1,427 matches
-
razele luminoase trec inainte de fereastra de proiecție printr-un "filtru caloric". Sursa de lumină este instalată într-o incintă metalică numită "lanternă de proiecție". Proiecția pe ecran este asigurată printr-un "obiectiv de proiecție", care este un sistem optic convergent, dispus într-o montură, destinat formării de imagini reale și mari. Menționăm că în fereastra de proiecție imaginea fotogramei este răsturnată, iar rolul obiectivului este acela de a o face vizibilă în poziție normală pe ecran. În timpul proiecției cinematografice, obiectivul
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
consternare și groază în Marea Britanie. Winston Churchill a emis faimosul ordin " Scufundați cuirasatul Bismarck!", ceea ce a pornit o adevărată haițuială în Atlanticul de Nord. 2 portavioane, 3 cuirasate și 40 de nave mai mici (crucișătoare și distrugătoare) au început mișcări convergente înspre ruta estimată a navei germane. Într-o mișcare curajoasă, cuirasatul Prince of Wales, deși avariat și cu viteza limitată la 26 de noduri, a încercat să intercepteze din nou navele germane, escortat fiind de crucișătoarele Suffolk și Norfolk. Bătălia
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
fracție continuă infinită poate fi trunchiată la un pas "k" ["q"; "q", "q", ..., "q"] pentru a da o aproximație a raportului "a"/"b", aproximație ce e cu atât mai bună cu cât "k" este mai mare. Aproximația este descrisă de convergenții "m"/"n"; numărătorul și numitorul sunt prime între ele și respectă relația recursivă unde "m" = "n" = 1 și "m" = "n" = 0 sunt valorile inițiale. Convergentul "m"/"n" este cea mai bună aproximație rațională a lui "a"/"b" cu numitorul "n
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
e cu atât mai bună cu cât "k" este mai mare. Aproximația este descrisă de convergenții "m"/"n"; numărătorul și numitorul sunt prime între ele și respectă relația recursivă unde "m" = "n" = 1 și "m" = "n" = 0 sunt valorile inițiale. Convergentul "m"/"n" este cea mai bună aproximație rațională a lui "a"/"b" cu numitorul "n": Polinoamele de o singură variabilă "x" se pot aduna, înmulți și descompune în polinoame ireductibile, structuri analoage numerelor prime din mulțimea numerelor întregi. Cel mai
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
transmisă prin nervul optic la creier. Prin analogie camera obscură este asemeni ochiului omenesc, aceasta fiind formată dintr-o cutie paralelipipedică cu un interior de culoare neagră (globul ocular), cu o deschidere foarte mică, ulterior s-a montat o lentilă convergentă (rol îndeplinit la ochi de ansamblul cornee - cristalin) și paralel cu deschizătura un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine reală și răsturnată (retina). Principiile "camerei obscure" erau cunoscute de foarte mult timp
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
In jurul anului 1500, anatomiștii ajung să definească funcționarea ochiului. In aceste condiții Cardano, care studia structura ochiului și legile vederii, a reușit să perfecționeze vechea cameră obscură, pornind de la analogia că în deschizătura ochiului cristalinul funcționează ca o lentilă convergentă și înzestrează camera obscură cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine clară, reală, răsturnată și mult mai luminoasă. Câțiva ani mai târziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, îmbunătățește această invenție, imaginea captată de o oglindă plană (în loc de ecran
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
mamiferele, peste 5100 psi (35.000 kPa). Un diavol tasmanian are, de asemenea, un set de dinți care cresc lent pe tot parcursul vieții sale. Dinții și fălcile diavolilor tasmanieni seamănă cu cele ale hienei, fiind un exemplu de evoluție convergentă. Femelele încep să se reproducă atunci când ajung la maturitate sexuală, de obicei în al doilea an. În acest moment, ele devin fertile, o dată pe an, producând mai multe ovule atunci când sunt în călduri. Împerecherea are loc în martie, în locuri
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
modelate sunt discretizate, ambele metode conduc la același rezultat numeric. Metoda ε-NTU este mai stabilă, este convergentă în orice situație, însă timpul de calcul este de câteva ori mai mare. Metoda LMTD necesită o inițializare mai îngrijită și nu este convergentă întotdeauna, dar, dacă converge, soluția se obține rapid, în mult mai puține iterații. Se folosesc în cazurile când coeficientul de convecție pe partea unuia din fluide este mult mai mic decât cel de pe partea celuilalt fluid, caz în care îmbunătățirea
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
nu s-au adus dovezi solide în acest sens. La fel ca lupii și tigrii, de unde și-a obținut și numele, era în vârful lanțului trofic. Ca marsupial, nu era înrudit de aproape cu aceste mamifere placentale, dar datorită evoluției convergente, avea adaptări asemănătoare. Cele mai apropiate specii înrudite, existente în prezent, sunt diavolul tasmanian și numbatul. Lupul marsupial era unul din cele două marsupiale, alături de oposumul de apă, în care ambele sexe aveau o pungă marsupială. Masculul avea o pungă
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
a lupului, a fost singura specie care a supraviețuit până în Miocenul târziu. La sfârșitul Pleistocenului și începutul Holocenului, lupul marsupial modern s-a răspândit, deși cu un număr mic de indivizi, în Australia și Noua Guinee. Un exemplu al evoluției convergente, lupul marsupial prezenta multe asemănări cu alți membri ai familiei canide: dinți ascuțiți, maxilar puternic, călca pe pernițe, având și o formă a corpului, în general, asemănătoare. Din moment ce lupul marsupial a umplut nișa ecologică în Australia, cum familia câinelui a
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
prismă Amici”, pentru redresarea imaginii. Se poate construi o lunetă simplă cu două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
două lupe: una cu diametrul mare și distanța focală lungă, obiectivul, și una cu diametrul mic și distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
distanța focală scurtă, ocularul. Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
Pentru "z" complex se "definește" fiecare funcție prin seriile de mai sus, înlocuind "x" cu "z". Aceasta este posibil, deoarece raza de convergență a fiecărei serii este infinită. Atunci rezultă că Rearanjarea termenilor se justifică deoarece fiecare serie este absolut convergentă. Luând "z" = "x" număr real rezultă identitatea originală așa cum a descoperit-o Euler. Se definește formula 31 prin Aceasta este permisă deoarece ecuația implică faptul că formula 34 nu este niciodată zero. Derivata lui formula 31, conform regulii câtului, este: Deci, formula 37 trebuie
Formula lui Euler () [Corola-website/Science/310038_a_311367]
-
integrabile "ƒ" este mărginită și continuă, dar nu neapărat integrabilă. De exemplu, transformata Fourier a funcției dreptunghiulare (care este o funcție treaptă și deci integrabilă) este "funcția sinc", care nu este integrabilă Lebesgue, cu toate că are o integrală improprie care este convergentă, dar nu "absolut convergentă". În general nu este posibil "transformarea inversă" ca o integrală Lesbesgue. Totuși, când "ƒ" și formula 34 sunt integrabile, următoarea egalitate inversă este adevărată pentru aproape toate valorile "x": Aproape peste tot "ƒ" este egală cu funcția
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
și continuă, dar nu neapărat integrabilă. De exemplu, transformata Fourier a funcției dreptunghiulare (care este o funcție treaptă și deci integrabilă) este "funcția sinc", care nu este integrabilă Lebesgue, cu toate că are o integrală improprie care este convergentă, dar nu "absolut convergentă". În general nu este posibil "transformarea inversă" ca o integrală Lesbesgue. Totuși, când "ƒ" și formula 34 sunt integrabile, următoarea egalitate inversă este adevărată pentru aproape toate valorile "x": Aproape peste tot "ƒ" este egală cu funcția continuă dată de partea
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
n" = 1 și , dacă una este luată drept "E" = (−R, R), atunci "ƒ" converge spre "ƒ" în "L" când "R" tinde spre infinit, datorită transformării Hilbert mărginite. În mod natural s-ar crede că și pentru "n" > 1 ar fi convergentă. Acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile. De exemplu, în cazul în care "E" este un cub cu latura "R", operatorul sumei parțiale este încă convergent. La fel și sfera euclidiană "E" = {ξ : |ξ| < R}, pentru ca operaturul sumei parțiale
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
În mod natural s-ar crede că și pentru "n" > 1 ar fi convergentă. Acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile. De exemplu, în cazul în care "E" este un cub cu latura "R", operatorul sumei parțiale este încă convergent. La fel și sfera euclidiană "E" = {ξ : |ξ| < R}, pentru ca operaturul sumei parțiale să conveargă este necesar ca multiplicatorul pentru sfera de rază unitate să fie mărginit în "L"(R). Pentru "n" ≥ 2 avem celebra teoremă a lui Charles Fefferman
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
frunze de viță de vie. Spicele de grâu sunt legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor două spice, se află o stea pentagonală de culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții de porumb sunt portocaliu deschis și frunzele lor sunt galben
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
fiind continue pe un interval închis, sunt mărginite pe acel interval. Notând cu M - maximul în valoare absolută al funcției f"/(2*f'), atunci Deci raza de convergență R>=1/M. Alegând prima iterație :formula 19 astfel încât :formula 20 obținem un șir convergent la soluția :formula 19. Se demonstrează că daca funcția "f" este strict monotonă (f' de semn constant si nu se anulează) și convexă sau concavă (f" de semn constant) pe intervalul cuprins între rădăcină și valoarea de estimare inițială, atunci algoritmul
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
între "x" și "x", si din rezultă că de unde De aici și din rezultă că Termenii șirului formula 29 au același semn cu formula 30. Deci șirul formula 31 este monoton începând cu iterația a doua. Pentru că este și mărginit, rezultă că este convergent. Pentru a calcula limita, trecem la limită în ecuația rezultă că unde "l" este limita funcției. Deci "f(l)=0", de unde rezultă că limita șirului este chiar rădăcina unică a funcției "f(x)=0" pe intervalul de definiție. Dacă se
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
convergență a seriei poate fi facută prin limita raportului termenilor succesivi cand n → ∞. Problema convergenței pentru p=q+1 când z se află pe cercul unitate, adică |z| = 1, este mult mai dificilă. Se poate arăta că seria este absolut convergentă la z = 1 dacă: O proprietate imediată derivată din definiție este aceea că ordinul parametrului formula 27, sau al lui formula 28, poate fi schimbat fară să se schimbe valoarea funcției. De asemenea, dacă oricare parametru formula 27 este egal cu oricare parametru
Serie hipergeometrică () [Corola-website/Science/317625_a_318954]
-
împăcat). Grupul celor șapte critici, G.C.L.R. (Gruparea criticilor literari români), organizat frontal contra intoleranțelor literare, nu s-a întrunit niciodată, dar focurile noastre, ale lui Perpessicius (oarbe), Pompiliu Constantinescu, subscrisul, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian, Ion Biberi și Octav Șuluțiu, acționau convergent. Omul de casă al lui N. Iorga, volubilul N. Georgescu-Cocoș, ne îngîna cu vocabula Gîcîlîrî și ne onora, îndeosebi pe Tudor Arghezi, cu pastișe fără sare, iar pe subsemnatul, cu lungi satire pe care le găseam inspide. în anii socialismului
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
se ridică iar cel rece coboară luându-i locul. Mișcările convective ascendente și descendente formează așa numitele "celule de convecție". Într-o celulă de convecție se delimitează o zonă centrală ascendentă, o zonă descendentă la exteriorul curentului și o zonă convergentă la baza descendenței.
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
dulce dintre fire și spirit; prelungirea firii în spirit; angajarea spiritului în zonele întunecoase, neștiute, hrănitoare, niciodată răzvrătite ale firii". Accentul lor "nelatin", tracic, "eresul" și "mioritismul" lor sînt frapante. Urmează o trecere în revistă a principalelor noastre creații filosofice, convergente în acest continuum misterios, în acest echilibru relativ, în această insubordonare compensată, izvorînd dintr-un strat primordial, în adîncurile căruia "lumina și întunericul se întîlnesc", iar "conștiința și cugetul se desprind din întunecimi - fără ruptură". Nu ne poate scăpa tresărirea
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]