10,108 matches
-
defecțiuni, iar operatoarea așteaptă să fii preluat de vocea robotului, care te Îndrumă să apeși de 118 ori tastele Înainte de-a vorbi cu ea. Aceste familiare acorduri divine Îi făcură să prindă curaj. Intrară. Grupul bărbaților ajunse Într-un coridor nu foarte lung, care semăna izbitor cu Capela Sixtină, cu câteva mici diferențe. De pildă, pereții erau din ghips-carton, iar pe tavan, În loc ca aproape să-și atingă degetele, Ăl Bătrân și Adam dădeau noroc, Într-o reclamă aparținând unei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pus Într-unul dintre buzunare, care să vă explice principiile de funcționare, i-am șoptit, cuprinzând-o pe după umeri. S-a desprins de mine și, zâmbind, m-a luat de mână. — Vino, a spus ea. Am alunecat de-a lungul coridoarelor ca două idei fixe și ne-am strecurat prin dreptul sălii KFC, prin a cărei deschizătură răzbăteau vorbele psihanalistului: „... Complexul oedipian apare În subconștientul aparatului Încă din timpul fazei de producție...“ Am deblocat apoi ușa care dădea spre casa scărilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu o voce groasă, ca de autocamion Kamaz, agitându-și pumnul În direcția mea, apoi a deschis o ușă abil mascată de tapetul cu animăluțe și a dispărut. M-am avântat În urmărirea ei, scăldat de mirosul de prăjeală de pe coridor, culegând din zbor detaliile de Îmbrăcăminte pe care le lăsa În urmă. Mai Întâi, mănușa fină de ațică, apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
tip biciuia o veioză, ceva mai Încolo, un altul, costumat În bebeluș, Îi făcea curte doicii sale; eu Însă rămâneam credincios obsesiei mele, care din când În când Îmi oferea din depărtare străfulgerări de-o clipă. La capătul unui lung coridor, atârnat de clanța ultimei uși, am găsit un slip subțire ca o praștie, străveziu ca o perdea, enigmatic ca o integramă goală-goluță, fără să aibă măcar o literă completată. Am deschis ușa și m-am avântat, cu brațele Înainte. În locul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cusur, lucru de mirare pentru un produs Microsoft, după cum anunțau siglele aflate la tot pasul. Noi, dependenții de sexul virtual, nu eram singurii prizonieri de-acolo. Camera noastră era doar una dintre cele câteva Încăperi identice situate la marginea unui coridor care se răsucea plictisit În jurul unei săli de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz de incendiu: săgeata roșie salvatoare se fractura În unghiuri drepte, ieșea pe ușă și dădea ocol coridorului, iar apoi se Întoarcea cuminte, În același punct, ca un câine credincios de care-ți era imposibil să scapi. Planul camerei era o altă odă Închinată imaginației abil stăpânite. Sus de tot, În zidul vestic al camerei - sau unde ne
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
petrecea „Înăuntru“, În timp ce, În spatele lor, lungi cohorte de mașini stăteau blocate În trafic. Din când În când, un câine trecea În pas grăbit, oprindu-se doar pentru a slobozi câțiva stropi În direcția noastră. Spre sud se afla peretele dinspre coridor, În centrul căruia era amplasată o oglindă. De fapt, una falsă, dintre cele pe care le vezi În secțiile de poliție din filme, care permit vederea doar dintr-un singur sens, În cazul nostru, dinspre coridor către cameră. Lângă oglindă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se afla peretele dinspre coridor, În centrul căruia era amplasată o oglindă. De fapt, una falsă, dintre cele pe care le vezi În secțiile de poliție din filme, care permit vederea doar dintr-un singur sens, În cazul nostru, dinspre coridor către cameră. Lângă oglindă era o ușă a cărei acționare depindea de un nume de utilizator și de o parolă pe care nici cei mai pricepuți hackeri aflați printre noi, care se plimbau prin site-urile CIA-ului și ale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-urile CIA-ului și ale NASA ca prin propriile locuințe, nu reușiseră să le ghicească. Ușa se deschidea brusc, o dată pe zi, la momente parcă de ea alese, și rămânea așa timp de o oră, Încât puteam să ieșim pe coridor și să vedem ce se Întâmpla În camerele ală turate, unde se găseau alți prizonieri. Niciodată două uși n-au stat deschise În același timp, astfel Încât să ne putem Întâlni cu vecinii. Niciodată n-am putut să comunicăm, cei din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ală turate, unde se găseau alți prizonieri. Niciodată două uși n-au stat deschise În același timp, astfel Încât să ne putem Întâlni cu vecinii. Niciodată n-am putut să comunicăm, cei din afară cu cei dinăuntru, pentru că unii priveau de pe coridor fără a putea da de veste că făceau acest lucru, iar ceilalți erau ca niște exponate care habar n-aveau când erau urmărite. Odată, am Încercat să facem o gaură În peretele dinspre coridor, sperând că vom putea lua legătura
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cei dinăuntru, pentru că unii priveau de pe coridor fără a putea da de veste că făceau acest lucru, iar ceilalți erau ca niște exponate care habar n-aveau când erau urmărite. Odată, am Încercat să facem o gaură În peretele dinspre coridor, sperând că vom putea lua legătura cu ocupanții altei camere, care se puteau afla tocmai atunci În timpul orei de plimbare. Zidul era moale, dintr-un fel de mucava de culoare maronie, dar, În ciuda evidenței simțurilor și a măsurătorilor, s-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
relativ repede: comunicarea cu un alt grup n-ar fi dus la creșterea spiritului comunitar, ci la sporirea numărului de angoase. Mai mult ca sigur că, la final, n-am fi obținut decât o singurătate și mai apăsătoare. Tot colindând coridorul și observându-i pe frații de captivitate, am Înțeles că, În ciuda diferențelor dintre noi, ceva tot aveam În comun: eram cu toții parte din IAD. Pentru mulți dintre fericiții care n-au cunoscut chinurile calculatorului, respectivele litere reprezintă doar Infernul, un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
peste care odinioară treceam nepăsători, cum ar fi cambrarea grațioasă a cămășii peste talie sau cutele făcute de un guler prost călcat. Deschiderea ușii trebuia neapărat să ne găsească ferchezuiți, faptul că În timpul excursiei de o oră de-a lungul coridorului nu puteam fi văzuți decât de către aceiași colegi de celulă nu a putut Îndigui acest ciudat val de cochetărie, care nu a rămas rodul unei simple furtuni, ci a deprins caracteristicile unei maree, permanentizându-se Întâi ca obicei, apoi ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ale dușurilor pe pielea udă. Am coborât din paturi și ne-am apropiat de prag, ușor aplecați nu atât de povara anilor, cât de cea a tainei Împărtășite, pe care-o simțeam a fi spre dezlegare. Când am ieșit pe coridor, parcă aveam treisprezece ani și genunchii jupuiți de nenumărate căzături. Ciuleam urechile la zgomotele vesele care veneau dinăuntru. Oare ce făceau ele acolo? Erau acoperite de clăbuc? Poate, ne gândeam, cu prosoapele albe Înfășurate În jurul taliilor și cu altele făcute
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
așteptare. Văd fluxul de aer de-abia pătruns În incinta spitalului, chemat de indescifrabilul joc al presiunilor care se formează În clădiri. S-a infiltrat Întâi pe sub ușa de la intrare, mângâind Încălțămintea paznicului, a parcurs apoi târâș, cu oarecare precauții, coridorul principal, și, după ce a zăbovit ușor În dreptul coturilor și al scărilor, și-a iuțit alunecarea de-a lungul pereților, ca un grup de comando nevăzut. Cu coada ochiului, văd marginea draperiei vibrând ușor, la lungi răstimpuri, ca și cum În spatele ei cineva
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lung la mine, Înainte de-a intra În cabinet, cu acea privire pe care-o avem când Încercăm să facem ordine Într-un munte de vechituri, dar nu ne hotărâm de unde să Începem, așa că până la urmă ne lăsăm păgubași. Pe coridor nu se mai simte curentul. Cineva a Închis, undeva, o ușă. — Bună ziua, Joséphine. — Bună ziua, doctore. — Intră, te rog, și ia loc pe canapea. — Mulțumesc. — Totul e bine? Pari tulburată. — Femeia care tocmai a ieșit... cine era? Parc-o cunosc. — Greu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nevăstuică turbată, o pereche de cătușe, un clește de grădinărit, un set de cârlige de pescuit și un gârbaci cu vârfuri plumbuite, pe care a Început să-l Învârtă chiuind prin Încăpere, plecând apoi În pași de gimnastică ritmică spre coridor. Lucrurile evoluau Într-un mod neașteptat și nici o asigurare de sănătate, cred, nu acoperea astfel de activități. În ritmul acesta, capătul zilei urma să mă găsească zâmbind enigmatic de pe fundul unui borcan cu formol. Am prins, așadar, a aplauda cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
afla poarta masivă, din lemn, a clădirii. Am apăsat pe clanță și am deschis-o. Înăuntru, În ciuda tuturor dovezilor pe care bunul-simț mi le fluturase zile În șir În fața ochilor, nu se afla o scară interioară, un lift sau un coridor. Nici vorbă de cutii poștale, de lambriuri, de ghivece cu flori sau de oricare alte lucruri vă așteptați să dați când intrați Într-o clădire de locuințe. În spatele imensei fațade, prin ferestrele căreia soarele nu reușea să pătrundă, nu se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a șoptit ea la ureche, de ce n-ai mai dat nici un semn de viață? Mi-a fost atât de frică! Am Îmbrâncit-o ușurel Înăuntru și am Închis ușa. M-am uitat pe vizor să văd ce se Întâmpla pe coridor. Cineva chemase liftul de la un alt etaj, iar ușa Îl pocnea ritmic În frunte pe mastodont, până când respectivul s-a plictisit și a chemat celălalt lift. — Ce faci, iubito? am rânjit, Întorcându-mă. Purta o bluză cu un decolteu mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
șopti Marlon la ureche. Mi-ai putea Împrumuta o sută de dolari? Naggie confirmă oftînd resemnată. Abia după aceea, actul lor clandestin se consumă În liniște. Este cunoscut faptul că una din proprietățile metafizice ale cristalului constă În realizarea unui coridor Între dimensiunea fizică și cea mentală, permițînd proiectarea energiei la distanțe de mii de mile, ceea ce permite gîndurilor să influențeze materia Într-un mod mai eficient. Tocmai acest lucru Îl aveau de făcut. Energia acumulată urma să fie focalizată, cu ajutorul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dădea seama că, ontologic vorbind, nu e decît visul maiorului Smith și că visul acela era unul premonitoriu - fără a ști și ce anume prevestea. Din păcate, Înainte de a fi ajuns propriu-zis la un deznodămînt, ușa ce da spre un coridor Întunecat se deschise, iar În pragul ei apăru un soldat al inamicului, infiltrat nu se știe cum În clădirea Statului-major. „Să trăiți!“, zise acesta, ducîndu-și regulamentar mîna la chipiu, după care Își descărcă arma automată direct În burta generalului american
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o mie de ori pînă acum, așa că trebuie să faci pe dracu-n patru să scapi și din înghesuiala asta, ufff, ufff, Tușico, Angelina, acum chiar că n-o mai pot lungi, parcă se aud niște pași venind dinspre capătul coridorului. Eu am preferat întotdeauna adevărul gol-goluț în locul poveștilor cusute cu ață albă, spune Tușica, departe de mine orice bănuială, completează Angelina, ufff, ufff, uite cum nu știi niciodată de unde sare iepurele, ai fost prea naivă, Delfinașule, să nu iei în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dezamăgim niciodată, de asta puteți fi sigur. Gata, ne-au căzut în laț Delfinașule, a ieșit mai bine decît mi-am imaginat, răsuflă Roja ușurat, ridicîndu-se de la locul său, privind la cele două cupluri proaspete care la celălalt capăt al coridorului nu mai contenesc să schimbe ocheade, fîșfîșfîș, tacatacataca, Delfinașule, nici s-o fi pus la cale în cele mai mici detalii nu ți-ar fi ieșit mai bine, norocosule, e ca și cum dintr-un singur foc ai împușca doi iepuri, se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
boașe nici măcar să mai rămîi puțin în zona fierbinte, ce să-i faci, curajul nu-i un lucru pe care-l poți cumpăra, îl ai sau nu, și cu asta, basta. Ți-ai luat escorta și ai ordonat să păzească coridoarele care duceau la cancelarie, apoi ți ai pus cenușă în cap și, deși telefoanele zbîrnăiau în draci, n-ai mai răspuns la nici un apel. Totul se leagă, și vina că ai căzut pradă complotului îți aparține numai ție. Nu ești
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Majoritatea au făcut pe ei de frică, nici n-au vrut să audă de așa ceva, i-au întors spatele ca unui paria, au început să-și mute privirile în altă direcție cînd mai dădeau ochi în ochi cu el pe coridoarele facultății, arătîndu-l după aceea cu degetul pe la spate cînd li se ivea ocazia. N ai nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, doar de cîștigat, îl încuraja Bătrînul s-o țină tot așa, asta era fără nici un dubiu cea mai bună metodă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]