1,568 matches
-
factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii de umplere diastolică ventriculară, tulburări de ritm atriale și ventriculare și reducerea rezervei coronare. HVS reprezintă un factor de risc independent pentru disfuncția diastolică din cardiomiopatia diabetică. Apariția sa poate fi independentă de existența HTA deoarece în DZ tip 1 cu control metabolic precar, pe o lungă perioadă de timp, în urma fenomenului de glicozilare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
mare de 40 ani, în doze de 75-160 mg/zi (10,60). 6.5.4. Tratamentul de revascularizare Revascularizarea prin angioplastie percutană transluminală (APTL) sau chirurgicală (bypass aortocoronarian) are indicații precise, depinzând de numeroși factori, printre care numărul de vase coronare afectate, statusul pacientului, riscul global. APTL este indicată atunci când este atins doar un vas și presupune plasarea de stent. De obicei la pacienții cu diabet există afectări multivasculare, ceea ce presupune efectuarea bypass-ului aortocoronarian, inter- venție de multe ori riscantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
colaterale, precipitând apariția precoce a ischemiei (68). Recomandările de management elaborate de Ghidului European de Diabet, Prediabet și Boli Cardiovasculare (2007) (69) sunt sintetizate în tabelul 6.1. În concluzie: ‒afectarea cardiovasculară la diabetici este multiplă, presupunând atingeri ale vaselor coronare mari (macroangiopatia diabetică), dar și a vaselor mici intramurale (microangiopatia diabetică). Componenta miocardică este agravată de coexistența neuropatiei autonome cardiace, care întunecă mult prognosticul bolii;‒creșterea continuă a numărului de persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o majorare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
VS. Consecințele sunt (63): -apariția hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) și creșterea necesarului de O2 cu aproxi- mativ 30%; -predispoziția spre ischemie în condițiile unei perfuzii coronariene deficitare și ale rezervei scăzute de flux coronarian (prin alterarea vasodilatației), chiar în prezența coronarelor normale sau cu leziuni nesemnificative; -postsarcina crescută acționează asupra unui VS deja hipertrofiat, astfel încât trecerea spre hipertrofie patologică este facilă și antrenează disfuncție diastolică și ulterior sistolică; -alterarea funcției cardiace, latentă în repaus, devine manifestă la efort sau la orice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
3), de aceea sunt necesare cercetări riguroase în acest sens. 16.3.3. Blocantele canalelor de calciu Blocantele canalelor de calciu sunt medicamente antianginoase introduse în anii ’70, care reduc ischemia miocardică prin mecanism dual, de vasodilatație la nivelul vaselor coronare de rezistență și prin efect inotrop negativ. Totuși, efectele adverse legate de vasodilatația arterială bruscă limitează tolerabilitatea blocantelor canalelor de calciu cu durată scurtă de acțiune, de primă generație (nifedipină, verapamil, diltiazem). Preparatele cu durată lungă de acțiune din prima
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
rezultatele obținute, concluzia studiului este în favoarea aplicării terapiei intervenționale la vârstnici și a evitării folosirii vârstei ca factor discriminator în selectarea pacienților la care se aplică angioplastia coronariană percutanată (36). La pacienții cu boală coronariană multivasculară, cu obstrucție pe trunchiul coronarei stângi, cu alterarea funcției sistolice a VS sau cu DZ se recomandă în mod clasic bypass -ul aortocoronarian. La pacienții vârstnici apar riscuri importante legate de intervenția de bypass, determinate de intubația prelungită, dependența inotropică, plasarea balonului de contrapulsație intraaortic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
octogenari adresați pentru bypass aortocoronarian între 1990 și 2005 aduce date interesante privind riscurile asociate acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în decursul anilor, prin creșterea procentului pacienților cu diabet, dislipidemie, hipertensiune și afectarea trunchiului coronarei stângi. Mortalitatea în spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fost dezvoltarea stenturile active farmacologic (DES), folosite astăzi, ce scad foarte mult riscul de restenoză și permit abordarea unor cazuri mult mai complexe ca dificultate și risc. Exemplul cel mai elocvent sunt intervențiille pentru leziunile de trunchi comun al arterei coronare stângi (4). 20.1. Importanța problemei În paralel cu dezvoltarea tehnicilor percutane și chirurgicale de tratare a bolii coronariene aterosclerotice, în practică zilnică se evidențiază ceea ce rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) semnalează cel puțin în ultima decadă: o îmbătrânire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
în arterele mici. La acest nivel determină reducerea raportului medie/lumen (remodelare vasculară) corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și lacunarismului cere - bral (49). Creșterea RA este biomarkerul tisular al sindromului de îmbătrânire precoce ( early vascular aging syndrome - EVA) și reflectă influența factorilor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
sau un alt neurotransmițător (corpusculii aortici). Celule paraganglionare mediastinale se găsesc la nivelul rădăcinii aortei, între trunchiul arterei pulmonare și aorta ascendentă, în țesutul conjunctiv din fereastra aorto-pulmonară - medial de ligamentul arterial, în șanțul coronarian, în special în lungul arterei coronare stângi, superior de arcul aortic, lateral de trunchiul arterial brahiocefalic, la nivelul șanțurilor vertebrale. Aceste celule paraganglionare pot fi cromafine sau noncromafine, în funcție de reacția cu sărurile de crom care este legată de conținutul în adrenalină (celule cromafine) și stau la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Masa ventriculară are formă de piramidă, având trei fețe: diafragmatică, sternocostală și pulmonară. Limita dintre primele două fețe este reprezentată de o margine ascuțită, iar între fețele sternocostală și pulmonară trecerea este lină reper este artera interventriculară (ram din artera coronară stângă). Pentru chirurgul de chirurgie toracică generală sunt esențiale câteva repere anatomice ale cordului și pericardului:localizarea nodului sinusal - nodul sinoatrial este situat inferior de urechiușa dreaptă și lateral de joncțiunea cavo-atrială superioară. Nodul poate fi interceptat în cursul rezecției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și venele pulmonare drepte, disecția la acest nivel permite alungirea bontului atrio-venos în caz de vene pulmonare drepte scurte, în chirurgia de transplant pulmonar; tot aici se poate pătrunde în atriul stâng - abord al valvei mitrale;șanțul inter-atrio-ventricular și sinusul coronar - reprezintă reper pentru practicarea inciziei în peretele atriului stâng în timpul explantării cordului și a pulmonilor în vederea transplantării; incizia trebuie să fie făcută la jumătatea distanței dintre sinusul coronar și venele pulmonare inferioare, orice abatere în sens cranial sau caudal poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pătrunde în atriul stâng - abord al valvei mitrale;șanțul inter-atrio-ventricular și sinusul coronar - reprezintă reper pentru practicarea inciziei în peretele atriului stâng în timpul explantării cordului și a pulmonilor în vederea transplantării; incizia trebuie să fie făcută la jumătatea distanței dintre sinusul coronar și venele pulmonare inferioare, orice abatere în sens cranial sau caudal poate compromite, din punct de vedere anatomic, una din grefe;recesul retrocav Allison - reprezintă primul loc de disecție și interceptare a arterei pulmonare drepte, intrapericardic; tot aici poate avea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și sinusul transvers al pericardului prin intermediul căruia vine în raport cu atriul stâng. Se situează pe dreapta și anterior față de trahee, delimitând împreună cu vena cavă superioară loja lui Bariety. Anterior vine în raport cu timusul, respectiv cu sternul. Primele ramuri sunt reprezentate de arterele coronare, care nasc din sinusurile coronare ale aortei, al treilea sinus fiind acoronar. Crosa aortei este situată între aorta ascendentă și aorta descendentă, trecând peste trahee. Are 3 ramuri arteriale: trunchiul brahiocefalic, carotida comună stângă și subclavia stângă, mai pot naște
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
prin intermediul căruia vine în raport cu atriul stâng. Se situează pe dreapta și anterior față de trahee, delimitând împreună cu vena cavă superioară loja lui Bariety. Anterior vine în raport cu timusul, respectiv cu sternul. Primele ramuri sunt reprezentate de arterele coronare, care nasc din sinusurile coronare ale aortei, al treilea sinus fiind acoronar. Crosa aortei este situată între aorta ascendentă și aorta descendentă, trecând peste trahee. Are 3 ramuri arteriale: trunchiul brahiocefalic, carotida comună stângă și subclavia stângă, mai pot naște din arcul aortic și arterele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pulmonare dreaptă și stângă sunt ramurile de bifurcație ale trunchiului pulmonar, trunchi care ia naștere la nivelul înfundibulului pulmonar drept, fiind reperul cel mai anterior al cordului. La origine, trunchiul arterei pulmonare se află în fața aortei ascendente și a arterei coronare stângi, pentru ca ulterior să fie în același plan cu aorta, iar artera coronară stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ia naștere la nivelul înfundibulului pulmonar drept, fiind reperul cel mai anterior al cordului. La origine, trunchiul arterei pulmonare se află în fața aortei ascendente și a arterei coronare stângi, pentru ca ulterior să fie în același plan cu aorta, iar artera coronară stângă trece spre anterior între flancul stâng al trunchiului și urechiușa stângă. După un traiect de sub 5 cm, trunchiul pulmonar se bifurcă rezultând cele două artere pulmonare [1]. Artera pulmonară stângă pare a continua direcția trunchiului de origine, are un
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
plex longitudinal în submucoasă și un altul în musculoasă (mai slab reprezentat), care se întind pe întreaga lungime a esofagului de la sfincterul superior până la cardie [6]. Sursele arteriale pentru esofag provin din arterele tiroidiene inferioare, arterele bronșice, arterele esofagiene, artera coronară prin artera eso-cardio-tuberozitară, arterele diafragmatice inferioare. Deși esofagul nu are pediculi vasculari proprii, datorită, în principal, plexului arterial submucos, vascularizația sa este foarte bună; nu există pericol de necroză esofagiană - artere tiroidiene inferioare patente - chiar dacă se scheletizează esofagul până la arcul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
fisuri, sau sulcusuri) ceea ce corespunde definiției clasice după care „parenchimul delimitat între fisuri sau șanțuri vizibile constituie definiția unui lob adevărat” (Steelman) [4]. Morfologia descriptivă include și mijloacele de fixare ale ficatului care sunt: vena cavă inferioară, ligamentele peritoneale (falciform, coronar cu cele două extremități ale sale drept și stâng). Un alt mijloc de fixare este micul epiploon sau ligamentul gastrohepatic, care în partea sa superioară (pars condensa) se fixează de esofagul abdominal, în partea mijlocie, transparentă (pars flaccida), cranial se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
de chirurgie, șef al Clinicii de Chirurgie a Spitalului Colțea din București în cadrul căreia a organizat primul compartiment de chirurgie cardiovasculară. În laboratorul de chirurgie experimentală s-au practicat tehnici de chirurgie Cardiovasculară. A realizat experimental anastomoza termino-terminală a arterelor coronare în studiile de revascularizare a miocardului. Este fondatorul unei mari școli de chirurgie [6], „cea mai importantă școală de chirurgie din România, după Thoma Ionescu (Chipail). În 1952 a decis înființarea chirurgiei cardiovasculare și în România. Este considerat întemeietorul specialității
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Soroca) este profesor și manager al Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, șef al Clinicii de Chirurgie cardiovasculară. Grigore Tinică Practică chirurgia generală între 1983-1988, apoi chirurgia cardiovasculară. Obține titlul de doctor în științe cu o remarcabilă teză în domeniul chirurgiei coronarelor, de valoarea unei monografii. Activitatea științifică constă în peste 150 de lucrări publicate și comunicate la congrese în țară și străinătate. Teza de doctorat „Considerații actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică” UMF „Carol Davila” București 1996. Autor principal
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică” UMF „Carol Davila” București 1996. Autor principal al monografiei „Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului” Editura Polirom, Iași, 2001, în colaborare cu Dr. E. Săndică. Coautor capitol „Patologie chirurgicală a arterelor coronare” în tratatul „CHIRURGIE” sub redacția Anton Spânu, Tipografia Centrală, Chișinău, 2001. Coautor la capitolul „Tetralogia Fallot” în „Tratat de patologie chirurgicală” sub redacția N. Angelescu, Editura Medicală, București, 2001. Coautor la capitolul „Revascularizarea miocardică chirurgicală” în „Tratat de patologie chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
bazele chirurgiei cardiace pediatrice la nou-născut în CBCVA. Mircea Pătruț (1952, n. Orșova) este colonel, medic primar, conferențiar la UMF „Carol Davilla”, șeful Clinicii Chirurgie Cardiacă Adulți din Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei din 1995. Are performanțe în chirurgia coronarelor, a anevrismelor de ventricol stâng și chirurgia reconstructivă a valvei mitrale. A participat la elaborarea monografiei „Tumorile cardiace” Editura Militară (1996) și a monografiei „Circulația extra-corporeală” - sub redacția prof. dr. I. Țintoiu, Editura Militară, 1998. A comunicat sau publicat peste
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemica, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități. Termenul de CI este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemica sau cu cel de boală coronara. O definiție mai precisă a fost dată mai recent de un grup de experți internaționali: - Cardiopatia ischemica este definită că o tulburare miocardica datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produse prin modificări în circulația coronariana. - C.I.
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
internaționali: - Cardiopatia ischemica este definită că o tulburare miocardica datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produse prin modificări în circulația coronariana. - C.I. poate fi produsă de: - cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroza); - cauze funcționale (spasm coronar); - cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) 1. C.I dureroasă: I . Angina pectorala, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. ÎI. C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de ritm și conducere, prezumate
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]