383 matches
-
cu Gloucester) Cum te simți? Ești palid. CORNWALL: Am fost rănit. Vino cu mine, doamnă. Afară da mișelul orb! (Arătînd trupul Slujitorului) Zvîrliți ast sclav Pe bălegar. Regan, pierd sînge mult. Și-s la netimp rănit. Dă-mi brațul. (Iese Cornwall, condus de Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to dislocate and tear Thy flesh and bones: howe'er thou art a fiend, A woman's shape doth shield thee. GONERIL: Marry, you manhood mew Enter a Messenger. ALBANY: What news? Messenger: O, my good lord, the Duke of Cornwall's dead, Un tată și-un de slavă demn bătrîn, Pe care și-ursu-ar linge din respect, Barbare și degenerate, ați scos din minți! Cum v-a-ndurat al meu cumnat s-o faceți? Un om, un prinț, prea dăruit de el? De
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît ai fi un demon, chipul femeiesc Te apară. GONERIL: Mare, curaju-ți strînge... (Intra un sol) Ce vești? SOLUL: Milord, e ducele de Cornwall mort, Slain by hîș servant, going to puț ouț The other eye of Gloucester. ALBANY: Gloucester's eyes! MESSENGER: A servant that he bred, thrilled with remorse, Opposed against the act, bending hîș sword To hîș great master, who thereat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
her from hîș benediction, turned her To foreign casualties, gave her dear rights To hîș dog-hearted daughters: these things stîng Hîș mind șo venomously that burning shame Detains hîm from Cordelia. GENTLEMAN: Alack, poor gentleman! KENT: Of Albany's and Cornwall's powers you heard not? Că perle din diamante picurînd. Pe scurt, Durerea-ar fi o raritate-iubită, Daca le-ar stă la toți. KENT: N-a întrebat nimic? CURTEANUL: O dat', de două-ori suspinat-a "tata", Gemînd de parca inima-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei sorți lăsînd-o, dîndu-i dreptul Acestor fiici cîinoase, -acestea-mpung Mintea-i cu-atît venin, că-arzînd, rușinea-l Depărta de Cordelia. CURTEANUL: Bietul domn! KENT: De-oștirile lui Albany și Cornwall N-ai auzit? GENTLEMAN: 'Tis șo; they are afoot. KENT. Well, șir, I'll bring you to our master Lear, And leave you to attend hîm: some dear căușe Will în concealment wrap me up awhile; When I am known
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
settling. CORDELIA: Will 'ț please your Highness walk? LEAR: You must bear with me. Pray you now, forget and forgive. I am old and foolish. Exeunt Lear, Cordelia, Doctor and Attendants. GENTLEMAN: Holds it true, șir, that the Duke of Cornwall was șo slain? KENT: Most certain, șir. GENTLEMAN: Who is conductor of hîș people? KENT: Aș 'tis said, the bastard son of Gloucester. GENTLEMAN: They say Edgar, hîș banished son, is with the Earl of Kent în Germany. KENT: Report
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța, să intrăm? LEAR: Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i să luăm
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fără popasuri, rămase din altă eră a turismului. A rezultat un val de ambuteiaje nemaivăzute, Îngrozitoare, care s-au Înrăutățit progresiv odată cu sfârșitul anilor ’50. Ușor de imaginat pe ce artere s-au produs: șoseaua A303 sud-vest de la Londra la Cornwall; Routes Nationales 6 și 7 de la Paris spre coasta mediteraneană; Route Nationale 9 de la Paris la granița spaniolă (de la câteva mii de turiști În 1955, numărul de francezi care vizitau Spania a crescut la trei milioane În 1962 și șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]