650 matches
-
cinci ale Cadrului COSO 1992, așa cum rezultă din figura 3.14, și anume: stabilirea obiectivelor; identificarea evenimentelor; răspunsul la riscuri. La o primă vedere, amendamentele adăugate COSO-ERM 2004 par submulțimi ale componentei Evaluarea riscurilor din versiunea COSO 1992. Totuși, Raportul COSO 2004 argumentează că noul cadru aduce adăugiri cu privire la controlul intern, oferind o orientare mult mai robustă și mai extinsă asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că însuși titlul documentului evidențiază o schimbare în gândire prin creșterea rolului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asupra vastului subiect ERM, care încorporează controlul intern. Menționăm că însuși titlul documentului evidențiază o schimbare în gândire prin creșterea rolului managementului riscurilor, care este transformat, dintr-o componentă a controlului intern, în ceva care include efectiv controlul intern. Documentul COSO 2004 lărgește definiția riscului și accentuează potențialul de a adăuga valoare al managementului riscurilor, ca mijloc de îmbunătățire a procesului de luare a deciziilor strategice. În acest sens, COSO 2004 definește ERM în felul următor: ERM este un proces efectuat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a controlului intern, în ceva care include efectiv controlul intern. Documentul COSO 2004 lărgește definiția riscului și accentuează potențialul de a adăuga valoare al managementului riscurilor, ca mijloc de îmbunătățire a procesului de luare a deciziilor strategice. În acest sens, COSO 2004 definește ERM în felul următor: ERM este un proces efectuat de consiliul directorilor al unei entități, de management și de întregul personal, aplicat la stabilirea strategiilor întreprinderii, conceput să identifice potențialele evenimente care ar putea afecta entitatea să gestioneze
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
personal, aplicat la stabilirea strategiilor întreprinderii, conceput să identifice potențialele evenimente care ar putea afecta entitatea să gestioneze riscul, astfel încât să se încadreze în apetitul de risc și să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la obiectivele entității. În aceste condiții, Cadrul COSO 2004, adaugă un al patrulea obiectiv la lista obiectivelor de bază ale Cadrului COSO 1992, astfel: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile; ERM ajută entitatea să-și atingă țelurile, prin sprijinirea misiunii în ansamblu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
afecta entitatea să gestioneze riscul, astfel încât să se încadreze în apetitul de risc și să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la obiectivele entității. În aceste condiții, Cadrul COSO 2004, adaugă un al patrulea obiectiv la lista obiectivelor de bază ale Cadrului COSO 1992, astfel: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile; ERM ajută entitatea să-și atingă țelurile, prin sprijinirea misiunii în ansamblu, la cel mai înalt nivel. Adăugarea acestui obiectiv pentru asigurarea rezonabilă pe care o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
prin sprijinirea misiunii în ansamblu, la cel mai înalt nivel. Adăugarea acestui obiectiv pentru asigurarea rezonabilă pe care o oferă modelul demonstrează lărgirea rolului managementului riscurilor și conexarea lui la toate nivelurile organizației. Guvernanța corporativă 280 În continuare, prezentăm modelul COSO - ERM 43 , cunoscut și sub numele de modelul COSO 2, în figura 3.14. Figura 3.14. Modelul COSO-ERM Modelul COSO-ERM prezintă o relație directă între obiective, adică ceea ce urmărește o organizație să atingă, și elementele gestionării riscurilor la nivelul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nivel. Adăugarea acestui obiectiv pentru asigurarea rezonabilă pe care o oferă modelul demonstrează lărgirea rolului managementului riscurilor și conexarea lui la toate nivelurile organizației. Guvernanța corporativă 280 În continuare, prezentăm modelul COSO - ERM 43 , cunoscut și sub numele de modelul COSO 2, în figura 3.14. Figura 3.14. Modelul COSO-ERM Modelul COSO-ERM prezintă o relație directă între obiective, adică ceea ce urmărește o organizație să atingă, și elementele gestionării riscurilor la nivelul acesteia, respectiv ceea ce este necesar pentru a le atinge
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mediul intern; b. stabilirea obiectivelor; c. identificarea evenimentelor; d. evaluarea riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
b. stabilirea obiectivelor; c. identificarea evenimentelor; d. evaluarea riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
obiectivelor; c. identificarea evenimentelor; d. evaluarea riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
identificarea evenimentelor; d. evaluarea riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
d. evaluarea riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor; 43 Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă toate celelalte
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Manualul pentru cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă toate celelalte componente ale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cursul de audit intern - România, PHARE project: RO 2002/000.586.03.04.13 - Dezvoltarea auditului performanței și auditului de sistem în România, adaptare și prelucrare. COSO 1992 COSO 2004 COSO 2004 COSO 1992 COSO 2004 COSO 1992 COSO 1992 COSO 1992 Capitolul 3. Managementul riscului 281 e. reacția la risc; f. activitatea de control; g. informațiile și comunicarea; h. monitorizare. a. Mediul intern Mediul intern al organizației reprezintă un fundal pe care se dezvoltă toate celelalte componente ale gestionării riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sus. În practică, o combinație echilibrată între evaluări separate și monitorizare continuă va asigura ca gestionarea riscurilor la nivel de organizație să fie realizate în timp real și în mod eficace. * * * În rezumat 44, există trei mari diferențe între versiunile COSO 1992 și COSO 2004, după cum urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
o combinație echilibrată între evaluări separate și monitorizare continuă va asigura ca gestionarea riscurilor la nivel de organizație să fie realizate în timp real și în mod eficace. * * * În rezumat 44, există trei mari diferențe între versiunile COSO 1992 și COSO 2004, după cum urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evaluări separate și monitorizare continuă va asigura ca gestionarea riscurilor la nivel de organizație să fie realizate în timp real și în mod eficace. * * * În rezumat 44, există trei mari diferențe între versiunile COSO 1992 și COSO 2004, după cum urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizație să fie realizate în timp real și în mod eficace. * * * În rezumat 44, există trei mari diferențe între versiunile COSO 1992 și COSO 2004, după cum urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai vast al obiectivelor organizaționale, ceea ce va modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în mod eficace. * * * În rezumat 44, există trei mari diferențe între versiunile COSO 1992 și COSO 2004, după cum urmează: COSO 2004 consideră ERM un factor critic pentru atingerea obiecti velor organizației, în timp ce COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai vast al obiectivelor organizaționale, ceea ce va modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO 2004 vede managementul riscului ca fiind o funcție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
COSO 1992 vede controlul intern ca factor critic; COSO 2004, în gestionarea riscurilor din cadrul unei organizații, specifică necesitatea ca riscurile să fie determinate și gestionate în cadrul contextului mai vast al obiectivelor organizaționale, ceea ce va modifica răspunsul ales pentru fiecare risc; COSO 2004 vede managementul riscului ca fiind o funcție strategică a organizației. În concluzie, Cadrul COSO-ERM 2004 redefinește controlul intern în termenii managementul riscului și retrasează liniile de responsabilitate pentru controlul intern. În acest context, apare ofițerul de risc al cărui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor din cadrul organizației. Această perspectivă schimbată asupra managementului riscului deschide posibilitatea apariției unei competiții între noua profesie de manager al riscului și managementul operațional. SEC, în raportul din 2006, și-a schimbat poziția cu privire la modelul COSO, pe care nu-l mai privește adecvat pentru a fi folosit drept cadru de evaluare, respectiv metodologia evaluării nu poate fi precizată, întrucât circumstanțele evaluării variază de la o companie la alta, așa cum rezultă din afirmația: „În timp ce Cadrul COSO 1992 identifică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu privire la modelul COSO, pe care nu-l mai privește adecvat pentru a fi folosit drept cadru de evaluare, respectiv metodologia evaluării nu poate fi precizată, întrucât circumstanțele evaluării variază de la o companie la alta, așa cum rezultă din afirmația: „În timp ce Cadrul COSO 1992 identifică componentele și obiectivele unui sistem eficient de control intern, el nu stabilește clar o abordare pe care managementul să o urmeze în evaluarea eficienței sistemelor de control intern ale unei companii asupra raportărilor financiare.” 44 Margaret Woods, Peter
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
urmeze în evaluarea eficienței sistemelor de control intern ale unei companii asupra raportărilor financiare.” 44 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd, Burlington, 2008, adaptare și prelucrare din capitolul 2, „A Commentary on the COSO Internal Control Framework and its links with Sarbanes-Oxley”. Guvernanța corporativă 288 Imaginea care se conturează este una în care par să existe forțe conflictuale în lumea riscului și a controlului intern. În SUA, există o viziune generală în care controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
implicate pentru administrarea riscurilor și creșterea probabilității ca obiectivele stabilite să fie îndeplinite. Managementul planifică, organizează și direcționează performanța a suficiente acțiuni pentru a oferi o asigurare rezonabilă că obiectivele vor fi îndeplinite.” Sistemul de control răspunde la risc, iar COSO ERM66 sugerează că anumite subiecte trebuie avute în vedere atunci când se decide aplicarea controlului: • efectele potențialului răspuns la risc asupra probabilității și impactului, opțiuni de răspuns care se aliniază la toleranța de risc a organizației; • costuri versus beneficiile potențialelor răspunsuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]