1,443 matches
-
matricii referențiale a principiilor modernității îi corespund structuri instituționale care se diferențiază de la o societate la alta în zone geografice diferite; d) tranziția postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și a unei largi varietăți de modernisme culturale și ideologii politice. Și tot acestei epoci îi corespunde tranziția către societatea industrială, când procesele de modernizare se diferențiază geografic și sectorial în forme care doar rareori ajung să fie pe deplin convergente. Către sfârșitul secolului XX, intrăm într-un nou stadiu, cel al modernității reflexive. Așa cum în primul stadiu modernitatea s-a detașat printr-un nou proiect, cel iluminist, de cunoașterea și tradițiile feudale, pentru a descătușa forțele de modernizare ale industrialismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernizare»”. Altfel spus, valorile postmaterialiste ale calității vieții și ale expresivității individuale s-ar substitui celor care în epocile precedente erau centrate pe nevoi ale securității economice și sociale. Așadar, destule analize și teorii inițiate către sfârșitul secolului XX sunt convergente în a demonstra că tranziția către societatea cunoașterii este una de amploare și profunzime și că se realizează atât în domeniul economic, cât și în cel social, politic sau cultural. Totuși, trebuie să ne întrebăm: care este ritmul de intrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi privită și ca o oscilare între descătușarea de energii și încadrarea în normă. Ultima a fost în mare parte controlată de religie, iar atunci când religia și cultura s-au aflat în strânsă legătură au generat în mod firesc efecte convergente. Odată cu avansarea în modernitate, cultura s-ar fi distanțat tot mai mult de religie și, concomitent, s-ar fi angajat pe calea explorării și mai ales a convertirii manifestărilor demonice în surse ale creativității și nonconformismului. Consecința unui astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referințe. Tranziția românească este și trebuie analizată concomitent și ca o tranziție specifică, dar și ca una care este integrabilă în marile schimbări asociate epocii postindustriale a modernității reflexive. Schimbările cu care se asociază au ritmuri diferite, dar și consecințe convergente. În terminologia pe care am propus-o, tranziția tendențială și tranziția de configurare nu se exclud, ci se completează. Alegerea complementarității tranzițiilor influențează în mod hotărâtor tipurile de concluzii teoretice atinse. De exemplu, Dumitru Sandu, teoretician consecvent al tranziției noastre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că se dovedește a fi mai adecvată teoretic și mai productivă prin efectele posibile din realitatea socială acea abordare a tranziției care se concentrează asupra capacităților reflexive și constructive ale actorilor sociali și consideră tranziția postcomunistă ca fiind contemporană și convergentă cu efectele induse de tranziția specifică modernității reflexive. Tranziției de la modernizarea tradiției la modernizarea modernității îi corespund schimbări de amploare în toate sectoarele constitutive ale societății. Schimbările sunt departe de a lua forma acelor succesiuni în care o stare inferioară
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la transformările care se produc în structurile specifice diferitelor componente ale societății (e.g. economie, cultură, politică etc.), fie având în vedere schimbările asociate cu sau produse de actorii sociali individuali. Se știe că cele două abordări pot conduce la concluzii convergente, dar și la distincții care au consecințe profund diferite pentru organizarea și conducerea societății sau pentru poziționarea actorilor sociali în raport cu ei înșiși sau cu transformările pe care le produc și reproduc în societate. În cele ce urmează, voi avea în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considera în ultima parte relațiile de inegalitate asociate cu individualizarea și cu unele moduri de intervenție ale statului social al bunăstării. Ideea centrală a acestui capitol este că transformările care se produc în actuala fază a tranziției postcomuniste sunt tendențial convergente cu cele specifice țărilor occidentale dezvoltate și se înscriu pe aceeași traiectorie a eliberării indivizilor de formele sociale clasice sau de coordonatele spațiului social constitutiv al societății industriale, reprezentate de clase, ocupații, straturi sociale, familie nucleară, organizații birocratice etc. 3
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
după 1990, în confruntare cu o nouă perioadă de dezvoltare, ce urmează modelul capitalist în economie, principiile și opțiunile democrației liberale în politică, autonomia și libertatea în viața personală. Problema este dacă schimbările ce apar în tranziția postcomunistă sunt tendențial convergente cu cele din societățile occidentale dezvoltate sau dacă sunt atât de diferite, încât orice comparație ar fi inacceptabilă. M-am referit la o astfel de problemă în prima parte a acestei lucrări și am admis că, în ciuda diferențelor care există
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele din țările occidentale dezvoltate, individualizarea persoanei și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exhaustivă, în noile contexte, indivizii își asumă identități, chiar sunt forțați să le caute și să le construiască în biografii care sunt tot mai personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generate de acea modernitate care încă nu s-a distanțat de tradiția unei instituiri de tip patriarhal. Când observăm și mai ales trăim într-o lume în care independența economică, individualizarea și autonomia personală a bărbaților și femeilor urmează traiectorii convergente, în care sexualitatea sau erotismul nu mai sunt strict limitate la viața de familie, iar destinul tradițional al relațiilor de gen nu mai este considerat ca un „dat natural”, trebuie să recunoaștem și mai ales să începem a construi acele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a muncii. Mai înainte ne-am referit la faptul că mobilitatea într-o economie de piață generalizată este una a individualităților eliberate sau care se eliberează de orice constrângere familială. Mobilitatea pe deplin liberă pentru toți și disoluția familiei sunt convergente. Pentru a înlătura această convergență distrugătoare a familiei, este nevoie de sacrificiul unuia dintre membrii cuplului familial, de regulă a soției. Individualizarea, independența economică și autonomia personală salvează - de fapt, forțează - femeile să iasă din acest ritual al sacrificiului. Cerințele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor, ritualurilor sau credințelor, orientate spre și induse de forțele interne și externe ale agregării și dezagregării, sunt ele însele când convergente, când divergente. Cum se prezintă situația astăzi? În ce măsură cântecele de sirenă ale culturii pieței tulbură sau întăresc tradiționala cultură academică a universităților? Sau a mai rămas într-adevăr ceva astăzi din această tradițională cultură academică? Să reținem de îndată că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele ale mediului în care funcționează instituțiile academice. Totodată, ar trebui să știm care sunt factorii ce induc, solicită sau generează schimbări, cum acționează aceștia și la ce ne putem aștepta. Aceste două abordări ar trebui să fie cu adevărat convergente, întrucât nu poți să te referi la conținutul unor schimbări decât având în vedere și factorii care le-au indus. Totuși, în termenii analizelor întreprinse, abordările se află în decalaj. Schimbările se produc mai repede decât analiza lor. Factorii sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiecte regionale sau globale merg mână în mână și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii a universităților Efectele factorilor de schimbare invocați anterior sunt uneori convergente. Însă alteori ne apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și generează un câmp universitar global care uneori îl complementează și cel mai adesea destructurează câmpul universitar național. Emergența unei noi tipologii a universităților Efectele factorilor de schimbare invocați anterior sunt uneori convergente. Însă alteori ne apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință ale universității consacrate rezistă la schimbare, deși sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care să pună în mișcare convergentă dimensiunea individuală și cea socială. De exemplu, în fiecare universitate (sau școală) funcționează comitete de asigurare a calității academice, în fiecare țară există o agenție pentru evaluarea externă a calității, iar la nivel european funcționează The European Network of Quality
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deși criticul continuă să arate interes actualității literare, își deplasează atenția și spre istoria literară. Poporanismul și „Viața românească” (1961) e un prim studiu vizând o perioadă - începutul secolului al XX-lea - care va face obiectul unui șir de lucrări convergente și complementare, cu ambiția epuizării domeniului. Literatura română la începutul secolului al XX-lea. 1900-1916 (1964) e o lucrare ce tratează mai ales nivelul ideologiilor literare, pornind de la reviste, grupări etc. Istoria literaturii române (1900-1918) (I-II, 1964-1965) cuprinde analize
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza între valorile naționale și universale, echilibrul axiologic, raționalismul și spiritul critic, implicarea și responsabilitatea individuală. Altă lucrare, Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod convergent opțiunile unui teoretician al ideilor, pentru care rațiunea ultimă a literaturii se află totdeauna dincolo de ea, în cultural și ideologic. Este simptomatică ecuația postulată între cultural și politic. O alternativă obsedantă la români - cultură sau politică? - e substituită de o
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
la fel ca Lautréamont, Mallarmé sau Rimbaud - un caz, sărind peste etape în înțelegerea și practicarea poeziei. Opera este abordată dintr-un unghi gnoseologic, analiza concentrându-se asupra modurilor în care funcționează actul cunoașterii poetice. Secțiunile fundamentale ale cărții sugerează convergent imaginea unui poet-pelerin, angajat în explorarea resurselor poeziei. Logica speculativă nu coincide însă cu cronologia reală a scrierilor barbiene, unde hermetismul este etapa ultimă, după care Ion Barbu se refugiază definitiv între meterezele geometriei. Preocupat să găsească un ax central
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
tipul: „ce este?”, „cine?”, „ce?”, „cum?”, „când?”, „unde?”, de dorit sunt întrebările productive, de tipul celor cauzale - „de ce?”, al celor ipotetice „dacă... atunci?”, ori întrebările care implică explicații (a se vedea și Cerghit, 1997). Principalele tipuri de întrebări sunt: întrebările convergente, care îndeamnă la analize, comparații, sinteze, interogări, asociații de idei etc., întrebările divergente, ce exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, ce conduc la o diversitate cât mai mare de soluții, precum și întrebările de evaluare, care solicită elevii să emită judecăți
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
curente ale programului de instruire, pe care profesorul o propune în clasă (fiecărui elev sau grup) cu scopul dezvoltării creativității, gândirii divergente, imaginației, capacității de a generaliza, a reformula o problemă etc. În funcție de domeniul solicitat, în principal cel al gândirii convergente sau divergente, comportamentele care pot fi evaluate sunt cele din categoriile aplicării sau explorării. Este evident faptul că acestea nu pot fi manifestate decât în condițiile în care comportamentele de nivelul analizei, sintezei, evaluării, transpunerii sunt corespunzător însușite. Itemii de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
avem tendința să trecem cu vederea gestul și să nu ni-l amintim. În schimb, inconștientul nostru transformă acest gest imperceptibil într-o mișcare de simpatie. Astfel, atingerea întărește senzația de apropiere afectivă. Diferitele observații făcute în legătură cu acest subiect sunt convergente. Ele ne aduc la constatarea făcută de psihologul Saül Schanberg: un sugar neglijat, a cărui creștere s-a oprit, nu va reîncepe să crească decât atunci când este luat în brațe și mângâiat. Atingerea ne trimite cu gândul la o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]