2,379 matches
-
părerea mea, doar o chestiune de prejudecată (a elitei occidentalizate, urbane și educate, față de țărănime) sau de angajamente estetice extrem-moderniste implicite. Atitudinea oficialităților era și o chestiune de privilegiu instituțional. Dacă practicile agricultorilor ar fi fost considerate rezonabile până la proba contrarie, dacă s-ar fi socotit că specialiștii ar putea avea de Învățat la fel de mult de la țărani ca și aceștia din urmă de la ei și dacă specialiștii ar fi trebuit să negocieze cu agricultorii la un nivel de egalitate politică, atunci
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oară și cui a aparținut ideea unei uniuni româno-maghiare. Afirmația conform căreia în mai 1919 regina Maria a României i-ar fi solicitat regelui Angliei să susțină o unire a Ungariei cu România 9 pare o simplă fabulație. Până la proba contrarie, este greu de crezut că într-un moment deosebit de tensionat din evoluția relațiilor dintre România și marile puteri la Conferința de pace de la Paris, într-o perioadă în care la Budapesta regimul bolșevic era în continuare atotputernic, consoarta suveranului României
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de modele și legi. Știința literaturii - reluată în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi o ancilla historiae, se desparte
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
că aceste nenorociri n-au lipsit și nu vor lipsi niciodată din viața muritorilor... însă afirmă că credința în mai mulți zei... ar fi folositoare în viața de apoi. Astfel, în primele zece cărți sunt respinse aceste două păreri neîntemeiate, contrarii religiei creștine. Însă pentru ca nimeni să nu-mi reproșeze că doar am respins ideile altora fără să le susțin pe ale noastre, acest lucru se petrece în a doua parte a acestei opere care e compusă din douăsprezece cărți... dintre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spus, de ambiguități. Capacitatea sa de a găsi în acest fel formule fericite - cu siguranță mai echilibrate decât ale lui Nestorios, adversarul său - ale unor probleme teologice extrem de delicate, și de a indica în mod ferm punctele slabe ale tezelor contrarii a determinat în bună măsură succesul său. La aceasta au contribuit și notabilele sale însușiri de politician, unitatea incomparabil mai solidă care caracteriza ansamblul bisericilor care sprijineau Alexandria în raport cu cele de tendință antiohiană, ca și imensul număr de cadouri pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ulterior de A. Mai). Primul tratat este dedicat respingerii „opuselor aparențe susținute de Nestorios și Eutihie în privința divinității și a umanității Domnului”. Într-adevăr, autorul susține că adepții celor doi pot fi foarte bine definiți drept „susținători ai unor aparențe contrarii (enantiodokêtai) pentru că unii afirmă că în Mântuitor este aparentă divinitatea, iar ceilalți umanitatea. Însă rădăcina celor două erori opuse este aceeași: confuzia dintre natură și ipostază; acest lucru îl determină pe de o parte pe Nestorios să spună că sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
motivul pentru care nu Înțeleg astăzi miopia a numeroși politicieni din Vest, care se poate explica doar printr-o necunoaștere profundă a modului de gandire marxist. [...] Incompetență profesională a profesorilor, asociată cu incapacități didactice sau retorice, a avut adesea efecte contrarii Îndoctrinării urmărite, adică lipsa de Încredere În ceea ce ni se predă, scepticism, respingere, astfel Încât contradicția dintre promisiune (Verkündung) și realitate era mare (Krönig, Müller, 1994, pp. 202-203). Cei care au păstrat amintiri mai curând favorabile evocă Înainte de toate marxismul, si
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
editat de unul dintre institutele academiei de partid (Die ȘED und das kulturelle Erbe. Orientierungen, Errungenschaften, Probleme, 1988) trecea În revistă principiile acestei politici cu datele cele mai importante, adesea fiind vorba despre aniversări, si prezentând uneori puncte de vedere contrarii. Elsa B. Își amintește de sosirea Ansamblului Sovietic de Artă Populară Într-un climat marcat Încă de prejudecăți și de ură Împotriva rușilor. Ansamblul coral interpretase cântece populare rusești și germane, ceea ce sfidă acea Volkstümlichkeit a naziștilor. Expoziții de artă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru o perioadă mai lungă șomer sau în care soțul câștigă în mod neașteptat mult mai puțin sau mult mai mult decât de obicei sunt semnificativ mai dispuse la divorț. Schimbările pozitive în condiția socioeconomică a soțului pot avea consecințe contrarii. Câștigând mai bine și având un prestigiu social mai mare, valoarea bărbatului crește pe piața maritală, ceea ce incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În calea către cunoașterea pură și progres”. Mintea estică, notează Nisbett, consideră că „pentru a Înțelege și aprecia o anumită stare de lucruri este necesară trăirea opusului ei”13. Întregul, În această schemă, stă În relația care există Între forțele contrarii. Împreună, ele se completează una pe alta. Confucianismul, taoismul și budismul se concentrează pe Întreg mai degrabă decât pe componente - ceea ce În Vest numim o abordare sistemică. „Toate cele trei orientări”, spune Nisbett, Împărtășesc „preocupări despre armonie, holism și influență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiției umane. Pentru Brown, conștiință istorică pare să urmeze o cale similară cu drumul pe care fiecare persoană Îl parcurge În dezvoltarea conștiinței sale individuale. Istoria umană, asemenea istoriei individului, observă Brown, este condiționată de tensiunea dialectică a două forțe contrarii, una care caută unificarea și interdependența sau instinctul vital, cealaltă care caută separarea și independența sau instinctul morții. Marea provocare În față civilizației este cum să reconcilieze aceste două forțe contradictorii. Brown schițează trei etape În istoria conștiinței umane. El
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt din ce În ce mai Îngrijorați de pierderea identității personale Într-o lume multistratificată. Kenneth J. Gergen, profesor de psihologie la Swarthmore College, din Statele Unite ale Americii, notează că tinerii de astăzi trebuie să navigheze Într-o cultură globalizată foarte densă cu cerințe contrarii, care le asaltează sistemul nervos central din toate direcțiile posibile. În efortul lor de a răspunde la toți acești stimuli și a acomoda toate legăturile posibile, tinerii continuă să creeze subeuri și metaeuri - cedând segmente din propria persoană fiecărei noi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că aceste nenorociri n-au lipsit și nu vor lipsi niciodată din viața muritorilor... însă afirmă că credința în mai mulți zei... ar fi folositoare în viața de apoi. Astfel, în primele zece cărți sînt respinse aceste două păreri neîntemeiate, contrarii religiei creștine. însă pentru ca nimeni să nu-mi reproșeze că doar am respins ideile altora fără să le susțin pe ale noastre, acest lucru se petrece în a doua parte a operei, care e compusă din douăsprezece cărți... dintre acestea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
spus, de ambiguități. Capacitatea sa de a găsi în acest fel formule fericite - cu siguranță mai echilibrate decît ale lui Nestorie, adversarul său - ale unor probleme teologice extrem de delicate și de a indica în mod ferm punctele slabe ale tezelor contrarii a determinat în bună măsură succesul său. La aceasta au contribuit și notabilele sale însușiri de politician, unitatea incomparabil mai solidă care caracteriza ansamblul bisericilor ce sprijineau Alexandria în raport cu cele de tendință antiohiană, precum și nenumăratele daruri pe care le-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fost editat ulterior de A. Mai). Primul tratat este dedicat respingerii „opuselor aparențe susținute de Nestorie și Eutihie în privința divinității și a umanității Domnului”. Autorul susține că adepții celor doi pot fi foarte bine definiți drept „susținători ai unor aparențe contrarii (enantiodokêtai), deoarece unii afirmă că în Mîntuitor este aparentă divinitatea, iar ceilalți umanitatea. însă rădăcina celor două erori opuse este aceeași: confuzia dintre natură și ipostas; acest lucru îl determină, pe de o parte, pe Nestorie să afirme că sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
robului...448 . încercarea de mistificare (și ea criminală: „Fiuț, fiușoru meu,/ Cât am plâns de doru tău,/ Că de când te-ai dus de-acasă,/ Am rămas inimă arsă,/ Și de când ne-ai părăsit,/ Nevasta ta a murit”) are un rezultat contrariu celui așteptat. Fiul, regăsindu-și nevasta întemnițată, se stinge împreună cu ea. Nora în urma regimului aplicat, feciorul din iubire pentru ea. Ultimul gest solicitat văduvei este îngroparea celor doi (o dragoste invincibilă, biruitoare dincolo de moarte): Amândoi s-o mbrățoșat Și ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a iubi, anthropos - omă. Semnificația sa În Antichitate era de iubire pentru oameni, fără deosebire de rasă sau naționalitate. În epoca modernă, ea desemnează mai mult interesul teoretic și practic pentru fericirea umanității. Filantropiei i se opun acele atitudini morale contrarii care sunt filautia (În greacă philautia = iubirea de sine, egoismulă și mizantropia (În greacă misanthropia = absența iubirii pentru oameniă. Filautia desemnează o Închidere sau o Întoarcere narcisică În sine, către sine și pentru sine, pe când mizantropia este absența iubirii În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și purtătoarele unor valori pozitive, de bine, datorie, responsabilitate. Acestea aparțin conștiinței morale. Conștiința pervertită va fi cea care va favoriza idei imorale, perverse, contrare valorilor morale. Imoralismul, ca atitudine, sentiment sau idee, duce la acțiuni psihologice negative, opuse sau contrarii binelui și ele au o gamă extrem de variată: minciuna, furtul, Înșelătoria, intriga, delațiunea, calomnia etc. Ideile morale Înnobilează și dau un echilibru interior persoanei, conferindu-i onoare, demnitate, autoritate, prestigiu. Ideile și acțiunile imorale o dezonorează, o izolează până la a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exact, ies din lumea comună, pentru a intra În lumea mea interioară, o lume În care mă regăsesc, cu care mă identific și În care, În mod paradoxal, Încetez de a mai fi singur. A trăi Într-o lume ostilă, contrarie idealurilor și aspirațiilor tale, este o existență pe care o resimți ca pe un supliciu sau, În cel mai simplu caz, ca pe ceva incomod, nedorit. Poți fi În lume, dar să te simți singur, după cum, din punct de vedere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
determină tipul de relații interumane În cetate sunt personajele la care am făcut mai sus referință. Unele dintre aceste personaje au atribute carismatice, adică atrag și realizează o coeziune Între membrii cetății. Alții, dimpotrivă, dezbină, induc pasiuni, sentimente și interese contrarii, declanșează conflicte, revolte, confruntări, lupte deschise. Toate aceste aspecte vor contribui, Într-o măsură considerabilă, la remodelarea omului, la schimbarea conduitelor, a acțiunilor, a ideilor și a modului de viață al acestora, după cum vom vedea În continuare. 3. Constrângere și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu”. Se poate spune că păcatul este tot ceea ce se opune virtuții. În ceea ce privește forma sa, păcatul poate fi religios sau teologic și filosofic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul corpului viu prin principiul vitalității. A fi sănătos sau a fi bolnav
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
special de „ambianță interpersonală”. Ambianța comunicării presupune, dincolo de „interpersonalitate”, a anumită atitudine selectivă de „preferință interpersonală”, de atracție simpatetică între persoane în cursul comunicării sau de respingere antipatetică, de refuz sau chiar de închidere, de sistare a comunicării în situații contrarii, așa cum vom vedea mai departe. Reținem, însă, de mai sus faptul că orice act de comunicare este nu numai un simplu și exclusiv „schimb de mesaje”, ci și o anumită „intenție”, care urmărește să se obiectiveze într-un „scop” final
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau antimodele, pe care persoanele instituționalizate, în special copiii și adolescenții, le refuză; aceste modele le sunt impuse indivizilor, împotriva voinței lor; neavând însă alte posibilități de alegere a unui model, ei fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative” care cultivă violența sau servilismul și care, prin aceasta, duc la succes imediat și nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele de mai sus că procesul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]