406 matches
-
educat, dar este absolut indispensabil medicului în orice situație. 2) Înțelegerea semenilor Este tot o trăsătură psihologică legată de simpatie și filantropie. Ea este expresia „iubirii aproapelui” și dorința de a-l ajuta la nevoie. Este starea de compătimire, de coparticipare la suferința omului bolnav. 3) Spiritul de observație Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative, importante, din mulțimea de date inutile, în căutarea celor mai clare și directe căi de abordare a problemelor medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate trece cu vederea, nu trebuie însă exteriorizate în prezența bolnavului. In cadrul relației „medic - bolnav”, o importanță deosebită revine „înțelegerii” bolnavului. În sensul acesta, M. Balint
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Balint vorbește despre două tipuri de înțelegere a bolnavului de către medic: a) înțelegerea intelectuală, în care emoțiile nu au nici un rol, ea având un caracter obiectiv; b) înțelegerea emoțională, legată de factorii emoționali în raport cu „trăirea suferinței” de către bolnav și coparticiparea simpatetică a medicului; fapt care implică o angajare a medicului la emoțiile bolnavului său. M. Durant vorbește despre „armonia dintre medic și bolnav” care trebuie să stea la baza „relației” mai sus amintite. Așa cum am spus deja, autorul citat, distinge
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contra-reacții, caracterizate prin manifestări de natură psihologică, cum ar fi următoarele: - conduite de refugiu, sau de retragere, - sentiment de culpabilitate în raport cu actul sau comportamentul consumat, - dorința de distanțare, de separare de actul reactiv petrecut, - o atitudine de angajare sau de coparticipare la acțiunea reactivă printr-un mecanism de inducție sugestivă, sau de reluare ori continuare a actului comis anterior, - dorința de a provoca și întreține o stare reactivă odată declanșată, - starea de frică la care se asociază fuga din fața primejdiei. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la tine” prin iubire (Mit-einander-sein-von-mir-und-dir). Modul de a fi în prietenie, înrudit cu cel de mai sus, este bazat pe dualitatea dintre un „Eu” și un „Tu”. Este modus amicitiae, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care bolnavul cere iar medicul oferă. Totul trebuie să se desfășoare sub semnul imperativ al principiului primum non nocere, deinde salutare. Ajutorul medical este un act uman. O acțiune morală care are la baza lui sentimentul de compasiune, milă, coparticipare, dorința de a ajuta, de a face bine semenului aflat în suferință. El nu este numai un tip de activitate profesională „învățată” ci este și o acțiune morală care are la baza ei o vocație, „deschiderea” către omul aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezultă din caracterul social, iar nu, așa cum pare la prima vedere, din-tr-o aplicare coerentă și permanentă la obiectele lumii materiale. Din acest motiv, știința este o construcție a rațiunii, iar nu o oglindă a lumii, obiectivitatea ei fiind asigurată de coparticiparea individualităților. Realizările filozofice și poetice, deși individuale, se propun ca universale și sînt receptate în acest mod, și, ca atare, ideile filozofiei și imaginile poeziei pot deveni bunuri colective, socializate și astfel capătă obiectivitate și se convertesc în aspecte ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
confrunte cu situații diverse de învățare. Este necesar ca aceste metode și instrumente de evaluare să fie în concordanță cu comportamentele evaluate, astfel încât evaluarea în sine să constituie o modalitate de cunoaștere a personalității elevului și, totodată, o posibilitate de coparticipare a sa la propria lui evaluare . Utilizarea metodelor moderne de predare-învățare presupune, automat, și metode moderne de evaluare (metode alternative), centrate pe participarea activă a elevilor, în scopul realizării unor corelații eficiente între cele trei componente de bază ale actului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație organică, spontană, un sentiment elementar, înnăscut, de coexistență și coparticipare. Căci cum s-ar putea explica altfel reacțiunea lui Zilot Românul față de domnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis în fața Europei (erou și scenă cu desăvârșire obscure și perfect ignorate de Europa): Stricase acea mărire ce are acest principat Care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Chiar și după perioada de confruntări foarte intense generate de stabilirea locului de desfășurare a fazelor a 2-a și a 3-a ale Conferinței, raporturile dintre România și Finlanda nu au avut de suferit. Fără regula rotației, sentimentul de coparticipare, de co-răspundere a statelor participante pentru soarta acestui proces nu ar fi atins cotele cunoscute. Iar virtuțile plenare ale regulei rotației aveau să fie dezvăluite atunci când ea s-a extins asupra locului desfășurării reuniunilor CSCE/OSCE. Astfel, procesul european pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în siguranță către adevăr și către respingerea rezultatelor incorecte ale gândirii; dar putem recunoaște și idealul cartezian și leibnizian al unei științe care să cuprindă doar adevăruri necesare: mathesis universalis. Metoda de constituire a ierarhiei în cauză, odată descoperit fenomenul coparticipării conștiinței (prin actele sale) și obiectului ei (intențional) la orice fapt de cunoaștere, la structura oricărei cunoștințe, coparticipare condiționată de unitatea conștiinței (un fel de "eu gândesc" kantian, ca apercepție originară), devine "fenomenologie". Teoria pură a multiplicității încheie, cumva, planul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
leibnizian al unei științe care să cuprindă doar adevăruri necesare: mathesis universalis. Metoda de constituire a ierarhiei în cauză, odată descoperit fenomenul coparticipării conștiinței (prin actele sale) și obiectului ei (intențional) la orice fapt de cunoaștere, la structura oricărei cunoștințe, coparticipare condiționată de unitatea conștiinței (un fel de "eu gândesc" kantian, ca apercepție originară), devine "fenomenologie". Teoria pură a multiplicității încheie, cumva, planul de discurs al părții principale (și principiale) a lucrării, instituind un sens "final" pentru orizontul de cercetare al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; ... b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Articolul 5 Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; ... b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Articolul 5 Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; ... b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Articolul 5 Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; ... b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Articolul 5 Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; ... b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Articolul 5 Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
sociologului practician? În ce calitate și de pe ce poziții trebuie el să participe la buna funcționare și la perfecționarea societății din care face parte? În această privință s-au prefigurat două modele ale relației sociolog-societate: modelul client/consultant și modelul coparticipării. Aceste două modele se deosebesc prin poziția sociologului față de sistemul pe care îl sprijină. Modelul client/consultant. În mod sistematic, problema relației sociolog-societate s-a pus în anii ’50-’60 în SUA, perioadă în care cercetarea sociologică luase o amploare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
esențială: orice sistem social este compus dintr-o pluralitate de entități (indivizi, grupuri, clase), având fiecare orientarea sa distinctă; el nu prezintă nici pe departe unitatea funcțională și de interese a persoanei cu care psihanalistul intră în relație. În modelul coparticipării, sociologul se definește pe el însuși, în primul rând, ca membru activ și responsabil al colectivității, cu o angajare prioritară la nivelul intereselor generale ale acesteia, și nu ca un angajat al vreunui subsistem al ei. Sociologul își asumă funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
complementare. Ele pot fi considerate paradigme generale, limită, ale relației sociolog-societate, între ele existând o mulțime de grade intermediare. În fapt, în relația sociologului cu diferitele subsisteme ale societății apar mereu elemente ale modelului client/consultant și ale celui al coparticipării, având însă ponderi diferite, în funcție de tipul de organizare globală, de particularitățile organizării relației dintre ei. În România antebelică, sociologii și-au definit rolul ca sprijinitori activi ai colectivității, orientată spre rezolvarea problemelor sale globale alesubdezvoltării, spre rapida modernizare și dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
subdezvoltate care caută activ să mobilizeze energiile interne pentru a lichida starea de rămânere în urmă și, totodată, de a-și identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative globale, modelul client/consultant cunoaște și el o deplasare vizibilă spre modelul coparticipării. Sociologul începe să se facă tot mai mult purtătorul unor valori globale, în contrast cu valorile sectoriale ale subsistemelor, să fie tot mai prudent în ceea ce privește posibilitatea de a fi transformat în instrument manipulat și manipulator al sistemului client. O situație specială o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cele două modele discutate: fie o subordonare ierarhică completă (modelul client/consultant), fie o orientare prioritară spre interesele generale și sprijinirea activă a sistemului din care face parte, spre a se integra mai eficace în activitatea globală a colectivității (modelul coparticipării). Analiza celor două modele ale relației sociolog-societate este de natură să confirme ideea că „integrarea socială” a sociologului în calitate de specialist nu implică numai probleme de tip tehnic, dar și probleme sociale specifice. În acest proces, el este confruntat inevitabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ultima serie de elevi ai lui D. Gusti și H.H. Stahl” termină sociologia, iar „în toamna aceluiași an sociologia era interzisă”. Școala sociologică a lui D. Gusti se născuse odată cu deplinătatea statului național, în pragul Marii Uniri, la Iași, prin coparticiparea a doi mari exponenți ai științelor societății: un istoric, Vasile Pârvan, și un economist, Virgil Madgearu. Școala, a cărei dată de naștere a concis cu cea a statului național întregit, era suprimată odată cu anihilarea sensului național al statului român, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]