2,168 matches
-
teoria sa conceptului fundamental de drepturi, pe care le consideră o creație a legii, fiind conferite prin poruncă. Dar, în timp ce pot exista legi care să creeze numai datorii, drepturile nu pot exista în lipsa obligațiilor. Aceste datorii care nu au drepturi corelative pot fi numite absolute. În consecință, obligațiile pot fi atât relative, cât și absolute, dar drepturile nu pot fi decât relative 123. Concepția inacceptabilă că drepturile sunt conferite prin poruncile statului, afirmă Ștefan Georgescu, este susținută deschis de Austin cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
perfecte" și "datorii imperfecte" cu "obligații morale în genere" și "obligații ale justiției". Obligațiile morale în genere, adică imperfecte, sunt cele care nu antrenează un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin urmare, ceea ce distinge obligațiile dreptății de clasa mai largă a obligațiilor morale în general este existența unui drept corelativ. Mill concluzionează că justiția este "un nume pentru o anumită clasă de reguli", "un nume adecvat pentru anumite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu antrenează un drept, spre exemplu, datoria de a fi mărinimos; dimpotrivă, obligațiile dreptății sunt obligații perfecte, sunt corelative unui drept. Prin urmare, ceea ce distinge obligațiile dreptății de clasa mai largă a obligațiilor morale în general este existența unui drept corelativ. Mill concluzionează că justiția este "un nume pentru o anumită clasă de reguli", "un nume adecvat pentru anumite utilități sociale, care sunt cu mult mai importante și, prin urmare, mai absolute și mai imperative decât toate celelalte"226. Prin urmare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tratați ca agenți morali. Această interpretare nu este corelată în mod evident cu punctul de vedere conform căruia dacă un om este vinovat atunci el ar trebui pedepsit. În mod natural noi am acorda victimei sau societății în general dreptul corelativ de a pedepsi făptuitorul 154. Referitor la acuzația că teoriile retributive nu sunt compatibile cu noțiunile de milă și iertare, K. G. Armstrong arată că "teoria retributivistă nu este incompatibilă cu mila. Dimpotrivă, chiar ideea retributivistă face mila posibilă, pentru că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un Anti-pămînt (Anti-hthon), care se află cel mai aproape de Focul central (Focul diriguitor din Centrul Universului, diferit de Soare/Helios, care era doar un corp ceresc și anume al șaselea de la Focar), se mișcă mereu în partea opusă Pămîntului și corelativ cu Pămîntul, intercalat între Focar și Pămînt, fiind astfel invizibil pentru partea locuită a Pămîntului (Anti-pămîntul putea fi văzut doar de pe partea nelocuita a Pămîntului; în tratatul sau Despre cer Aristotel discuta această teorie; se știe și că, în urma polemicilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
eu, ca atitudine a acestuia este faptul care produce cristalizarea personalității prin punerea sa în "serviciul muncii". Munca însăși ar fi doar o anticipație, "prin o instrumentare conștientă", a efectelor acțiunilor pe care omul și le propune. Conceptul anticipației este corelativ celui de determinism prin finalitate. Amândouă semnifică ordinea personalistă a lumii. Anticipația își are locul în orizontul istoriei, dar conferă un sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prea puțin pentru un Învățământ modern. Peisajul cultural poate comporta adesea note conflictuale. Conflictele sunt inerente orizontului cultural. Acestea trebuie inteligent asumate și gestionate. Două ar fi căile de atenuare a conflictelor valorice. Valorile spațiului informal (social) trebuie să fie corelative spațiului educațional (ceea ce este foarte greu, pentru că una Învață omul În școală și alta află din viața reală). Convergența nu este posibilă, Întrucât societatea este structurată uneori și pe false valori. Rămâne a doua variantă, ca școala să prefațeze, Într-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru a investiga complexitatea lumii În care trăim ni se pare de mare importanță și trebuie salutată. Cercetările secvențiale și parcelate sunt bune cu condiția ca acestea să fie puse În concordanță, să devină rezonante, să fie supuse la probe corelative, „În oglindă”, să fie comparate sau completate unele cu altele, să fie ratificate În concordanță cu anumite valori. Ceea ce lipsește investigației strict disciplinare este raportarea la un context mai larg, deschiderea abordărilor și explicațiilor unele față de altele, semnificarea rezultatelor lor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și de autonomie reflexivă, investigațiile noastre susțin punctual unele dintre fenomenele și tendințele relevate de Sartori. Mai întâi, chiar dacă există unele schimbări cu vârsta în consumul televizual, atât copiii cât și adolescenții intră în categoria marilor consumatori de televiziune și, corelativ, în aceea a micilor consumatori de carte, ei situându-se precumpănitor într-o lume în care cuvântul tipărit (cartea mai ales) a fost detronat în profitul imaginilor: circa 50% dintre cei chestionați în diferitele anchete efectuate la noi în țară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atât mai mult cu cât o bibliografie impresionantă, accesibilă și publicului român, lămurește din plin tot ce poate fi lămurit), să ne rezumăm la a sublinia relația dandy-ului cu noua tendință. Să fie cele două concepte - dandysm și decadentism - corelative? Să intre ele În rezonanță? Mai mult decât evident, deși nu pare neapărat obligatoriu ca tot decadentismul să fie dandy. Și nici, cum deja s-a văzut, ca dandysmul să aparțină doar decadentismului. Să mai spunem o dată că ne referim
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
altul, acest cuvânt deci trebuie să moară alungat din propria-i țară În exilul unor traduceri. Până și expresiile care Îl caracterizează În limba diferitelor nații nu pot fi traduse clar În profunzimea sensului lor. Încercați, de pildă, să găsiți corelative exacte pentru wit, humour, fun, care alcătuiesc spiritul englezesc În originala sa triplicitate. Schimbător ca orice lucru individual, spiritul nu poate fi transbordat dintr-o limbă Într-alta precum poezia, care se inspiră din sentimente generale. Asemeni acelor vinuri care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să admitem că trecerea din unul în celălalt nu se poate face direct, ci printr’o serie de trepte intermediare adaptative, un fel de ecluze. În hinduism se conceptuează, iar noi n’avem decât să preluăm, existența a 7 plane corelative ale Universului, corespunzând diferitelor principii ale omului (5 esențiale: fizic, astral, mental, spiritual, nirvanic, care însă devin 7 prin divizarea ultimului în Nirvana, Avyakta și Purusha, diviziune de care religia hindusă ține riguros seama, dar pe care omul actual obișnuit
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
este incomparabil mai durabil decât cele ce urmează; pe măsură ce “coborâm”, găsim principii găzduite de corpuri cu durată tot mai scurtă. Corpurile menționate trăiesc evident în niște medii proprii caracteristicilor lor, adică pe niște plane ale Universului, denumite de același plane corelative. De menționat că aceste plane, ca și principiile omului, nu sunt suprapuse, ci se întrepătrund; nu este vorba deci, în cursul trecerii dintr’un corp în altul, deci de pe un plan corelativ al Universului pe altul, de o schimbare de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
niște plane ale Universului, denumite de același plane corelative. De menționat că aceste plane, ca și principiile omului, nu sunt suprapuse, ci se întrepătrund; nu este vorba deci, în cursul trecerii dintr’un corp în altul, deci de pe un plan corelativ al Universului pe altul, de o schimbare de loc, ci de stare), concluzie la care ajunge, pe altă cale (referitoare la populațiile celtice - considerate a avea în mare măsură calități psi [13]), J. Vallée .</footnote>. Faptul că subiecții ce au
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
plane paralele/suprapuse/întrepătrunse, în care entitățile care le populează nu se jenează/condiționează între ele, mai mult, nu se bagă în seamă, cu condiția ca fiecare gen de entitate - fizică ori transcendentală (în diferite grade) - să folosească alt plan corelativ. Se pare că principiile subtile sunt, spre deosebire de cel grosier, adaptate existenței în medii/spații cu mai mult de trei dimensiuni (ca acela specific principiului grosier), așa cum o arată subiecții unor stări limită investigați de R. Moody: “Când învățam geometria mi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se exprimă , “în timp ce unii oameni dotați psihic văd fantomele (corpuri astrale, n.n.) ca fiind alcătuite dintr’o substanță diafană, fantomele, la rândul lor, ne văd pe noi, în ciuda corpului nostru fizic dens, ca pe niște ființe diafane, ireale”. Adică, planele corelative specifice celor doi termeni sunt paralele, suprapuse/întrepătrunse, dar lipsite de contact.</footnote> și nici cu vreun om în stare de veghe; un om aflat într’o stare similară (somn, de exemplu) poate fi însă contactat. Tot în această stare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
poate exista și la alte corpuri, responsabile de funcții superioare, precum senzitivul, de exemplu, “alimentat” de intelectual. Fie-ne îngăduit să-l amintim pe Beethoven. Cu alte cuvinte, chakrele sunt zonele de contact ale unui corp subtil oarecare cu planul corelativ corespunzător, cu “esențe spirituale ale lucrurilor materiale”. </footnote>, prin care se realizează o parte din “nutriția” corpului în discuție. Cealaltă parte a “nutriției” este constituită din transformarea - la nivelul corpului inferior, a “substanței” proprii acestuia - în fluid (mai) subtil (v.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
arătând că acesta este folosit de noi în sensul curent doar în ceea ce privește planetele mijlocii. Cele superioare, ca și vaikuntaloka, nu sunt propiu-zis corpuri cerești, fiind de esență spirituală, ca și entitățile spirituale care nu au corp material, ci reprezintă planele corelative superioare celui fizic, fiind propriu zis stări informaționale. La fel, planetele inferioare nu sunt corpuri cerești, ci plane corelative inferioare celui fizic, probabil nemanifestate în prezent, dar caracteristice trecutului Universului. Cât privește amintirea, în acest comentariu, a zeilor, trebuie să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nu sunt propiu-zis corpuri cerești, fiind de esență spirituală, ca și entitățile spirituale care nu au corp material, ci reprezintă planele corelative superioare celui fizic, fiind propriu zis stări informaționale. La fel, planetele inferioare nu sunt corpuri cerești, ci plane corelative inferioare celui fizic, probabil nemanifestate în prezent, dar caracteristice trecutului Universului. Cât privește amintirea, în acest comentariu, a zeilor, trebuie să delimităm termenul. Anume, rămânem fidel concepției noastre că zeii rezultă prin evoluția firească a carrierilor, deci n’au nici un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un salt calitativ prin inițierea etapei oscilatorii; II − Oscilațiile creează o polarizare în cele două segmente, material și spiritual, ale Universului; III − Universul creează cele necesare deplasării legice a echilibrului materie−spirit, în favoarea ultimului, structurând pe de o parte planele corelative (v. fig. II.3) (abstracții) și, pe de altă parte, “populația” lor (realități − fizice sau spirituale), constând în lumea materială și carieri. Urmare a oscilațiilor segmentului material al Universului, segmentul spiritual fiind încă pe partea ascendentă a oscilației sale mult
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
este împărțit în sisteme planetare superioare, mijlocii și inferioare, Pământul fiind considerat ca parte a sistemului planetar mijlociu. La o analiză mai atentă se dezvăluie și subdiviziuni, astfel încât Universul este structurat de fapt pe 5 plane (v. fig. II.16) corelative cu principiile naturii carrierului (v. ): 1. Planul fizic, cuprinzând două subplane; primul subplan, cel material, este propriu materiei − solide, lichide și gazoase −, iar al doilea, cel eteric, este propriu primului principiu (fluid) subtil, eterul sau vitalitatea. Acest plan există exclusiv
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Purusha. Încheiem aici enumerarea planelor Universului, deși lista e departe de a fi epuizată, fiind în continuă dezvăluire și formare odată cu evoluția carrierului, respectiv a Universului. Însă, unele detalii sunt furnizate în timpul discuțiilor privitoare la carrier, în măsura implicării planelor corelative. Dar, dorim să subliniem că toate planele Universului, ca și principiile constitutive ale carrierului nu sunt suprapuse în adevăratul sens al cuvântului, ci se întrepătrund, existând în același timp și spațiu . Ele constituie de fapt nu diferite locuri, ci diferite
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ca subtilitate înseamnă, conform, 15...30 g, care se manifestă ca o scădere bruscă de greutate a omului în momentul exitusului. Separarea de corpul grosier înseamnă de fapt debarasarea de un balast, fapt ce permite manifestarea corpurilor subtile în planul corelativ al Universului corespunzător. Având în vedere relațiile dintre corpurile omului în ceea ce privește memoria (v. §II.3.1.5), corpurile subtile sunt permanent ținta transferului de informație de la corpul grosier, plecând astfel cu întreaga informație acumulată care este compatibilă cu esența lor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
alt nivel, superior, de evoluție, al acestui Univers spiritual chiar (v. §II.4.3)). Tot ceea ce omul posedă ca informație de ordin spiritual constituie un termen de comparație (v. fig. II.10 − E) cu nivelul de spiritualizare al acestui plan corelativ. Astfel, omul poate, ca și în stările precedente, ceda informația de ordin spiritual, trecând apoi în planul nirvanic (fig. II.10 − F) dar, pentru omul mediu actual, aici se sfârșește încercarea de a ajunge și mai ales rămâne în segmentul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
facem un bilanț, vom observa că un regn nu poate avea într’o generație (actuală chiar, deci numeroasă) mai mulți indivizi decât toți cei care au constituit generațiile anterioare și care au cedat deja fluidul/corpul subtil caracteristic în planul corelativ corespunzător (v. și §II.4.1) . Pentru amorsarea saltului calitativ (prima generație din noul regn, întrucât ulterior fluidul subtil corespunzător este “recirculat” și “înmulțit”), este necesară o mică cantitate din fluidul subtil corespunzător, care este produs de regnul inferior (evident
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]