648 matches
-
81. 143 Francesco de Sanctis, Istoria literaturii italiene, București, Editura pentru literatură universală, 1965, pp. 401-402. 144 "dense las reglas con buen órden, con estilo fácil, con palabras que todos entienden; y en poco tiempo los que no saben, qué cosa es poesía, se formarán poetaș." "Aun las mugeres pueden instruirse fácilmente en la poesía, con tal que tengan mediano talento, y sepan leer y escribir." Juan Francisco de Masdeu, Arte poética fácil [Artă poetica practică], Valencia, Oficina de Burguete, MDCCCI
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
sindicatelor. Este o agenție de tip executiv, prin înființarea și coordonarea metodologică a comisiilor de autorizare, monitorizând la nivel național activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților. De asemenea, are încorporat Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA), cu atribuțiile de a coordona realizarea și actualizarea standardelor ocupaționale și de a acredita instituțiile care pot evalua competențele profesionale, pe baza standardelor ocupaționale și de a gestiona comitetele sectoriale care să le reglementeze. CNFPA are, de asemenea, sarcina de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sindicatelor. Este o agenție de tip executiv, prin înființarea și coordonarea metodologică a comisiilor de autorizare, monitorizând la nivel național activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulților. De asemenea, are încorporat Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA), cu atribuțiile de a coordona realizarea și actualizarea standardelor ocupaționale și de a acredita instituțiile care pot evalua competențele profesionale, pe baza standardelor ocupaționale și de a gestiona comitetele sectoriale care să le reglementeze. CNFPA are, de asemenea, sarcina de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un climat de colegialitate în contextul lucrului în echipă; capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștinte și deprinderi de muncă, așa cum sunt punctate în Standardul ocupațional pentru ocupația de bibliotecar în domeniul învățământ, educație, cultură, mass media, standard aprobat COSA la data de 07-01-1999: De aceea se impune ca un bun bibliotecar școlar să cunoască procedurile operaționale, așa cum se defășoară fiecare activitate de bibliotecă, pe domeniile de competență. Procedura operațională este un model, o prezentare formalizată, în scris, a tuturor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de mâinile omului. În mod cu totul original, Michelangelo realizează o arhitec‑ tură nouă, originală, unică, prin reconsiderarea relațiilor existente între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
avea astfel acces la „secretele” meseriei. Mai târziu, când meșterul a devenit artist și a început să rivalizeze cu poetul, au apărut tratatele, în care componenta teoretică și dimensiunea reflexivă articulau o meditație pe marginea activității artistice. Arta devenea astfel „cosa mentale”. Dintr-o altă perspectivă, această remarcabilă transformare poate fi citită și ca trecere de la „tăcere” la locvacitate: artistul nu mai este „mut” și devine convingător nu doar prin imaginile pe care le produce, ci și prin cuvintele pe care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
venețian i-a explicat un astfel de refuz lui Henric al II-lea al Franței prin teama republicii că, în cazul morții lui Carol Quintul, Spania ar deveni inferioară Franței; totuși, Veneția încerca „să mențină lucrurile în echilibru (tener le cose in equale stato)”. Un alt ambasador povestea că francezii explicau politica externă a Veneției prin suspiciunea acesteia față de creșterea puterii Franței și Spaniei. Ea dorea să prevină „înclinarea balanței de oricare dintre părți (que la bilancia non pendesse da alcuna
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
partiti, Bologna, Il Mulino, 1982. Rustow, D., Transition to Democracy: Toward a Dynamic Model, în Comparative Politics, April 1970, pp. 337-363. Sartori, G., Democrazia, în Enciclopedia delle Scienze Sociali, Roma, Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1992, vol. II, pp. 742-759. -, Democrazia. Cosa è, Milano, Rizzoli, 1993. Schmitter, P., Teoria della democrazia e practica neo-corporatista, în Stato e mercato, dicembre 1983, pp. 385-423. Schumpeter, J. A., Capitalism, Socialism and Democracy, New York, Harper & Row, 1942, trad. it. Capitalismo, socialismo e democrazia, Milano, Comunità, 1955
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Articolul 1 Se aprobă constituirea Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare - COSA, ca organism tripartit - Guvern, patronate, sindicate - autonom, permanent, neguvernamental, nonprofit, de interes public național, cu personalitate juridică, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupaționale. Articolul 2 Sediul Consiliului pentru Standarde
HOTĂRÂRE nr. 779 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea constituirii Consiliului pentru Standarde Ocupationale şi Atestare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125449_a_126778]
-
ocupaționale; ... d) elaborează metodologia de desfășurare a evaluării competențelor profesionale pe baza standardelor ocupaționale; ... e) certifică evaluatori de competențe profesionale pe baza standardelor ocupaționale; poate selecta și pregăti evaluatori de competențe profesionale; ... f) emite certificate de competențe profesionale sub sigla COSA; ... g) acreditează, utilizând criteriile proprii, instituții care pot să efectueze evaluarea competențelor profesionale pe baza standardelor ocupaționale; ... h) dezvolta bănci de date care vor cuprinde standardele ocupaționale, centrele de evaluare acreditate, instituțiile acreditate să elaboreze standarde ocupaționale, evaluatorii certificați și
HOTĂRÂRE nr. 779 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea constituirii Consiliului pentru Standarde Ocupationale şi Atestare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125449_a_126778]
-
ameliorării activității viitoare. 10. Învățătorul arată prin tot ceea ce face că respectă și răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovând un sistem de valori culturale, morale și civice. [Gliga L., 2002, p. 78-87] Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) oferă descrierea standardului ocupației de învățător astfel [Gliga L, 2002, p. 15-16]: Comunicare: comunicarea interpersonală elev - profesor; comunicarea între cadre didactice. Relația familie — școală - societate: menținerea relației familie - unitate școlară; implicarea familiei în activitățile formativ - educative; coordonarea activităților extrașcolare Curriculum
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
județul Brașov, România, fiul lui Voinopol Pavel și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 49152 Bad Essen, Alte Landstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, București, bd Lacul Tei nr. 126-128, bl. 17-18, sc. H, ap. 296, sectorul 2. 240. Cosa Staniela, născută la 7 octombrie 1973 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Hanganu Severian și Epraxia, cu domiciliul actual în Germania, 38120 Braunschweig, Am Queckenberg 30 B, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, str. Poet Cârlova nr.
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Labă Vasile și Buja Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Anzengruberstr. 73/ A 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, str. Ion Mihuț nr. 4, ap. 13, județul Mureș. 204. Cosa Christian, născut la 27 ianuarie 1977 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Valea Tiberiu și Cosa Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Wr. Neustadterstr. 5/6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. Dr. Diel
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
Anzengruberstr. 73/ A 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, str. Ion Mihuț nr. 4, ap. 13, județul Mureș. 204. Cosa Christian, născut la 27 ianuarie 1977 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Valea Tiberiu și Cosa Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Wr. Neustadterstr. 5/6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. Dr. Diel nr. 9, județul Timiș. 205. Vuica Margareta Eva, născută la 3 aprilie 1977 în localitatea Târgu Mureș, județul
HOTĂRÂRE nr. 653 din 12 august 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
și găunoase. Voiam să-l găsesc și pe James pentru că aveam senzația că mă arătasem dur față de el. Doream să-i spun ceva, nu prea eram sigur ce anume, despre mătușa Estelle. Ea strălucise asupra copilăriei mele. Într-adevăr, „Che cosa è amor?“. M-am urcat pe „muntele“ meu și am privit valurile care-l ciocăneau. Se auzea un vag bubuit de tunet. Deslușeam pe mare crestele de o albeață sclipitoare ale valurilor. Glasul de bariton horcăit al lui Gilbert se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg, Lindenallee 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Băile Herculane, Str. Castanilor nr. 32B, județul Caraș-Severin. 55. Blank-Cosa Floarea, născută la 14 aprilie 1967 în localitatea Tulghes, județul Harghita, România, fiica lui Cosa Petru și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 74564 Crailsheim, Ackerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzias, Str. Griviței nr. 1, bl. A1, ap. 3, județul Timiș. 56. Buia Diana-Cristina, născută la 13 martie 1979 în București
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
județul Satu Mare, România, fiica lui Vincze Vasile și David Agnes, cu domiciliul actual în Olanda, 8604 BP Sneek, Olde Ee 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, str. Ștefan cel Mare nr. 22, ap. 11, județul Satu Mare. 100. Cosa Pavel-Ștefan, născut la 27 august 1960 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Pavel și Rozalia, cu domiciliul actual în Olanda, 3225 AE Hellevoetsluis, Tong 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Mureș, str. Bolyai nr.
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
Suedia, 392 38 Kalmar, Arrheniusgatan 18, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Mihai Viteazu nr. 15, ap. 7, județul Sibiu. 126. Johansson Vaara Veronica, născută la 25 decembrie 1945 în localitatea Ruși, județul Sibiu, România, fiica lui Cosa Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 57142 Nassjo, Ridjursstigen 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Calea Cisnadiei bl. 21A, ap. 50, județul Sibiu. 127. Dota Floarea, născută la 12 august 1950 în localitatea Fântânele, județul
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
Certificatul de competență se eliberează în urmă parcurgerii programelor de formare profesională și după evaluarea candidaților pe baza unităților de competență cuprinse în Standardul ocupațional "Cadru tehnic cu atribuții de p.s.i.", aprobat de Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). Articolul 7 (1) Certificarea competenței se face numai pentru unitățile de competență din standardul ocupațional pentru care candidatul dovedește la evaluare că deține cunoștințele teoretice și deprinderile practice necesare. ... (2) Unitățile de competență pentru care se acordă atestarea se înscriu
METODOLOGIE din 22 iunie 2001 de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a personalului tehnic al agenţilor economici şi instituţiilor, cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a încălcării legii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136770_a_138099]
-
înscris deosebit pentru fie-care afacere, și în caz de plată să arate în registrele sale persoană pentru care plata s'a făcut. În lipsă de asemenea arătare, plata se va împărți proporțional între fie-care creanța. ----------- *) Art. italian 382, zice "la cose", adică "lucrurile", iar nu "lucrările", cum e la noi. Articolul 408 Operațiunile făcute de comisionar cu violarea mandatului sau peste limitele sale rămîn în sarcina să, și prin urmare: 1) Dacă a vandut cu preț mai mic decat cel hotărît
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
Comunele: Halmasd Ip Marca Nusfalau Pericei Plopiș Valcău de Jos 3. Circumscripția electorală nr. 3 Jibou Orașele: Jibou Cehu Silvaniei Comunele: Benesat Creaca Dobrin Mirsid Napradea Salatig Somes-Odorhei 4. Circumscripția electorală nr. 4 Sarmasag Comunele: Bobota Bocșa Camar Carastelec Chiesd Cosei Hereclean Maeriste Sarmasag Samsud Virsolt 5. Circumscripția electorală nr. 5 Sinmihaiu Almasului Comunele: Agrij Almasu Bălan Buciumi Cuzaplac Dragu Fildu de Jos Hîda Românași Sinmihaiu Almasului Zimbor 6. Circumscripția electorală nr. 6 Ileanda Comunele: Babeni Cristolt Gilgau Girbou Ileanda Letca
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
îl va comunica unității de învățământ. Coordonatorul împreună cu cadre didactice de specialitate și în colaborare cu parteneri sociali vor elabora următoarele documente: a) standardul de pregătire profesională, pe baza consultării standardelor ocupaționale elaborate de Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) sau, în lipsa acestora, pe baza setului de competențe necesare practicarii specializării, identificat împreună cu reprezentanți ai agenților economici, asociațiilor profesionale, patronatelor din domeniul respectiv; ... b) planul de învățământ și programele școlare aferente (curriculum scris), pe baza standardului de pregătire profesională. ... 3
ORDIN nr. 5.204 din 24 decembrie 2002 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal şi a Reperelor metodologice privind proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la şcoala postliceala şi şcoala de maiştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148732_a_150061]
-
sau mai multor standarde ocupaționale. Standardul de pregătire profesională se află la baza elaborării curriculumului scris (plan de învățământ, programe școlare). Standardele de pregătire profesională se elaborează în baza standardelor ocupaționale, realizate conform metodologiilor Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). În cazul în care nu există standard ocupațional elaborat pentru o anumită calificare, grupul de lucru (coordonator, profesori și reprezentanți ai partenerilor sociali) va elabora seturi de unități de competență, care se vor include în standardul de pregătire profesională. Structura
ORDIN nr. 5.204 din 24 decembrie 2002 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal şi a Reperelor metodologice privind proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la şcoala postliceala şi şcoala de maiştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148732_a_150061]
-
sau mai multor standarde ocupaționale. Standardul de pregătire profesională se află la baza elaborării curriculumului scris (plan de învățământ, programe școlare). Standardele de pregătire profesională se elaborează în baza standardelor ocupaționale, realizate conform metodologiilor Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). În cazul în care nu există standard ocupațional elaborat pentru o anumită calificare, grupul de lucru (coordonator, profesori și reprezentanți ai partenerilor sociali) va elabora seturi de unități de competență, care se vor include în standardul de pregătire profesională. Structura
ORDIN nr. 5.204 din 24 decembrie 2002 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru învăţământul postliceal şi a Reperelor metodologice privind proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la şcoala postliceala şi şcoala de maiştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148732_a_150061]
-
sau mai multor standarde ocupaționale. Standardul de pregătire profesională se află la baza elaborării curriculumului scris (plan de învățământ, programe școlare). Standardele de pregătire profesională se elaborează în baza standardelor ocupaționale, realizate conform metodologiilor Consiliului pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA). În cazul în care nu există standard ocupațional elaborat pentru o anumită calificare, grupul de lucru (coordonator, profesori și reprezentanți ai partenerilor sociali) va elabora seturi de unități de competență, care se vor include în standardul de pregătire profesională. Structura
REPERE METODOLOGICE din 24 decembrie 2002 privind proiectarea standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului la şcoala de maiştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148735_a_150064]