5,860 matches
-
de urgență este mai nimerit și eficient stilul de conducere autoritar, deoarece trebuie luate decizii rapide atunci cănd se prestează munci periculoase ce necesită respectarea unor reguli de securitate, cănd grupul depinde de șefi diferiți. În schimb, stilul de conducere cooperator, este mai potrivit în situatiile în care se lucrează într-o colectivitate, unde oamenii depind unii de alții și unde pentru atingerea unor obiective comune, trebuie să-și reunească eforturile.
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
a agriculturii și lichidarea completă a micii proprietăți rurale; țărănimea a fost forțată să-și părăsească proprietatea individuală în favoarea celei colective; au fost organizate: Gospodăriile Agricole Colective (GAC); Cooperative Agricole de Producție (fostele GAC); Gospodăriile Agricole de Stat (GAS). membrii cooperatori aveau voie să-și păstreze 0,15 ha; au fost folosite măsuri coercitive împotriva țăranilor care au refuzat să se înscrie în cooperative sau să-și cedeze pământurile (peste 80.000 de țărani arestați și 30.000 judecați); au fost
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
anume: agenții economici din sectorul public, privat și cooperatist inclusiv cu capital străin care desfășoară activitatea pe teritoriul României, autoritățile și instituțiile publice.“ Categoriile de persoane cărora le sunt aplicabile prevederile art. 13 din Legea 90/1996 sunt salariații, membrii cooperatori, persoanele angajate prin convenții civile cu excepția celor care desfășoară activități casnice. 2. Organizarea protecției muncii Legea 90/1996 privind protecția muncii prevede că persoanele juridice, în funcție de natura, complexitatea și riscurile specifice activității desfășurate, precum și de numărul salariaților, vor stabili personalul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
cu o dobândă de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca națională a României. Pentru a putea beneficia de aceste credite, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să aibă cel mult 250 de angajați și/sau membri cooperatori cu raporturi de muncă sau de serviciu; b) activitatea de bază să se realizeze în producție, servicii sau în turism; c) pe cel puțin 50% din locurile de muncă nou create să fie încadrat personal provenind din rândul șomerilor înregistrați
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
un scop comun. Acest concept general capătă o semnificație aparte atunci când încercăm să definim termenul de cooperare din perspectivă economică. Astfel, prin cooperare economică se înțelege efortul de a înfrunta împreună problemele economice, în vederea rezolvării lor în interesul tuturor membrilor cooperatori. Observăm de aici că noțiunea de cooperare economică are un caracter complex prin aceea că organizațiile economice cooperatiste sunt organizații care iau naștere din rațiuni sociale dar vizează atingerea unor obiective de natură economică. În agricultură prin termenul de cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în mare parte luminii nefavorabile în care a fost pusă de fostul regim totalitar. Cooperativele agricole nu au fost guvernate după principiile clasice ale cooperației și au urmărit, mai curând, satisfacerea unor interese ale statului decât pe cele ale membrilor cooperatori. Din aceste motive, după destrămarea regimului comunist cooperativele din agricultură au fost privite ca niște relicve ale trecutului care sunt nefolositoare în noile condiții economice. Mulți fermieri din aceste țări manifestă reținere față de formele cooperatiste de organizare, la care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că, la intrarea în cooperativă, "țăranii muncitori" erau obligați să aducă pământul, inventarul agricol, animalele de muncă, furaje pentru vite și o cantitate de semințe. În folosința personală, mai rămânea doar o mică parcelă de pământ pe lângă casa fiecărui țăran cooperator. În actele normative referitoare la constituirea sectorului cooperatist din agricultură se prevede că terenurile care fac obiect al cooperativizării trec din proprietatea individuală a țăranilor în proprietatea agricolă cooperatistă înțeleasă ca o formă a dreptului de proprietate socialistă. Prin prevederile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prevede că terenurile care fac obiect al cooperativizării trec din proprietatea individuală a țăranilor în proprietatea agricolă cooperatistă înțeleasă ca o formă a dreptului de proprietate socialistă. Prin prevederile legii nu se permitea persoanelor care au dobândit calitatea de membru cooperator să rămână proprietari necooperatori asupra unor bunuri (în principal terenuri). În momentul intrării în cooperativă țăranii erau obligați să aducă în proprietatea acesteia pământul, animalele de muncă și inventarul agricol principal pe care-l avea în proprietate. Statutul model al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperativă (sau cu ce alte mijloace de producție) și care să rămână în proprietate individuală. Mai mult, instanța supremă a hotărât prin Decizia nr. 31 din 26 IV 1974 ca toate terenurile deținute în fapt de cei care au devenit cooperatori încetează să se mai afle în circuitul civil general. Ele nu mai pot fi pretinse de către foștii proprietari, iar în cazurile în care sunt pretinse instanțele nu le puteau acorda drepturi împotriva cooperativei. Un act normativ care demonstrează injustețea procesului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
luate numai din folosință (nu și din proprietate), în realitate ei au pierdut definitiv dreptul de proprietate individuală asupra lor. Statutul CAP prevedea posibilitatea atribuirii de loturi în folosință în suprafață echivalentă de 15 ari teren arabil pentru fiecare membru cooperator care se achita de obligațiile trasate. Atribuirea de loturi în folosință nu era obligatorie. Ea era decisă de adunarea generală a cooperativei și trebuia să fie aprobată de UJCAP și de Direcția Generală Județeană pentru agricultură și industrie alimentară. Lotul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
constituit alături de plata în natura singurele considerente care i-a menținut pe țărani în activitatea acestor unități. Potrivit prevederilor art. 1, 2 și 3 ale Legii nr. 1/1982, coroborate cu cele ale art.2 din Statutul CAP, retribuirea membrilor cooperatori și a celorlalți lucrători din agricultura cooperatistă trebuia să se facă pe baza principiului socialist " după cantitatea și calitatea muncii prestate", în raport cu producția și veniturile realizate, cu rezultatele obținute în diminuarea cheltuielilor de producție și în sporirea eficienței activității din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de care poate dispune un asociat este proporțional cu numărul de acțiuni sau de părți sociale subscrise, în cazul societăților cooperatiste fiecare asociat are dreptul la un singur vot indiferent de numărul părților sociale subscrise. Singura excepție apare în cazul cooperatorilor persoane juridice care pot avea dreptul la un număr limitat de voturi. Tabelul 4.12 Studiu comparativ între caracteristicile diferitelor tipuri de societăți comerciale și societatea cooperatistă Societatea în nume colectiv Societatea în comandită simplă Societatea în comadită pe acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sau prin hotărârea adunării generale.(revocarea cu majoritatea absolută). nu există obligativitatea ca administratorii să fie aleși din rândul asociaților care reprezintă majoritatea absolută a capitalului. -posibilitatea desemnării ca administrator a unui nemembru. -administratorii vor fi aleși din rândul asociaților cooperatori cu drepturi depline sau din rândul asociaților finanțatori. -există posibilitatea împuternicirii unor neasociați pentru exercitarea unor funcții execurive. -alegerea și revocarea administratorilor se face de adunarea generală. este prevăzută obligația vărsării unor garanții la numirea drept administrator. Posibilitatea modificării capitalului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu depășesc capitalul subscris. Cooperativele sunt supuse ratei de impozit asupra întreprinderilor care are valoarea de 33%. Totuși, în anumite circumstanțe (alimentație, transport și cooperative maritime, cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, cooperative de consum și ale lucrătorilor) comerțul cu cooperatorii este exceptat, dar membrii plătesc impozit pe venit asupra venitului și reducerilor generate de cooperare. Venitul din participații este supus reglementărilor fiscale standard. Anumite cooperative pot face comerț doar cu membrii. Pentru cooperativele agricole, tranzacțiile nu pot depăși 20% din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În cazul în care există o "contribuție extraordinară", un membru poate avea până la maximum 3 voturi (dar poate avea doar un vot în cazurile în care deciziile necesită 3-4 din majoritate); (2) În cooperativele în care membrii cooperativei sunt îndeosebi cooperatori, drepturile de vot pot fi corelate cu gradul de participare la afaceri. Minim 7 membri (persoane fizice sau juridice); Nu este prevăzut un capital minim. Un membru poate deține mai mult de o acțiune (limitele fiind stabilite de actele asocierii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prevederile art. X se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011, cu excepția pct. 2, 5, 6, 7 și 8, care se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2011. footnote> e) persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator; f) alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-e), în condițiile în care pentru aceste persoane asupra veniturilor respective există obligația, potrivit legii, de
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
de pct. 1 al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 740 din 10 octombrie 2002. footnote> e) le-a încetat raportul de muncă in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; f) au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare;<footnote Litera f) a alin. 1
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
al art. 38 a fost modificată de pct. 3 al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 740 din 10 octombrie 2002. footnote> e) încetării calității de membru cooperator; f) încetării contractului de asigurare pentru șomaj; g) încetării motivului pentru care au fost pensionate; h) încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;<footnote Litera h) a alin. 1 al art. 38 a fost
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
cu 477 pers. (16.42 %). De aici se poate deduce foarte ușor caracterul agroprouctiv dominant al economiei din comuna Tibănești. În perioada agriculturii de tip socialist, grupa A a populației active de bază a căpătat o preponderență forțată, deoarece membrilor cooperatori le era luată aproape toată recolta. Astfel bunurile și valorile "cooperatorilor" se centralizau la fondul de stat, de unde erau întreținute întreprinderile nerentabile din industrie, care evitau astfel legea firească a concurenței. Astfel, munca țărănimii nu era recompensată, iar pensiile cooperatorilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ușor caracterul agroprouctiv dominant al economiei din comuna Tibănești. În perioada agriculturii de tip socialist, grupa A a populației active de bază a căpătat o preponderență forțată, deoarece membrilor cooperatori le era luată aproape toată recolta. Astfel bunurile și valorile "cooperatorilor" se centralizau la fondul de stat, de unde erau întreținute întreprinderile nerentabile din industrie, care evitau astfel legea firească a concurenței. Astfel, munca țărănimii nu era recompensată, iar pensiile cooperatorilor erau insignifiante (710 % din venitul unui salariat), determinând ca această categorie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cooperatori le era luată aproape toată recolta. Astfel bunurile și valorile "cooperatorilor" se centralizau la fondul de stat, de unde erau întreținute întreprinderile nerentabile din industrie, care evitau astfel legea firească a concurenței. Astfel, munca țărănimii nu era recompensată, iar pensiile cooperatorilor erau insignifiante (710 % din venitul unui salariat), determinând ca această categorie socială să fie cea mai oprimată economic. I.5. Mișcarea migratorie Mișcarea migratorie se caracterizează printr un număr mare al plecărilor definitive, astfel încât soldul anual înregistrează valori negative (dacă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 54, 55, 207; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Cotleț Gheorghe 1932 ? Pictor, scriitor Născut în anul 1932 în localitatea Arbore, jud. Suceava. Studii: Țăran cooperator Debut artistic - 1975 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag.41 . 122; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Elev la Liceul Teoretic Diaconovici Tietz din Reșița. Debut artistic - 2004 Sebastian Dinu Omul de zăpadă Ulei pe pânză, 2009 220 Sebastian Dinu Popușoiul Ulei pe pânză, 2008 Dobrică Anghel Pictor Localitatea, Plosca, județul Teleorman. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Dobrotă Viorica 1979 Pictor Născută în data de 20 octombrie 1979 în localitatea Galați. Studii: Școala de jurnaliști Debut artistic - 1999 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prelucrează oțelul, lucrează cu ciocanul de lăcătuș, seara și la sfârșit de săptămână să ia pana și să tragă asemenea linii delicate? Va fi pentru totdeauna un mister...”( Herbert Wiesner Die Naïve Kunst Rumäniens) Lăcătușu Gheorghe Sculptor Localitatea: Suceava Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Linculescu Maria Pictor Localitatea: București Studii: Muncitoare Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și tehnica de exprimare cromatică. Adina descoperă viața prin arta plastică, iar artei sale îi dă viață prin talent, prin muncă și prin plăcerea de a picta.” (Prof. Romulus Toma J.C.P.C.T. - Teleorman) Mocanu Marin Pictor Localitatea: Stoilești, județul Vâlcea. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Mocan Vasile 1957 Pictor „Am căutat mereu mijloace noi de expresie înafara canoanelor academice care cenzurează capacitatea de creație pentru că la temelia și al modului meu de viață
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]