825 matches
-
001). 4.5. Activitatea sexuală și vârsta Reacția indivizilor la întrebările directe despre sexualitate s-a constituit în mai multe categorii. Majoritatea tinerilor au fost chiar încântați, procedura fiind de tip interactiv, cu întrebări din partea respondenților. Adulții s-au arătat cooperanți mai ales la întrebările care au vizat mijloacele de planificare familială. Persoanele mai în vârstă au prezentat un interes deschis pentru itemii care au vizat starea de sănătate, bolile cu transmitere sexuală, afecțiunile genito-urinare (anexită, prostatită ș.a.) și un interes
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și complete, furnizării la timp de informații corecte tuturor. Controlul intern protejează fondurle publice și europene împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei. Cerințele de control sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: asigurarea îndeplinirii obiectivelor, a unei atitudini cooperante a managerilor și executanților competenți, astfel ca acestia să acționeze, corectiv, prompt și responsabil cînd sunt abateri. Cerințele specifice sunt: reflectarea în documente scrise a organizării controlului, a operațiunilor controlate și arhivarea lor înregistrarea de îndată și a tuturor operațiunilor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
o creștere a prețurilor de la 130 de dolari la 230 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, oficialii ruși au oferit o posibilă reducere a prețului în schimbul sistemului de transport al gazului și a unei atitudini mai cooperante a autorităților georgiene.105 Răspunsul primit nu a fost cel așteptat, Georgia recurgând la ajutorul Azerbaijanului. Mai mult, acest moment a oferit premisele cooperării mai strânse dintre Baku, Tbilisi și Ankara. În acest joc regional, pentru țările cu politica externă
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
față în față cu propria sa strategie. Scopul este astfel de a măsura care este efectul reprezentării partenerului în materie de cooperare sau de competiție cu celălalt. După rezultate și foarte pe scurt, se poate spune că sîntem întotdeauna mai cooperanți cu o ființă umană, oricare ar fi realitatea comportamentului adoptat de aceasta (rigid sau adaptativ). Reprezentarea partenerului influențează deci efectiv concepția sarcinii. Un comportament adaptativ, văzut mai pozitiv la un jucător uman, este decriptat mai degrabă ca rigid sau strategic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Rodolphe Ghiglione despre "vorbirea televizată": La parole confisquée (Paris, Dunod, 1997). Aceasta ilustrează cum pot lucra pe actele de limbaj massmedia, formatorii de decizie și formele simbolice pe care aceștia le elaborează, într-o legătură mai mult sau mai puțin cooperantă sau manipulatoare cu spectatorii. 11. Stilul reprezentărilor Trei caracteristici stilistice ale RS merită semnalate: formalismul spontan, cauzalitatea mixtă și primatul concluziei. Prima trimite la clișeuri, stereotipuri și idei preconcepute, care reprezintă un rezervor în care orice subiect își găsește, mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
această lucrare se bazează și pe observația spontană sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat și la setul conceptual furnizat de teoriile morfogenetice. Astfel, conceptele de fractal, catastrofă, atractor, haos, turbulență, supersensibilitate la condițiile inițiale, structuri disipative sau procese cooperante pot fi aplicate în știința sociologiei, prin analogie cu înțelesurile lor din științele exacte care le-au generat. Folosirea instrumentarului teoretic-conceptual oferit de științele complexității ne poate ajuta în conturarea unei paradigme structuraliste, bazate pe ideea de formă, în cercetarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile inițiale Două condiții inițiale foarte asemănătoare creează comportamente nonlineare, opuse calitativ Atractori stranii Mulțimi fractale complexe Structuri disipative Structuri disipative Autoorganizare în populații compuse din indivizi identici aprioric Procese cooperante Generarea aparent spontană a unei ordini în interiorul structurilor disipative Introducere Trăim vremuri tulburi, marcate de schimbări sociale tot mai abrupte și de turnúri sociale ample din ce în ce mai impredictibile. Omul contemporan pare supus unor presiuni alienante, iar societatea, cel puțin cea postindustrială
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
discontinue, atunci când variații continue într-un set de cauze provoacă totuși seturi de efecte dezordonate; teoria haosului, teorie conform căreia formele neregulate abundă în natură, sub aspect de "turbulențe"; și teoria structurilor disipative, care abordează problematica autoorganizării sistemelor prin "procese cooperante". În lucrarea de față voi folosi aceste teorii revoluționare, în special prin intermediul aparatului lor conceptual, explicativ. (Pentru o sinteză explicativă a acestor concepte, a se vedea tabelul atașat la începutul volumului.) Cred că acesta din urmă este suficient de bogat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
priori. Putem identifica astfel de populații complexe în seturile de molecule din chimie, celulele studiate de biologie, rețelele de agenți economici sau entitățile și structurile societale. În esență, structurile disipative desemnează generarea aparent spontană a unei ordini prin intermediul unor "procese cooperante". Este aici vorba de fenomene de autoorganizare care apar în anumite condiții (e.g., în reciclarea și ecologia urbane, în asimilarea migrației temporare sau definitive etc.). De obicei, apariția spontană a unei organizări structurate corespunde unei morfogeneze absorbite de un sistem
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar un aparat de cercetare nespecific (încă) științelor sociale în studierea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
externe, ale indivizilor sau ale altor structuri, pentru stabilizare și pentru formare. Este ușor să observăm și înaltul grad de aplicabilitate a acestei teorii la procesele geopolitice contemporane: noua ordine mondială se creează și re-creează continuu prin astfel de procese cooperante imprevizibile, aparent spontane. Să mai adăugăm că există o asemănare între structuralismul sociologic și metodologia specifică paradigmei morfogenetice. Dacă structuralismul, din cauza perspectivelor sincronice pe care le abordează, este în primul rând o metodă, la fel teoriile paradigmei morfogenetice se suprapun
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o complexitate superioară, caracterizate prin "atractivitate stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un atractor, prin asimilarea unor state-tampon aparținând Rimland-ului continental. Desigur, caracteristicile panideii nord-atlantice pot fi extrase din însuși Tratatul de bază (1949), dar și din importanța geopolitică, militară și de securitate a actorilor implicați, adică a Mittelpunkt-elor atrase prin procesele cooperante de aderare și de cooperare prin parteneriate (cum ar fi PfP "Partnership for Peace" sau prin crearea de forțe constabulare, adică Forțe de obicei de poliție militară, organizate sub forma de trupe militare pregătite oricând să fie trimise în zone
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
poliție militară, organizate sub forma de trupe militare pregătite oricând să fie trimise în zone de conflict cu misiuni de pace). Consider că două sunt trăsăturile fundamentale ale panideii nord-atlantice: (1) conținutul "Punctului 5" al Tratatului, potrivit căruia (prin proces cooperant) orice agresiune militară la adresa unui stat membru înseamnă un atac la adresa întregii Alianțe; și (2) faptul că o agresiune la supremația de securitate globală a (pan-)Americii (a se citi a puterii pan-militare și a politicii externe a SUA6
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atractorilor stranii post-Război-Rece (e.g. prin crearea unor axe intercalate între foști actori ai Războiului Rece, cum ar fi Federația Rusă SUA M. Britanie Statele Baltice Grecia etc.; în esență, crearea unor spații de interferență care pot bulversa oricând, prin procese cooperante și supersensibile la condițiile inițiale, întreaga politică internațională). Exemple recente sunt reprezentate de independența (recunoscută internațional sau nu) a unor regiuni precum Kosovo, Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud. În aceste condiții, naționalismul devine fractal, prin politici de regionalizări și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și cultură), nu putem ignora faptul că factorii etnici și lingvistici au condus, la 1918, spre absorbția celorlalte zone populate de români, astfel Mitteleuropa extinzându-se până la frontierele sale geografice naturale, printr-un fenomen de "atractivitate stranie" sau prin "procese cooperante". În acest context, dacă zona balcanică (sau sud-est-europeană) chiar începe, geografic, de la Carpații Meridionali, spre sud, iar de la Carpații Orientali spre est începe Europa de Est, România este totuși situată la interferența acestor mari regiuni europene; de aici provin toate conflictele și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori geopolitici, în funcție de implicarea, pe termen lung, a actorilor decizionali. Alte exemple de supersensibilități la condițiile inițiale pot fi considerate conflictualitatea în geospațiile Marea Neagră; Republica Moldova și România Ucraina F. Rusă; Mexic versus SUA prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să contureze, paradoxal, atât apariția "cetățeniei planetare", cât și repunerea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în care cumulul excesiv de obligații formale a condus la reacțiile adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest fenomen îmbracă forma structurilor disipative, prin autoorganizarea în populații compuse din indivizi aprioric identici care participă la generarea prin procese cooperante a unor noi ordini în interiorul structurilor de acest gen. Turbulențele în interiorul acestor structuri reprezintă conflicte înghețate care conduc la un nou tip de contract social. 5. 3. Contractul societal izomodern Contractul social actual desemnează mai mult decât forțe evolutive și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
faptul că oferă în principal servicii, rezidenții formează de facto o vastă comunitate urbană globală care reproduce prototipul aglomerărilor urbane RL. Se poate vorbi aici de un proces de urbanizare în hiperrealitate. De asemenea, în SL se creează, prin procese cooperante și prin structurare disipativă, un capital social al hiperrealității, bazat pe relații de încredere. Instalarea în spațiu-timpul SL presupune un inedit proces de socializare: stilul de viață specific creează și anumite standarde specifice, așadar seturi de libertăți și obligații SL.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al distanțării spațio-temporale și al reîncapsulării; prin aceasta, fenomenul SL marchează un sindrom specific izomodernității. 6.3.3. Considerații conclusive Dacă analizăm aceste fenomene prin prisma teoriei structurilor disipative, structurarea metaversală nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la ciberspațiu. Formele societale sunt reflectate aici prin restructurarea cooperantă și prin atractori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la ciberspațiu. Formele societale sunt reflectate aici prin restructurarea cooperantă și prin atractori, definiți ca spații dinamice în care converg traiectoriile vecinătăților. Altfel spus, metaversul reprezintă un spațiu social de socializare "terțiară" în care conștiința participativă își arată importanța covârșitoare în mediul izomodern. 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări ale fenomenelor haotice și impredictibile, fie structurări disipative, ca procese cooperante de autoorganizare. Cele mai relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite peste trei milioane de acronime, în toate domeniile comunicării, printre acestea numărându-se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]