. În sfârșit, cât privește celelalte temeiuri constituționale invocate, Curtea constată că autorul excepției nu a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizările adresate Curții "trebuie făcute în formă scrisă și motivate." Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256074_a_257403]
-
pe anul 2008. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că nu poate reține critica referitoare la contrarietatea dintre prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. În cauza de față, Curtea observă că textul de lege criticat din Legea nr. 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227408_a_228737]
-
contravenționale și sarcina probei în procedura judiciară contravențională de drept comun", "aplicabilitatea normelor constituționale și contravenționale consacrând dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție", "violarea dreptului la respectarea prezumției de nevinovăție de normele juridice privind procedura contravențională de drept comun" și "contrarietatea dintre normele juridice privind procedura contravențională judiciară de drept comun și principiul constituțional și convențional al statului de drept și democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului". Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247089_a_248418]
-
executorii și executări silite, blocând activitatea partenerului contractual și afectându-i patrimoniul. Ca atare, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public consideră că textele criticate nu conțin mențiuni exprese cu privire la aplicarea lor retroactivă, ca atare nu se poate reține contrarietatea față de prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție. Mai menționează că eventualele derogări, pretinse de autorul excepției, nu reprezintă însă o problemă de constituționalitate, astfel că solicită respingerea excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187773_a_189102]
-
Totodată, consideră că textele de lege criticate sunt contrare și dispozițiilor constituționale ale art. 31, întrucât nu reglementează comunicarea hotărârilor comisiilor locale și a hotărârilor de validare ale comisiilor județene către deținătorii de terenuri, în vederea contestării acestora. De asemenea, susține contrarietatea prevederilor criticate față de art. 45 din Constituție, apreciind că, atâta vreme cât textul constituțional nu face nicio distincție între persoanele fizice și persoanele juridice, "stațiunea beneficiază de aceste prevederi". Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201715_a_203044]
-
aprilie 2011, prin care Curtea a statuat că art. 50^1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 nu contravin Legii fundamentale. Astfel, cu privire la pretinsa contrarietate față de dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece textul legal criticat nu ocrotește în mod egal dreptul de proprietate dobândit de foștii chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995 și dreptul de proprietate dobândit prin nerespectarea cerințelor legii sau chiar prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237278_a_238607]
-
sau ocupației, libertatea alegerii locului de muncă, protecția socială a muncii, retribuția muncii depuse, dreptul la negocieri și caracterul obligatoriu al convențiilor colective încheiate ca urmare a acestor negocieri. Pornind de la această perspectivă, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției privind contrarietatea dintre art. 61 alin. (1) din Codul muncii și art. 41 alin. (1) din Constituție nu sunt întemeiate. Astfel, pe de o parte, Curtea constată că împlinirea condițiilor pentru obținerea dreptului la pensie naște vocația către dreptul fundamental la pensie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201669_a_202998]
-
de procedură civilă. Fiind învestită în apel cu argumente ce vizează neconstituționalitatea prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța ar fi trebuit să analizeze posibilitatea sesizării instanței de contencios constituțional, singura competentă să se pronunțe cu privire la contrarietatea art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă în raport cu Legea fundamentală. 39. Învestit cu o cauză similară, Tribunalul Bacău - Secția a II-a, prin Încheierea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 11.247/180/2015, a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Cât privește critica referitoare la dispozițiile art. 160^b din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepției a relevat aspecte de contrarietate cu dispozițiile art. 148 alin. 1 din același cod. Or, așa cum a statuat în jurisprudența sa, de exemplu Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230133_a_231462]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitral��. ... Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258139_a_259468]
-
Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 20, 44, 53 și art. 136 alin. (5), autoarele excepției de neconstituționalitate nu motivează în ce constă contrarietatea prevederilor criticate cu acestea, Curtea neputându-se substitui acestora prin invocarea unor motive de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236614_a_237943]
-
general al municipiului București. Curtea constată că argumentele invocate de autoarea excepției în sensul dovedirii neconstituționalității dispozițiilor art. 36 și 37 din Legea nr. 67/2004 nu au natura unor reale critici de neconstituționalitate, întrucât nu relevă un raport de contrarietate între dispozițiile legale criticate și normele fundamentală invocate, ci urmăresc, mai degrabă, modificarea cadrului legislativ aplicabil în domeniul alegerilor locale. Cât privește soluția legislativă prevăzută de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 , potrivit căreia "Biroul Electoral Central
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252086_a_253415]
-
6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]
-
în excepția ridicată cele trei elemente menționate. 16. Prin raportare la cele reținute în jurisprudența sa, Curtea observă că, deși în cauza de față autorul excepției indică doar textele legale criticate și cele de referință, fără a motiva relația de contrarietate existentă între cele două, va analiza pe fond excepția ridicată, având în vedere faptul că, în mod rezonabil, se poate determina critica de neconstituționalitate vizată de autorul excepției. 17. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]
-
la adăpost de riscul de a fi obligați să participe la achitarea unei datorii care nu le incumba, efectuând astfel o plată nedatorata. Examinarea art. 400^1 din Codul de procedură civilă, în raport cu textul constituțional de referință, nu evidențiază nici o contrarietate, întrucat debitorii-contestatori ai executării silite și creditorii acestora nu se află în situații juridice similare, de natură să impună și să justifice un tratament juridic identic, unica ipoteza în care deosebirile de regim juridic ar putea fi calificate ca fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153551_a_154880]
-
de Societatea Comercială "COMCM" - S.A. din Constanța, într-o cauză civilă, având ca obiect obligația de a face. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin art. 44 și 53 din Constituție. Astfel, în legătură cu contrarietatea față de dispozițiile art. 44, se arată că "măsura desființării unei construcții edificate pe un teren aflat în proprietatea privată a unei persoane, chiar în situația în care nu au fost obținute toate avizele și autorizațiile legale", apare ca "abuzivă, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168140_a_169469]
-
pct. 1 din convenție privitor la dreptul la un proces echitabil, fără însă să se formuleze vreun argument în motivarea acestei afirmații și, în consecință, Curtea Constituțională nu poate reține această susținere. Nu poate fi reținută nici susținerea referitoare la contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 7 din convenție, privitor la regula " Nici o pedeapsă fără lege", întrucât, așa cum s-a arătat, măsura arestării preventive nu se confundă cu pedeapsa. Autorul excepției consideră că, întrucât, în temeiul art. 148 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128536_a_129865]
-
de nerespectarea prevederilor art. 124 din Constituție , referitoare la principiile de înfăptuire a justiției, în condițiile în care, așa cum s-a arătat, actul de justiție este prealabil și condiționează, în același timp, aplicarea măsurii anulării permisului de conducere. În ceea ce privește pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat și prevederile art. 21 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, Curtea constată că Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cuprinde dispoziții în sensul asigurării tuturor mijloacelor și garanțiilor necesare exercitării dreptului persoanei interesate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213578_a_214907]
-
incidenței în speță a infracțiunii de vătămare corporală gravă. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, adică asupra contrarietății lor cu Legea fundamentală, și nicidecum nu are competență de drept comun referitoare la aplicarea într-o cauză a unei norme legale sau a alteia. O asemenea atribuție revine, potrivit art. 126 din Constituție, instanțelor de judecată. Așa fiind, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228736_a_230065]