855 matches
-
Guvernare versus piață" Guvernarea este asociată sferei publice, în timp ce piața este îndeobște considerată o caracteristică a sferei private. Asocierea nu este nicidecum perfectă, atât piața, cât și guvernarea având incidențe în ambele sfere (astfel, în sectorul privat vorbim despre guvernare corporatistă, în timp ce în sectorul public vorbim despre implementarea mecanismelor concurențiale specifice pieței). Piața este o arenă în care se realizează schimburi reciproc avantajoase între actori individuali ce urmăresc propria bunăstare; ei sunt liberi să-și maximizeze bunăstarea în limitele unor reglementări
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care diferite organizații interacționează pentru a obține un nivel cât mai ridicat al rezultatelor dorite.” (Bovaird și Loffler, 2003, p. 10) Peters și Pierre (2000) afirmă că managementul public este o abordare eminamente ideologică, presupunând superioritatea pieței și a practicilor corporatiste și pledând pentru emularea lor în sectorul public. Noua guvernare reafirmă specificitatea politică, dar și culturală asectorului public, bazat pe cooperare mai degrabă decât pe competiție, pe un etos specific funcției publice, fundamentat în special pe responsabilitatea publică și mai
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
apariția grupurilor de interese cuprinzătoare (Olson, 1999, pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist de organizare a societății, Manoilescu argumentează necesitatea apariției unui mijloc instituțional de rezolvare adiferitelor conflicte sociale. Principalul mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a grupurilor prin desființarea sistemului conflictual al claselor sociale (Manoilescu, 1938, p. 176). Schmitter (1979, p. 13) abordează corporatismul ca fiind o relație între stat și grupurile de interese. Statul deține controlul asupra
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
e un fel de liberal, atunci când îi cere individului modern să-și formeze o "conștiință de clasă" și să preia puterea economică prin dezvoltarea unor afaceri pentru propriul său profit. Numai că această inițiativă privată este strivită de marile ansambluri corporatiste și tehnologizate de ieri și de azi... Trusturile sunt expresiile acestei asimilări nefericite și numai un stat politic putea concura cu ele. Nu întâmplător comunismul a prins acolo unde nu exista o industrie puternică: Rusia. La ora actuală statul politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al lăcomiei, dar și al insatisfacției (publice) față de ceva anume. El stă în "elanul" renascentist: deloc mulțumit cu ce are și în permanentă căutare de altceva. Cu cât profitul este "mai mare", cu atât dezumanizarea este mai profundă. Pe linie corporatistă, individualitatea omului și a lucrurilor a devenit un "produs", un efect al puterii-cunoaștere într-un dezacord profund cu ideea Luminilor, aceea a individului singular, aflat în activitatea sa de emancipare culturală și de gândire. Ceea ce avem în această degenerare contemporană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-uri") și anti-civică (prin clișeizarea opiniei publice, a gândirilor personale, prin instrumentalizarea best-seller-urilor, a "modelelor culturale" cărora li se conferă efecte de imagini dominante, de idei și de concepte pentru o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin urmărirea unei logici a profiturilor maxime! La polul opus fenomenului "liber" al culturii, avem distrugerea deliberată a învățământului umanist prin programe de studiu de vegetare enciclopedică ("cel care știe") versus programe problematizante de studiu (căutarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale unui stat care se caracterizează prin faptul că au o structură internațională astfel încât nu se poate stabili o lege care să reglementeze organizarea și funcționarea acestora 20. Secolul al XX-lea a însemnat și dezvoltarea și aplicarea principiilor guvernării corporatiste, apărute după modelul anglo-american dar adoptat și pe continentul european sub forma unor coduri de guvernare corporatistă 21. Crearea U.E. a constituit prilejul pentru încercarea de armonizare a legislațiilor naționale ale statelor membre prin adoptarea mai multor directive și regulamente
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
stabili o lege care să reglementeze organizarea și funcționarea acestora 20. Secolul al XX-lea a însemnat și dezvoltarea și aplicarea principiilor guvernării corporatiste, apărute după modelul anglo-american dar adoptat și pe continentul european sub forma unor coduri de guvernare corporatistă 21. Crearea U.E. a constituit prilejul pentru încercarea de armonizare a legislațiilor naționale ale statelor membre prin adoptarea mai multor directive și regulamente în materia societăților comerciale. În același scop s-a creat prin dispozițiile Regulamentului Consiliului nr. 2157/2001
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
înregistrării în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. 3. Obligațiunile emise de societate Pot emite obligațiuni în condițiile legii române, societățile comerciale pe acțiuni, îndreprinderile publice, instituțiile publice, comunitățile locale. Obligațiunile emise de societățile comerciale sunt calificate ca fiind "obligațiuni corporatiste"338. Obligațiunile sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate, care încorporează îndatorirea societății de a rambursa aceste sume și de a plăti dobânzile aferente 339. Societatea pe acțiuni poate emite obligațiuni în scopul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
23. 19 Cu privire la acest aspect a se vedea, I.G. Cohen, " Condițiunea juridică a societăților comerciale în România", în Revista Societăților și a Dreptului comercial, nr. 17-18/1925, pp. 1525 și urm. 20 N.R. Dominte, op. cit., p. 16. 21 Prin guvernarea corporatistă se urmărește creșterea încrederii investitorilor și creșterea eficienței economice, prin stabilirea unor raporturi juridice între administratori, acționari și membrii consiliului de supraveghere și reprezintă un ansamblu de reguli de bună practică în administrarea societăților. Ele au fost preluate în mare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
218. 399 I. Avram, Managementul juridic, Ed. Eficient, București, 2000, pp. 16 și urm. 400 Se consideră că funcția de director revine exclusiv persoanelor cărora le-a fost delegată conducerea societății, iar acest organism reprezintă un rang societar de guvernare corporatistă. A se vedea, H.D. Dumitru, "Regimul juridic al directorilor, în contextul delegării atribuțiilor de conducere la societățile pe acțiuni", în R.R.D.A., nr. 2/2007, pp. 33 și urm. 401 E. Munteanu, op. cit., pp. 202 și urm. 402 I.L. Georgescu, op. cit
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de Nietzsche, precursorul decadentismului, sintetizatorul apollinicului cu dionisiacul, al cultului violenței (figura arhetipală a războinicului, heroic fantasy) cu raționalitatea frumuseții geometrice (conștiința propriei tragedii). Caius Dobrescu se desparte succesiv de spiritul fin de siécle, de individualismul inflamat estetic, de avangarda corporatistă legată de mișcările totalitare, de cultura politică a anilor '60 indusă de avangardă, pentru a chema la rampă opere și artiști care au creat sub auspiciile unui impact liberal-conservator, asistat eventual de un monarh luminat. Este vorba de o epocă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fer). Când le zărea unduitoarea pupă, deși nu-i plăcea apa, s-ar fi transformat în pește ("macquereau" sau "mac" pe franțuzește). Ce surse susurânde, ce resurse corporale (drace, de te prind cei de la Controlul Visceral... am vrut să spun corporatiste). Ar fi visat și gali-wane, și U-boat, dar la județ resursele sunt limitate. Oricum, cele mai simpatice rămân "Pilotinele", bărcuțele alea mici, de nu la bagi în seamă, dar care stau pe lângă Caravele, Avizoare, mai aruncă o silabă, un gând
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
privilegiate. 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ 3 În istoriografie s-au afirmat două concepții fundamentale cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: parlamentarismul și corporatismul 4. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă care, deși este numită în acest fel de Emille Lousse, aparține școlii istorice germane 5, între ai cărei reprezentanți se numără G. von Below, O. Hintze, G. Oestreich, Werner Näf, D. Gerhard ș.a. E. Lousse distinge particularitățile celor două orientări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
între ele stabilindu-se o legătură directă. O serie de istorici din Franța s-au atașat acestei concepții, dominantă în secolul al XIX-lea în special în Occidentul Europei, avansând ideea că stările au luat ființă "din voința suveranului". Concepția corporatistă reflectă un cu totul alt punct de vedere. Ea pleacă de la ideea că politicul este subordonat socialului. În consecință, această concepție este cu precădere socială, fiind opusă vederilor exclusiv politice ale viziunii parlamentariste, mult mai largă și cuprinzătoare, mai "genetică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
punct de vedere. Ea pleacă de la ideea că politicul este subordonat socialului. În consecință, această concepție este cu precădere socială, fiind opusă vederilor exclusiv politice ale viziunii parlamentariste, mult mai largă și cuprinzătoare, mai "genetică și mai universală"9. Concepția corporatistă nu mai consideră determinant momentul istoric, originea și contextul în care s-au organizat primele Adunări ale stărilor, cu atribuțiile lor primare financiare și judecătorești, cât organizarea corporativă și implicarea diferitelor categorii ale stărilor privilegiate în guvernare, în rezolvarea marilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ca doctrină având ca punct de plecare opoziția față de individualism. Corporatismul doctrinal a făcut obiect special al studiilor reputatului istoric al instituției Adunărilor reprezentative de stări, George de Lagarde 12. Spre deosebire de E. Lousse, care prezintă concepțiile parlamentariste în antiteza celor corporatiste, G. de Lagarde analizează fundamentele corporatismului trasând o linie de demarcație între acesta și individualism. În concepția sa "individualismul" și "corporatismul" sunt două noțiuni străine Evului Mediu 13. Desigur, sunt străine, în aceeași măsură în care denumiri pentru diverse științe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în chiar centrul tradiției religioase și domină toate instituțiile medievale. În orașe, după un prim moment de ezitare, statutele municipalităților și corporațiilor de meseriași vor deveni în scurt timp corpusuri intangibile. Noțiunea de drept obiectiv este nucleul însuși al sociologiei corporatiste. Sensul ierarhic al vieții sociale este de asemenea evident. Evul Mediu se dovedește incapabil să conceapă un ordin (ordo) care să nu se bazeze pe inegalitatea funciară a condițiilor și funcțiilor sociale. Tradiția feudală de o parte, cea ecleziastică de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
multe surse de venit, asigurându-și independența politică față de Adunările de stări 95. Exemplul Spaniei, Franței și Angliei, începând cu secolul al XVI-lea, este edificator. Participarea stărilor privilegiate la guvernare a creat un "dualism al constituției", acceptat în concepția corporatistă asupra instituției Adunărilor de stări. Dualismul "monarhie-Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate" și-a găsit expresia constituțională în privilegii, imunități, tratate sau acorduri (Herrschaftsveträge): Magna Charta în Anglia, Bula de Aur în Ungaria, Privilegiile Uniunii aragoneze, Articolele lui Henric în Polonia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țării" (ország). Față de "țară" adunarea caută să susțină drepturile stărilor privilegiate, elementul politic pasiv rămânân în sfera unei accepțiuni iluzorii a reprezentării. Niciodată Evul Mediu nu a legat ideea de reprezentare de cea a unei delegări populare. Concepția antiindividualistă sau corporatistă a societății interzicea subordonarea reprezentării unei desemnări de către totalitatea populației. De aceea corpurile reprezentative ale stărilor semnifică opoziția și colaborarea între senior și puterile locale. Nevoia delegării puterilor apare la nivelul micii nobilimi, a cavalerilor și orașelor, iar reprezentarea lor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pp. 30-31. M. Bloch, La France, pp. 39-45. 179 Olivier Martin, Observations sur le rôle de la Royauté française au dessus des trois ordres de la nation, în "VIe Congrès International des Sciences Historiques" (résumé), Oslo, 1928, p. 253. 180 Excluzând concepția corporatistă a stărilor, R. Doucet (op. cit., p. 312-313) considera că originea îndepărtată a Statelor Generale nu poate fi raportată Adunărilor de pe Câmpul lui Marte și Câmpurile lui Mai (placitum) . 181 R. Boutruche, op. cit., p. 183. 182 H. Pirenne, Mahomed și Carol
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și procedeelor materiale prin care se obțin și se transformă bunurile; ea este fructul invențiilor motivate de spiritul siste-mului. Pe baza acestor elemente, pot fi distinse cinci sisteme economice principale: economia de autosubzistență; economia artizanală; economia capitalistă; economia colectivistă; economia corporatistă. Într-un sistem de tip capitalist, spiritul, forma și substanța sistemului s-ar prezenta în maniera următoare: 1) Motorul activității economice este căutarea celui mai mare profit sau a celui mai mare cîștig monetar net. Sombart definește mentalitatea capitalistă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de dolari cheltuiți în Irak? "Și ne mai mirăm că ne atacă teroriștii", exclamă Perkins. Sistemul descris de el este mai mult decît o conspirație, pentru că el nu este condus de o mînă de oameni, ci de o întreagă filosofie corporatistă, care a ajuns să sacrifice totul de dragul creșterii economice și al profitabilității. Cît la sută din populație beneficiază de creșterea economică, chiar în țările dezvoltate? Tot mai puțini, din păcate. Corporatocrația reunește puterea băncilor, guvernelor și corporațiilor în interesul restrîns
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai mult ca ființă socială: societatea, clanul contează! Iată un exemplu: deși povara fiscală
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]