501 matches
-
dreptul în orificiul de expulzare a balegii. Bravul Iarmaroc s-a prăbușit după descălecare, când se efectuase retragerea cu succes deplin. Ar fi trebuit să i se ridice o statuie. - Tunari la posturi, marș! comandă sublocotenentul cu bluza descheiată din copcile gulerului înalt. Are carotida spintecată și piele jupuită la bărbie. De astă-dată fac eforturi supraomenești să spun două vorbe, numai două: mi-e frică. Teama să nu primesc un răspuns urgent, mă face să șovăi. Dar sergentul Lămâie mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rostogoli pe covorul albastru, oprindu-se sub cel de-al doilea rând de scaune. Insch mormăi nemulțumit. — În orice caz, zise el, se pare că inspectorul McPherson nu se mai Întoarce cel puțin Încă o lună. Treizeci și șapte de copci ca să-i stea capul la un loc. Minunat. N-ai nevoie decât de un tâmpit nebun cu un cuțit de bucătărie ca să obții două săptămâni de stat cu picioarele În sus În fața televizorului. Oftă, fără să observe expresia Îndurerată de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
din magazine, incendiere, exhibiționism... Făcu o pauză. — Când aveai paisprezece ani, ai Încercat să faci sex cu o minoră și când aceasta te-a refuzat ai bătut-o În așa hal că a avut nevoie de patruzeci și două de copci pentru a i se recompune fața. Nu va avea niciodată copii. Și chiar ieri ai fost arestat pentru că te masturbai Într-un vestiar de femei... — Onorată instanță, obiectez. Și așa continuară În următoarele douăzeci de minute. Sandy Șarpele desființă calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
expansiv, cu mâinile. Isobel Își dădu capul pe spate și râse. Oh, Brian, ești așa de amuzant cu freza ta de fată și ditamai nasul. Oare ăsta era iubițelul despre care vorbea inspectorul Steel? Chiar și cu stomacul plin de copci, Logan putea să-l bată de se căca pe el În exact două minute. Halal iubițel. Isobel se opri din râs imediat ce-l văzu stând lângă cadavrul dezbrăcat al lui Geordie Stephenson. — Bună, spuse ea, roșind ușor. — L-am identificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
neagră, cu ghete groase căptușite și pălărie Îmblănită. Foarte rusesc. — Urcă. Reporterul se sui pe bancheta din spate și un alt bărbat Înfofolit bine i se alătură. Logan se răsuci brusc, strâmbându-se de durere când stomacul Îi aminti de copcile care-l țineau la un loc. — Laz, el e Jerry. E fotograful meu. Fotograful scoase o mână din mănușa groasă și o Întinse. Logan nu i-o strânse. — Îmi pare rău, Jerry, dar Înțelegerea asta e doar pentru un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
nu sângereze peste tot prin mașină. Cameron Anderson nu făcuse o treabă prea bună când Încercase să se sinucidă. Tăieturile nu erau suficient de adânci cât să deschidă complet venele, iar el trecuse peste, În loc să taie În lungul lor. Câteva copci și o noapte sub observație era tot ce avea nevoie. Logan zâmbi când Îi fură date veștile și-i promise asistentei că domnul Anderson va beneficia de toată observația necesară Într-o celulă de la sediul Poliției. Ea Îl privi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
vă țin baierele. (Face o pauză.) Va fi nițel cam neglijat În seara asta. E săptămâna lui Rosalind, Înțelegi. Când o fată iese În lume, are nevoie de toată atenția. ROSALIND (de afară): Atunci hai și dovedește-o Încheindu-mi copcile. (DOAMNA CONNAGE iese.) ALEC: Rosalind nu s-a schimbat defel. CECELIA(cu voce mai scăzută): E groaznic de răzgâiată. ALEC: Își găsește ea nașul În seara asta. CECELIA: Cu cine? E domnul Amory Blaine? (ALEC dă din cap că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
unui fenomen de torsiune, provenit din deriva celor două continente americane. Paris: la Congresul de chirurgie (noiembrie), Paul Valéry face elogiul mâinii omenești, „prin care omenirea se opune naturii”. Ca orice Nanuk, am ieșit din igluul meu să fac o copcă în gheață și să trag afară o focă pentru copii și ai mei, acum, că vin sărbătorile. Am spart gheața, am băgat mâna până la umăr în apă, am descoperit foca, am apucat-o cu harponul și am tras din răsputeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
inserează logion-ul despre păcatul împotriva Duhului. Isus le arată încă o dată contradicția, falsul în care se complac fariseii. El denunță argumentația lor ca pe un contrasens: dacă Satana îl alungă pe Satana, înseamnă că împărăția lui s-a dus pe copcă, înseamnă că Beelzebul se autosubminează, se autodistruge, își dă singur foc la valiză, lucru care ar trebui să vă bucure. Dacă însă Eu alung demonii cu Duhul Sfânt, iar voi Mă taxați drept slugă a lui Beelzebul, atunci voi vă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
indigestie și dureri puternice de cap. 16 Într-una dintre camerele casei din bazar a familiei sale, băiatul de la Hungry Hop stătea și-și îngrijea urechea. Nu mai era inflamată și nici nu-l mai durea, dar era împodobită cu copci mici, care să-i amintească de acea zi ciudată din viața lui, când fusese mușcat de Pinky Chawla, aparent fără nici un motiv. De atunci, inima îi bătea mereu cu putere și nu avusese încă suficient curaj că să se încumete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
tot apropia de șine. Vino înapoi, a trebuit să îi spun de mai multe ori. În cele din urmă, am luat-o de mână și am ținut-o strâns până a venit trenul. Șinele se întindeau în depărtare ca niște copci pe o rană mare. Eram în pantaloni scurți când luasem trenul de la Osnabrück spre Amsterdam. Plușul aspru al scaunelor îmi zgâriase pulpele. Nu te mai foi, răbufnise tata. Avea nervii întinși la maximum. Fusese înțelept să își asume astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ce voiți aci?" spuse în minte, cu glas violent, Adei. - Ce dorești, Ada? articula cât mai moale ca să nu se zdruncine. Ada făcu scurt prezintarea. - îmi pare bine, domnule! zise Maxențiu cu precauțiune, în-tinzîndu-i o mână transparentă. ,, E dus pe copcă ! gândea sumar Lică. Ada băgă de seamă ce rău arăta bărbatu-su. " Ce Dumnezeu are?" se întrebă. Dar n-avea timp de pierdut. Profită chiar de acea indispoziție și spuse dintr-o dată tot ce avea de spus, cu glasul ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
departe, in trînd cu tot avîntul În zid. CÎștigasem, dar ce folos!... Cabi netul medical, după ce m-a pansat, m-a dat În grija unui băiat mai mare, care să mă ducă la spital. Deschiderile rănii au fost prinse În copci, port și astăzi semnul În mijlocul frunții. — Ruba a vrut să dărîme clădirea școlii cu capul, dar capul lui s-a dovedit mai slab! se rîdea pe seama mea la acel Început de trimestru. Numai că din privirea mea, cea venită de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cel de matematică Într-un costum gri, iar doamna de botanică purta o eșarfă cu mari pete galbene, care-mi plăcea mult. Totul plutea scăldat În lumina de amurg a unei veri nespus de strălucitoare. Cicatricea din frunte mă incomoda, copcile fuseseră extrase, dar rămăsese o umflătură pe care o cercetam mereu cu degetele. Oglinzi nu aveam la Îndemînă, Însă Începeam să Înțeleg și fără ele. Iar Într-o dimineață, m-am trezit la patru și jumătate, atîta Îmi arăta ceasul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ene Zărnescu imită în mod exterior această tehnică, descriind prozaic diverse scene, lipsite de orice iradiație lirică. Textele sale seamănă cu niște chibrite ude: au băț, au măciulie de fosfor, dar nu se aprind. Iată un exemplu: „lac înghețat - / lângă copcă / pescarul și ultima țigară“. Și ce dacă lacul e înghețat? Și ce dacă pescarul nu mai are decât o țigară? Treaba lui, de ce nu și-a făcut provizii? Sau alt exemplu: „reîntâlnire - / ușor, ușor, / se gată palinca“. Se gată - se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acolo, n-o să-l mai găsească niciodată. Dar eu zic că s-a dus la New Rochelle. — Așa crezi? Dacă nu e la părintele Robles, acolo este. Sammler Îi cunoștea obiceiurile; le știa la fel de bine cum un eschimos știe focile. Copcile pe unde respiră ele. Acum mă protejează pe mine, pentru că lucrul furat se află În posesia mea. Probabil că a fost Îngrozită de detectiv, sărmana, și apoi a așteptat până am plecat amândoi. Iscodindu-mi ușa ca negrul. Simțind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu vrei să-mi spui că Elya a auzit asta la radio! — Nu, n-a auzit. Deja cobora cu liftul. — Și zici că Wallace nu e rănit? — Wallace e În al noulea cer. În extaz. A trebuit să Îi pună copci pe obraz. — Înțeleg. O să rămână cu cicatrice. Ce poveste Îngrozitoare! — Îi plângi prea mult de milă. — Recunosc că toată părerea asta de rău pentru oameni te poate epuiza. Pe de altă parte, mă simt și provocat de el. — Normal că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
iată, sfinții se pierd printre oamenii de rând și noi visăm cu glas tare. Da, visele strigă uneori prin gura vântului și în iarna asta, mai albastră decât celelalte, a nins cu aripi culese de păsări fără de zbor. La marginea copcii ies peștii să își atingă înotătoarele, amestecându-se cu fulgii aripilor frânte. Spre seară își ridică ochii bulbucați spre cer, parcă șoptind făra de glas: -N-are rost să gândim prea departe, chiar dacă lacul ăsta înghețat seamănă a cavou, noi suntem
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ar fi bănuit. Unde ne-ai adus, bă caltaboș? strigă intrigat doctorul, are nu-i mai termina de povestit lui Matei cum l-a operat de apendicită, într-o cabană din munți, pe pădurarul Mitrică, pentru că altfel se ducea pe copcă și cum acesta i-a adus după aceea un mistreț întreg făcut pastramă și un butoiaș de băbească nemaipomenit de bună. Păi eu am spus că nu-i bine pe unde-am por-por-pornit-o de cînd am plecat, începu iar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
coada calului său, motiv pentru care a stăruit ca deadea Kiprianov de la Climăuți să facă povestire despre împricinarea sa în daravela cu terenul de la Ruina Siretelui. Pentru început trebe să vă spun, măi cinstiți gospodari, că la lipovenii noștri cuvântul copcă nu înseamnă numai gaura ceea în gheața râului ori a iazului, ci și săpătură, îndeletnicire cu săpăturile. Înțelesul aista al cuvântului l-au împrumutat de la noi și mai toți românii, leșii, maloroșii și șfabii care fac asemenea lucrări în folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ale copcăritului. Numai la Fântâna Albă au fost executați toți cei care au săpat gropile comune pentru miile de români secerați de kalașnikoavele Armiei Roșii. S-au prăpădit destui și în timpul războiului, că-i duceau la săpat decuncuri, apoi la copca de la Canal, prin Bărăgan la irigații și la stăvilarele de pe Bistrița. Și lucrau lipovenii noștri de numa-numa, încât de la o vreme, cu zavistie, dar și cu iubire, îi porecleau escavatoare cu barbă. Un așa escavator cu barbă a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
livada, Colectiva, trăncăneala... Că dumneata știi prea multe!.. Și așa bietul tata a rămas fără munca lui de-o viață și trăiește din puținul pe care l-a agonisit mai de curând împreună cu mama pentru că grosul s-a dus pe copcă, la Zazuleac... Iar eu am preluat pricina tatălui meu și m-am luat la trântă cu cineva nevăzut, neștiut și necunoscut, fără să întrezăresc vreun capăt. Mulțămesc și nu bănuiți, dar mi-a venit rândul să torn în coș. Bădie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mână n-am să mă duc pe la sărăntoci ca să mă închin în fața lor. Eu mă voi duce la unicul Om care s-o rătăcit printre ei ca să vedem dacă mai putem ieși din iarna asta ori ne ducem cu toții pe copcă la apa Siretelui. * * * Ajută-mă, bădie Nicolai, că-mi moare gloata de foame! Numai dumneata ne poți ajuta că ești brigadir, că eu la șefii aiștia ai noștri de paie n-am să ajung să mă căciulesc vreodată. Dar de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tot mai viu focul ce mocnea înlăuntrul ființei sale, de parcă acesta ar fi vrut să izbucnească cu toate flăcările în afară. Ajunse pe tăpșanul unde pășteau caii, măgarii și catârii. Le auzea din când în când nechezatul și săriturile în copci, semn că erau mereu în căutarea unor petice cu iarbă mai grasă. Mâhnirea înfiptă în sufletul lui de oamenii legii, că un copil din șatra sa ar aparține unei familii de români, revenea la suprafață cu incandescența unui fier înroșit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
am repetat operația și în gând mi-am zis: „Cred că-ți va fi de mult folos și sper să-mi dai și anul acesta cireșe tot atât de mari și frumoase ca în anii trecuți”, după care am astupat cu țărână copca de la rădăcină, pentru a împiedica evaporarea apei din sol. Către ora 9, aud soneria și mă pomenesc față în față cu o persoană aproape corpolentă și cu părul cărunt care îmi zâmbește bucuros că m-a găsit acasă. Momentan sunt
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]