700 matches
-
simbolisticii sale, poate fi considerată ca o prelungire a ultimei faze a arhitecturii manieriste. Urbanismul va împrumuta și el canoanele ordinii și disciplinei regularizatoare care stabilea că o strada sau o piață va fi frumoasă dacă va avea clădirile aliniate, cornișele la același nivel, și alte caracteristici pe care le regăsim încrustate în memoria colectivă a europenilor ca percepte definitorii. Simbolurile noii mișcări sunt strada în linie dreaptă, cornișa orizontală neîntreruptă, repetiția elementelor uniforme (coloană, fereastră...). Se afirmă că strada va
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
strada sau o piață va fi frumoasă dacă va avea clădirile aliniate, cornișele la același nivel, și alte caracteristici pe care le regăsim încrustate în memoria colectivă a europenilor ca percepte definitorii. Simbolurile noii mișcări sunt strada în linie dreaptă, cornișa orizontală neîntreruptă, repetiția elementelor uniforme (coloană, fereastră...). Se afirmă că strada va părea mai nobilă dacă ușile vor fi construite după același model, casele vor fi aliniate și de aceeași înălțime. Spre deosebire de lumea barocă sau arabă pentru care aceste reguli
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Biserica Arbore, Biserica Șipote sau Biserica Văleni). Lăcașul de cult este o construcție de plan dreptunghiular, fără turlă, împărțită în pronaos, naos și altar. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și nu au nici un fel de decorații și nici cornișă. Biserica nu este pictată în interior, fiind doar văruită. În unele locuri, sub straturile de văruială, au fost găsite urme de zugrăveală care imită zidăria de cărămidă.
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
alungite, având deasupra un rând de ocnițe mici asemănătoare cu cele de pe fațada pronaosului. Deasupra ocnițelor mari de pe pronaos și a firidelor alungite de pe abside sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. De asemenea, și sub cornișă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperișul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale și mici contraforturi
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de un brâu, simplu, rotund, în două registre compartimentate în panouri dreptungiulare în partea inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două câte două, în partea superioară. Cornișa este formată din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău, iar ciubucul de sub streașină este asemănător cu cel de la biserica mare și de la paraclis. Turla este așezată pe o bază largă, are zece laturi, cu număr egal de ferestrre, încadrate
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
provincii românești. În partea din stânga sus, pe fundal roșu, peste valuri un pod de aur cu două deschizături boltite, construit din piatră cioplită (podul lui Traian) din care iese un leu de aur. În dreapta sus, un turn de piatră având cornișe duble (reprezentând turnul de apă al cetății), două ferestre rotunde la etaj, iar la parter o poartă pe care se vede o roată de fier neagră (moara de apă). În partea de sus a turnului se văd la stânga un steag
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
recuperat prezentând o deosebită valoare prin vechimea sa și prin mărimea suprafeței. Fragmentele izolate de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori ieșind dintr-un vas de tip amforă. Ele se află pe fațadele de nord și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
de est este alipită absida altarului, la cea de vest - clopotnița. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spațiul central, și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră și includerea cărămizii roșii în decorul fațadelor. Spațiul interior este compus dintr-o sală cruciformă în plan
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
vechiului tavan, la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a înlocuit tavanul vechi cu o boltă în leagăn în stil baroc ce prezintă vederii ornamente în stucatură, având arce dublou, ea fiind sprijinită de cinci perechi de pilaștri ce au cornișe neoclasice. Bolta inițială, a navei, a fost distrusă de cutremurul din 1916, ea fiind înlocuită cu un tavan din scânduri. Ferestrele edificiului se regăsesc numai pe frontonul vestic precum și pe peretele estic al corului. Arhitectura ferestrelor prezintă patru lobi traforați
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
de frontoane triunghiulare pe fundalul unor atice, elemente ale parapetului, partea din grilajul căruia a dispărut. Fațada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele laterale sunt amplasate în rezalite. Cinci ferestre din partea centrală sunt rectangulare, dominate de cornișe triunghiulare, susținute de console, care intră în componența ancadramentelor. Colțurile casei și a rezalitelor sunt întărite vizual prin bosaje tip „diamant”, dublate în interior prin pilaștri cu aceeași tratare a fusului. Imobilul a suferit multiple intervenții, inclusiv distrugeri în timpul celui
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
1" se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți și de un fânaț de 18 care de fân. Câteva cartiere centrale: Zencani, Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale, Călimănel, Măgheruș, Luncani, Secu.
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
un panou decorat la parter și o nișă terminată în arc de cerc care uneau ferestrele duble de la primul și cel de-al doilea etaj. Un panou decorat este situat sub fiecare fereastră. Tablele Legii tronau în centrul fațadei, deasupra cornișei. Fațadele de sud și de nord erau identice. Părți din partea de vest, corespunzând avansului sinagogii, erau împărțite în două de pilaștri. Partea de est, corespunzând sălii mare de rugăciuni, era împărțită în trei secțiuni de pilaștri. Numeroasele ferestre duble și
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
pe stilobat(ultima treaptă a platformei), fără bază, are fusul tronconic, cu sau fără caneluri (șențulețe verticale), și capitel simplu format din echină și abacă. Antablamentul este format din arhitrava continuă, friza-cumetope(decorate cu bazoreliefuri sau colorate) și triglife-și cornișa. Frontonul reprezintă triunghiul format de cele două pante ale acoperișuri și este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului. Ionicul este caracteristic platformei formată din mai multe trepte dar mai puțin înalte fațp de doric, coloana sprijinindu-se de stilobat
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin răsucirea frunzelor de la colțuri
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
multe alte palate ale orașului lagunar. Parterul din piatră are un portal central către apă și o înălțime de tip mezanin cu mult mai mare decât normă. Clădirea dispune de un etaj principal cu o deschidere monoforă centrală rotundă, o cornișa superioară și un singur balcon; părțile laterale conțin câte o pereche de ferestre monofore cu un singur balcon, intercalate de o stemă nobiliara în relief. Fațadă se încheie cu mezanin, cu ferestre pătrate care sunt poziționate deasupra fiecăreia dintre ferestrele
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
monofore cu un singur balcon, intercalate de o stemă nobiliara în relief. Fațadă se încheie cu mezanin, cu ferestre pătrate care sunt poziționate deasupra fiecăreia dintre ferestrele de mai jos; etajul principal și mansarda de la mezanin sunt împărțite de o cornișa marcapiano. Partea din palat care a fost ulterior înglobata, "a patra" de la stanga, urmează aproape fidel fațadă centrală a corpului clădirii, cu diferența că prezintă două portale către apă și doar două ferestre la mansarda de la mezanin.
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
colț în formă de U cu regim de înălțime parter și etaj. Fațada reprezintă o alternanță de rezalituri și retrageri, marcate de bosaje plate. Ancadramentele prezintă profile mărunte în tencuială. Intrarea este marcată de un atic și un balcon, iar cornișa pe console este subliniată de un parapet. În 1903, după transformări succesive, frații Veiszlovits au cumpărat imobilul și l-au transformat în hotel cotat pe atunci la nivel apusean. Acum clădirea, prezintă un atic continuu pe întreg conturul său, iar
Hotelul Parc din Oradea () [Corola-website/Science/313370_a_314699]
-
de colonete elegante, care se repetă și la portal. Holul intrării este iluminată de o fereastră laterală, iar urcarea la nivelul parterului se efectuează prin trepte exterioare. Fațada laterală are o compoziție simetrică, alcătuită din patru axe, toate conținând ferestre. Cornișa casei este proeminentă, din muluri, cu o friză netedă, susținută la colțuri de lesene. În anul 2014, agentul economic care arendează clădirea a demarat lucrări de restaurare a monumentului. Cu scopul de a restabili aspectul conferit de Bernardazzi, agentul economic
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
și mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea ""La Zidu"". Teritoriul sitului Cetății Scurte (Cod LMI SB-I-s-A-11983), este fortificat cu valuri de pământ din pantă, în cornișa dealului în partea de vest fiind ridicată pe vremuri o palisadă. Prima atestare documentară a cetății este în anul 1319, prima cercetare arheologică a fost făcuta între anii 1967 - 1969. Situl este mărginit în sud și est de apele pârâului
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
licitație al parcelelor era alcătuit din 12 articole și stabilea exact modul în care se vindea parcela și care erau obligațiile noilor proprietari. Regulamentul de construcție conținea șapte articole prin care se stabilea exact: retragerile față de vecinătăți, înălîimea maximă la cornișa, stilul clădirilor, amenajarea curților lor interioare, modul de tratare a sptiului verde, tipul de delimitare prin garduri etc. Acesta este motivul omogenității acestui complex rezidențial. Deși autorul proiectului nu este cunoscut, se presupune că a fost fie Ion Mincu, fie
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
sătești. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost construită din piatră brută și din piatră de talie la colțuri, având șiruri de cărămidă aparentă care încadrează arcadele oarbe și ocnițele și șiruri de discuri smălțuite de diferite culori sub cornișă. Într-o broșură publicată în 1904, se află un releveu realizat de arhitectul André Lecomte du Noüy în care se observă înfățișarea bisericii de dinaintea reconstruirii sale. Pe lângă desen, restauratorul descrie biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]