4,884 matches
-
garantat în plată, în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017“, deciziile instanței supreme de respingere ca inadmisibile a respectivelor sesizări făcând referire la aceste interpretări ale instanțelor de trimitere ca fiind o opțiune neîndoielnică. ... 65. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește, o dată în plus, concluzia deciziilor anterioare în sensul că normele legale incidente în cauză sunt clare, accesibile și previzibile și nu ridică dificultăți de interpretare. ... 66. În privința celor două hotărâri judecătorești indicate
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]
-
să fii ucenicul unui asemenea mentor. Dacă ai niște bani puși deoparte, propovăduitorul reușitei vine în fața ta și, printr-o mimică Houdini style și câteva powerpoint-uri profunde, îți explică nonșalant ce trebuie să știi ca să îți meargă bine. Îmbrăcat la convergența între casual și business și pătruns de importanța propriei persoane - ca unul aflat în posesia unor cunoștințe vitale, inaccesibile încă ție -, el trezește în auditoriu un simțământ de respect și supunere reținută, asigurându-i pe cei hăituiți de obsesia succesului
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
oraș, au rădăcini puternice la țară. Este unul dintre punctele lor tari, cultura puternică, identitatea. Și-au păstrat puncte de referință autentice. „Avem nevoie de mai puțini politicieni și de mai mulți oameni de stat cu viziune. Avem nevoie de convergență între societate, există o societate românească tânără puternică și inovativă, și reprezentanții săi care sunt câteodată puțin deconectați” Cum vi se pare că s-a schimbat societatea românească de la momentul la care ați ajuns dvs. aici, în 2012? După numai
„Lupta anticorupție este fundamentală. Corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității” () [Corola-blog/BlogPost/338439_a_339768]
-
elită politică, reînnoită în mare parte. Avem nevoie de mai puțini politicieni și de mai mulți oameni de stat cu viziune. Actualul sistem este depășit, același lucru se întâmplă și în Franța, dar într-un mod diferit. Avem nevoie de convergență între societate, există o societate românească tânără puternică și inovativă, și reprezentanții săi care sunt câteodată puțin deconectați. Aceștia trebuie să genereze un anumit nivel de optimism, arătând că acordă prioritate interesului general care nu este niciodată suma unor interese
„Lupta anticorupție este fundamentală. Corupția este cea mai mare barieră în fața prosperității” () [Corola-blog/BlogPost/338439_a_339768]
-
pregătiți? Când au intrat grecii, după ce au stat un an pe tușă, examenul nu era prea complicat. Când pe prima dintre bornele proiectate de noi, fiind încă excesiv de optimiști, am înscris anul 2012, examenul se rezuma doar la criteriile de convergență nominală. Nu le-am îndeplinit și... am mutat borna. Acum îndeplinim toate cele cinci criterii nominale. Dar nu mai e de-ajuns. În anii ce au urmat s-au adăugat și alte probe, fără să se fi închis cercul. Și
Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă () [Corola-blog/BlogPost/338919_a_340248]
-
unde în planul întâi este plasată educarea... educatorilor, o vedem cum mișcă viața economică, cum face PIB-ul sustenabil și cum aduce bunăstare. Iată, deci, motivul pentru care - după ce, în setul de probe pentru admiterea în zona euro, criteriilor de convergență nominală (inflație, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, curs de schimb) le-au fost adăugate criterii de convergență reală (cel dintâi fiind PIB-ul pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare) fără să se fi închis
Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă () [Corola-blog/BlogPost/338919_a_340248]
-
cum aduce bunăstare. Iată, deci, motivul pentru care - după ce, în setul de probe pentru admiterea în zona euro, criteriilor de convergență nominală (inflație, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, curs de schimb) le-au fost adăugate criterii de convergență reală (cel dintâi fiind PIB-ul pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare) fără să se fi închis însă cercul virtuos - vine acum o nouă serie de criterii, legată de educația economică. Dimensiunea culturală închide cercul. (Foto Guliver
Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă () [Corola-blog/BlogPost/338919_a_340248]
-
poate a venit vremea să acceptăm această realitate și formal, „normativ”: anumite principii, directive și programe comunitare nu sunt facil de adoptat de către toți, în același timp. Și asta dincolo de adoptarea monedei unice care e un „pârleaz” în sine spre convergență. Presupunând că momentan ne mișcăm în aceeași direcție, referendumul britanic a tras puțin frâna de mână. Frână care a lăsat urme pe asfalt: au aparut deja elemente de hazard moral în rândul țărilor membre, indiferent de „valul” care le-a
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
motor de dezvoltare din istoria omenirii. Ratele de creștere economică a noilor State Membre depășesc în mod clar evoluțiile tigrilor asiatici sau ale țărilor din America Latină, cu toate succesele lor recente. Fondurile structurale sunt o rețetă testată de dezvoltare și convergență, într-un timp record. Dar la ce bun toate aceste rezultate remarcabile dacă nu știm să le comunicăm cetățenilor? UE ar trebui să învețe din modul eficient și simplu în care comunică detractorii săi (după modelul autobuzului lui Farage) și
UE şi România, şansa noastră se numeşte Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338519_a_339848]
-
și miza didactică. I. În ordinea ideaticii, prinsă în capitolele „Interviul - recurs la memoria culturală” și „Argumentum”, se dezbat principalele poziții și opinii exprimate în legătură cu interviul și se delimitează un concept operațional flexibil și productiv. Elementelor acestuia li se dă convergență în raport cu o „gândire comunicațională” și în interiorul unei societăți „cucerită de comunicare” (cu expresii ale lui B. Miége - „Societatea cucerită de comunicare, Iași, Polirom, 2000). Interviul este definit ca „gen publicistic complex” al cărui ansamblu de semnificații se constituie în coacțiunea
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
aplicată ține și scrupulozitatea elaborării părții teoretice: cu atenție la claritate, la coeziune și coerența ideilor, cu grijă la acuratețea conceptelor, cu prudență în lansarea ipotezelor, cu meticulozitate în furnizarea argumentelor, a exemplelor și ilustrărilor. În aceeași preocupare pedagogică are convergență și întregirea interviurilor cu informații suplimentare în ce privește viața și activitatea intervievaților. Aceasta contribuie nu numai la comprehensiunea intervievaților și la înțelegerea temei centrale a discuției, dar, în special, la perceperea activității de intervievare ca o muncă jurnalistică ce necesită concept
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de o instanță exterioară, cât și de eliberarea emoțională și spirituală generată
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
presă au adoptat strategii de dezvoltare având ca pilon central Internetul, considerându-l drept o oportunitate și nu o amenințare la adresa presei clasice. Pornind de la această premisă, furnizorii de media și-au concentrat acțiunile pentru a realiza un proces de convergență a activităților și serviciilor proprii, structurându-și o nouă arhitectură organizațională integrată, care să reunească, după caz, media online, print, TV și radio. Urmare a acestor mutații pe piața media, se impune o studiere a impactului pe care îl are
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
relațiile publice și marketing-ul) - la care se adaugă problematică „societății informaționale“ în curs de apariție, precum și comunicarea în mediul internațional, coroborate cu dezvoltarea noilor tehnologii de difuzare (cablu, satelit etc.) și a mijloacelor de comunicare interactive, au drept rezultat „convergență“ modurilor și canalelor de comunicare și estomparea granițelor dintre comunicarea publică și cea privată. În concluzie, s-ar putea spune ca focalizarea pe prezentarea modelelor comunicării de masă, de altfel o activitate utilă, al cărei scop este clarificarea unor noi
Denis McQuail: Teoria Comunicării de masă, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339538_a_340867]
-
registru stilistic: pe de o parte, o narațiune atentă la nuanțele psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta, un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
de epică („Pelerini olteni în Țara sfântă”, Craiova, Autograf MJM, 2008), prozatorul Constantin Pădureanu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, ne propune un set de experiențe fundamentale. Este vorba, mai întâi, de o experiență estetică aparte, căci sunt aduse în convergență reportajul literar pe un itinerariu privilegiat, evocarea unei călătorii în locuri și povestirea unor fapte de importanță capitală, confesiunea-mărturisirea unor trăiri profunde, explicarea eseistică a unor concepte, reflecția-meditația asupra a câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
ideatică („Comunicare, sens, discurs”, Craiova, Editura Universitaria, 2009). Structurat pe șase piloni, studiul se situează în domeniul științelor comunicării, mai exact, în acela al comunicologiei (cu un termen al lui J.A. DeVito din „Communicology”, New-York, Harper and Row, 1982). Convergența zetetică (de investigare) se realizează pe o platformă din zona comunicării. Fiecare capitol pornește de la comunicare și se înapoiază autoreflexiv asupra ei, păstrând permanentă în background raportarea la „relația comunicare-sens-discurs”. Mai întâi, se delimitează conceptul axial al cărții. Comunicarea este
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
centru de greutate nu mai există”, iar imaginea-titlu „nu mai unifică poemele din sumar”. Păstrând elementele sistemului, putem constitui o altă structură. Cu aceleași chibrituri se pot schița alte poligoane. Noi credem că „Unelte de dormit” este un volum de convergență. De aceea, rămâne recognoscibilă formula lirică a lui Ioan Es. Pop. Nu avem de-a face cu o ruptură. În acest volum își dau întâlnire cele patru linii tematico-expresive consacrate: prima prin „Ieudul fără ieșire”, a doua prin „Porcec”, a
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
rulat pe semnificații noi, din ce în ce mai întunecate. În plus, secțiunea cuprinde și poeme ce dezvoltă teme recurente: singurătatea, scrisul, simțurile. „Unelte de dormit” este unul din cele mai consistente volume de poezie ale ultimilor ani. Pe de o parte, aici capătă convergență volumele de autor anterioare, iar pe de alta se investighează noi teritorii și curbe sufletești. Coerența ontologică este dublată de o continuitate a limbajului. Găsim ca antologice și memorabile poeme precum: „când eram mic, visam să fiu și mai mic
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
cu păcatul” eul separat de zi - zi mare (sărbătoare)/zi mică, scurtă - Crăciun/An Nou om (slab, altfel) măcelar, muzician vorbirea de apă, de pământ Singurătate - „atât de singur” „singuri în fața unui cer gol” „vizionarismul poeticului teme recurente linii de convergență rearticulare univers poetic constantele, stările de spirit, euforie - disforie Reabilitează micimea poeților noștri Somn - mental Dormit - corporal - vis al co.. - qualia Este Ioan Es. Pop - citește înainte formule existențiale Instrumente de situare - senzorială percepție - reprezenta - jud. raț. noț jud raț
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de o instanță exterioară, cât și de eliberarea emoțională și spirituală generată
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
o extindere perceptiva: sunt angrenate mai multe simțuri. Adăugăm ideii de “hybrid art” (că rezultanta a situării în “multi-structure” și “multi-space”), ideea de mulți- dimensionalitate receptiva. Percepția estetică paradoxistă face apel la mai multe simțuri estetice și le aduce în convergență. Ridică în acest mod percepția estetică la o emergentă la care alte mișcări literare nu pot accede. Reținem că axe primare ale esteticii paradoxiste “multi-structure” și “multi-space” inspiration și “multi-dimensions” reception. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
gândului de adâncime se traduce în practică prin lentila clarificatoare introdusă de zborul planat al cuvântului înainte, prin întrebările directive și prin intervențiile non-interogative, dar păstrând marca de orientare pe ideatica de prounzime. Prin dirijarea interviului, reflecția este adusă în convergență cu opiniile, părerile, credințele și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
Ion Zubașcu: Cum moartea se ispășește trăind de Ștefan Vlăduțescu Rareori un titlu care să aducă în convergență atât de revelator figura existențială a spiritului creator și mișcarea gândirii producătoare. Estetica și destinul se intersectează în cartea lui Ion Zubașcu, „Moarte de om” (Cluj-Napoca, Editura Limes, 2010). Ca pre- și avant- text, titlul induce conotativ o denominație, o
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
conversația specializată și de înaltă altitudine pe care acesta o poartă cu Edward Kanterian în „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian” (Iași, Editura Polirom, 2010). Fundamentul biaxial al acestui contact aparent predestinat constă, pe de o parte, într-o convergență experiențială generată de două evenimente similare și, pe de alta, într-un fel de prefigurare a lecturii prezente de una realmente deschizătoare, de cu ani în urmă. a) Mai întâi, îl înțeleg pe Norman Manea în întoarcerea acasă după ani
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]