454 matches
-
lingvistice și comportamentale sînt deconstruite în context. Investigarea glumei trebuie să evite atît tentația unei definiții generale valabile în toate contextele, cît și presupoziția de unicitate conform căreia nu pot fi detectate regularități sistematice. Studiul glumei din perspectiva raportului convențional/ conversațional are incidențe deloc neglijabile asupra teoriei cunoașterii (prin capacitatea de a genera, testa, revizui ipoteze, prin abilități de tip problem solving), asupra sociologiei (prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată la modul comic de Balzac (La peau de chagrin): "Cînd intri într-un cazino eticheta cere să îți scoți pălăria. Ca să-ți faciliteze
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
STILISTICE Pentru ași adecva mesajul la circumstanțele variate ale comunicării, vorbitorii unei limbi dispun de mai multe registre stilistice. Acestea sunt subcoduri lingvistice selectate conștient sau spontan în interiorul unei comunități, în scopul adecvării la situația de enunțare și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și ulterior revizuită pentru ca în momentul de față să se afle în uz cea din anul 2002 a Comitetului NASPE (National American Society of Pacing and Electrophysiology) împreună cu BPEG (British Pacing and Electrophysiology Group), ca răspuns la necesitatea unui cod conversațional care să exprime clar prezența unor caracteristici speciale ale dispozitivelor implantabile, dincolo de funcția de bază, pacing-ul antibradicardic. Toate cele cinci poziții sunt utilizate exclusiv pentru descrierea pacing-ului antibradicardic. Pozițiile I, II și III menționează camerele unde au loc stimularea, detecția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost introdusă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
exploatează mai mult acest argument, după cum va ilustra și sloganul de la PTT: "Oamenii care îi unesc pe oameni." Într-adevăr, pe de o parte, comunicarea devine din ce în ce mai interactivă, oferind o posibilă alternanță în rolurile de comunicare și apropiidu-se de forma conversațională a comunicării sociale obișnuite. Pe de altă parte, dimensiunea practică a comunicării, fiind din ce în ce mai puțin unidirecțională, organizarea ierarhică va fi în concurență cu multiplicarea rețelelor în care se face schimb de informație și în care sînt facilitate contactele. Observăm că
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată 17,2 24
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați înțeles explicațiile oferite pe parcursul lecției" sau ,,Vă recomand să întrebați dacă aveți neclarități". ,, Secvențele conversaționale explicative au un statut și o importanță majore în discursul didactic dacă ne gândim că explicația este dimensiunea constitutivă a logicii acestui tip de discurs, în care accentul cade atât asupra mesajului, obiect al învățării, cât și, mai ales, asupra
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
-se de aceleași favoruri ca și doamnele din casa regală. Noțiunea de curtezană se asociază cel mai bine cu prima categorie. Cortigiana onesta era o femeie bine educată, adesea artistă sau actriță. Ele erau selectate pe baza abilităților sociale și conversaționale, a inteligenței, a bunului simț și nu în ultimul rând a atributelor fizice. Adeseori spiritul lor ascuțit și personalitatea le diferenția de femeile obișnuite. Erau considerate prostituate deoarece sexul era una din obligațiile lor, dar spre deosebire de prostituatele obișnuite, sexul constituia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dar spre deosebire de prostituatele obișnuite, sexul constituia doar una din fațetele multelor obligații ale curtezanelor. De exemplu, de la ele se aștepta ca să fie îmbrăcate foarte frumos, după ultima modă, să fie gata oricând să se angajeze într-o varietate de teme conversaționale, variind de la artă, la muzică și la politică. Ludovic al XIV-lea a fost recunoscut pentru numărul mare de amante pe care l-a avut. Lăudabil a fost însă faptul că și-a recunoscut toți bastarzii și a avut grijă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
enunțurilor. Teoria are câteva puncte forte, dintre care menționez: este guvernată de principii care nu reclamă o competență specială pentru a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației propusă de Grice, fără cunoașterea de către interlocutori a maximelor conversaționale aceștia nu ar putea efectua demersul inferențial necesar recuperării a ceea ce autorul numește vouloir dire / speaker’s meaning. Teoria pertinenței operează cu un principiu fundamental al acțiunii umane, cel al randamentului, exprimat printr-un raport dinamic Între costurile și beneficiile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul de limbaj are o natură complexă; el nu reprezintă nici o simplă combinație semnificantă de cuvinte considerată În afara contextului, dar nici un fragment izolat al vieții psihice: „orice manifestare de limbaj presupune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai profundă. Grice a observat că ceea ce este spus implică altceva deseori cu valoare funcțională și nu pur semantică dincolo de semnificația literală. Acest altceva, care nu-și are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
are izvorul În semnificația cuvintelor care alcătuiesc propoziția enunțată, a fost numit implicatură conversațională (pentru a o deosebi de implicatura convențională care este derivată direct din semnificația cuvintelor). Pentru a explica un astfel de demers interpretativ de identificare a implicaturilor conversaționale, filosoful englez, pentru prima dată În istoria cercetării procesului de interpretare/Înțelegere a enunțurilor, pune la temelia acestui act, În mod explicit, un principiu extralingvistic, universal, de natură socială (legat de practica socială) pe care Îl numește principiul cooperării. Întregul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între semnificația enunțului și maxime, situație În care interpretul are certitudinea că, chiar dacă enunțul nu răspunde direct cerintelor tuturor maximelor, locutorul le-a respectat; interpretul nu are decât să producă un proces inferențial simplu care va avea ca finalitate implicatura conversațională echivalentă cu ceea ce locutorul a intenționat să spună. Astfel, În exemplul nostru, A, pornind de la semnificația semnului lingvistic Curcanul de Aur (restaurant unde se prepară cele mai bune mâncăruri din oraș), care este Împărtășită de ambii actanți, va realiza imediat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Moromete a respectat, În felul lui, la un nivel mai profund, maximele, adică dorește să coopereze, dar nu În termenii propuși de el, de Bălosu; În consecință, răspunsul lui ar trebui să fie relevant . Bălosu ar putea deriva o implicatură conversațională de genul: Moromete a schimbat subiectul pentru că nu dorește să discutăm acum despre salcâm. Implicaturi ca cea de mai sus, al căror proces de derivare pornește de la constatarea Încălcării intenționate a maximelor, sunt numite implicaturi particulare (producerea lor este dependentă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să-l convingă pe acesta că va avea nevoie de bani imediat și nu va mai putea aștepta până la recoltarea și vânzarea grâului. În consecință, lăsând aceeași impresie de schimbare a topicii - dorind, parcă, să respecte anumite norme de paralelism conversațional Bălosu va produce următorul enunț Mă Întâlnii pe la prânz cu Albei. Zicea că mâine dimineață o pornește prin sat după <fonciire>. Pentru a fi sigur de pertinența maximă a enunțului său, el plasează conceptul cu cea mai mare greutate semantică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lor. Noțiunile de proiect și categorie din enunțurile de mai sus au același statut ca și utilizatorii și, deci, trebuie să aibă și ele profilul lor. De fiecare dată când un utilizator intră în contact cu calculatorul de la un terminal conversațional sau printr-un lot de lucrări, operațiunea de certificare a identității se impune cu acuitate. Informația necesară identificării este parola. Parolele sunt folosite pentru a permite accesul în sistemele de calcul, la fișierele și bazele de date ale acestuia. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mesaje de eroare; • imaginea înregistrărilor bazelor de date înainte și după actualizarea lor; • lista suspendărilor din prelucrare (erori) a unor operațiuni ce nu pot fi prelucrate pentru efectuarea actualizărilor fișierelor nomenclator; • modificări ale bazelor de date declanșate de la un terminal conversațional; • schimbarea locului adresei utilizatorului după ce s-au încălcat regulile de securitate; • lista de control a comenzilor folosite în timpul execuției unei lucrări. 6.5.3.4. Aspecte generale privind controlul și auditarea sistemelor informaticetc "6.5.3.4. Aspecte generale privind
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dacă există erori de logică, operațiune executată de două persoane foarte pricepute în programare. Se poate apela și la folosirea calculatoarelor pentru efectuarea acestor activități. Realizarea programelor se înfăptuiește prin apelarea la compilatoare adecvate, în ultimul timp folosindu-se compilatoare conversaționale sau inteligente. Pentru adevărații programatori ele nu sunt de un mare ajutor. Datele de test au rolul de a verifica multitudinea ipostazelor de prelucrare prin care poate să treacă sistemul. Datele de test sunt introduse în documentația programului. Implementarea programului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și un atentat la intimitatea casei prin vulnerabilitatea în fața celor interesați a le intercepta. 7.2. Securitatea transmisiilortc "7.2. Securitatea transmisiilor" Problema securității transmisiei de date se pune în mod deosebit atunci când două sau mai multe calculatoare sau terminale conversaționale sunt interconectate într-o rețea. Acolo unde funcționează o astfel de rețea, responsabilul cu prelucrarea automată a datelor din partea unității, contabilul-șef sau vicepreședintele coordonator al activității sistemului informatic trebuie să desemneze pe unul dintre responsabilii activității de prelucrare automată
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină doar informația necesară, nu mai mult, nu mai puțin); (b) regula calității (informațiile transmise trebuie să fie corecte); (c) regula relației (intervențiile locutorului trebuie să fie pertinente, relevante pentru subiectul avut în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, în comunicarea scrisă) sau "ansamblu de texte ([... de exemplu,] o conversație [...] se prezintă ca o interacțiune între două sau mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care le-ați văzut la teatru?; * întrebări divergente vizând diversitatea soluțiilor: Cum s-ar putea rezolva această problemă?; * întrebări adaptative (marcând adaptarea locutorului la feedback-ul interlocutorului): Vrei să completezi cu ceva?; Mai sunt neclarități? etc. * * * În planul arhitecturii conversaționale, se recomandă, în general, o gradare a întrebărilor întrebări punctuale la începutul conversației (Pease & Garner, 2007, pp. 43-45), pentru a stabili "fondul comun" de cunoștințe între locutor și interlocutor, urmate de întrebări deschise, care să deschidă interlocutorul către comunicare, către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]