532 matches
-
și se retraseră de lângă rău, cu Nobunaga În mijlocul procesiunii. Instrucția din ziua aceea durase cam patru ore. Soarele arzător al miezului verii bătea chiar deasupra capetelor. Caii și soldații, leoarcă de nădușeală, mergeau Înainte. Miasme rău-mirositoare se Înălțau din mlaștini; cosașii verzi săreau pe drum, cu țârâind ascuțit. Sudoarea șiroia pe chipurile palide ale oamenilor. Nobunaga se ștergea pe față cu cotul. Treptat, culoarea Îi reveni, Împreună cu firea sa imprevizibilă și capricioasă. — Cine-i făptura aia caraghioasă care fuge pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
prin Okehazama, plănuiește să ajungă diseară. Sarcina noastră e să mergem Înainte și să vedem dacă nu sunt probleme cu podurile, râpile și prăpăstiile de pe drum. Haideți, să mergem! Glasurile și oamenii se Îndepărtară, iar muntele Își regăsi liniștea dinainte. Cosașii țârâiau ascuțit. Dar, nu peste mult, din depărtare se auziră cai. Nu se suna din corn, nu se băteau tobele, iar călăreții trecură printre piscurile munților În cea mai desăvârșită tăcere cu putință. Totuși, În pofida eforturilor lor, nu aveau cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Hideyoshi; predase Castelul Kozuki; și pe urmă, le oferise dușmanilor capul seniorului său. Iar acum, Încă se mai afla acolo, agățându-se de viață, cu Îndărătnicie. Ce speranțe mai avea? Ce onoare Îi mai rămăsese? Insultele lumii sunau ca țârâielile cosașilor care-l Înconjurau acum. Dar, În timp ce asculta, cu briza răcoroasă suflându-i peste piept, puțin Îi păsa. O durere Adunată peste alta Îmi Încearcă limita puterii. Era o poezie pe care o scrisese cu ani În urmă. Acum, o rostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și te-a făcut să strigi"54. Cînd avea opt sau zece ani, Blake a văzut "un copac plin cu îngeri, aripi angelice strălucitoare smăltuind toate ramurile ca niște stele"55. Altă dată, într-o dimineață de vară, a văzut "cosași la lucru, iar în mijlocul lor figuri de îngeri umblînd"56. Odată, Blake i-a dezvăluit mamei sale (care i-a și administrat o bătaie din acest motiv) că "a văzut pe Profetul Ezechiel sub un Copac pe Cîmpie"57. Un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de unde s-ar întoarce / Preaînstrăinat, prea mândru / Și prea cutezător" În poezia lui este prezent și satul românesc chiar dacă a fost acuzat că poezia lui ar duce spre urbanism, în volumul său Sub stânca vremii găsim poezii ca Satul și Cosașii. Deși se întâlnesc în volumele lui de poezii și versuri frumoase, care ar merita să fie reținute Ovid Densusianu nu este și nu va fi cunoscut ca poet. Și aceasta deoarece multe din versuri sunt confuze indeterminate, fără priză la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
things interferes, first of all, "en la interpretación de las palabras compuestas y derivadas cuya función designativa pudiera ser ambigua (desde el punto de vista del sistema, o porque contienen formas ambiguas). [...] Estas determinaciones de la designación por medio de las "cosaș" pueden llevar a una fijación del significado en el plano de la normă de la lengua" (Coseriu 1966: 105). With a view to emphasizing the methodological importance and practical use of the distinction between "meaning" and "designation", aș well aș other differences
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
En la interpretación de los compuestas prescindiendo de las posibles fijaciones por la normă -, deben distinguirse, precisamente, tres fases racionalmente sucesivas y que corresponden a la aportación del sistema de la lengua, al conocimiento general y al conocimiento "actual" de las cosaș y de los estados de cosaș extralingüísticos. En el caso de al. Holzkiste, se sabe por el sistema de la lengua alemana sólo que se trata de un "cajón" que tiene algo que ver con el "Holz"; pero luego tenemos una
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prescindiendo de las posibles fijaciones por la normă -, deben distinguirse, precisamente, tres fases racionalmente sucesivas y que corresponden a la aportación del sistema de la lengua, al conocimiento general y al conocimiento "actual" de las cosaș y de los estados de cosaș extralingüísticos. En el caso de al. Holzkiste, se sabe por el sistema de la lengua alemana sólo que se trata de un "cajón" que tiene algo que ver con el "Holz"; pero luego tenemos una restricción dada por el conocimiento general
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el caso de al. Holzkiste, se sabe por el sistema de la lengua alemana sólo que se trata de un "cajón" que tiene algo que ver con el "Holz"; pero luego tenemos una restricción dada por el conocimiento general de las cosaș: ciertas posibilidades ("de Holz", "pară Holz", "con Holz") se admiten, mientras que otras quedan excluidas (así, por ejemplo, es muy difícil que Holzkiste designe un "cajón que funcione por la fuerza del Holz"; cf., en cambio, Windmühle "molino de viento
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
otras quedan excluidas (así, por ejemplo, es muy difícil que Holzkiste designe un "cajón que funcione por la fuerza del Holz"; cf., en cambio, Windmühle "molino de viento", Wassermühle "molino de agua"); y sólo por el conocimiento del "estado de cosaș actuales" puede elegirse una posibilidad determinada (por ejemplo, "aus Holz", "de madera"), entre las admitidas por el conocimiento general de las cosaș" (Coseriu 1970: 203-204)2. 2. Let uș see, at this point, what can be found from the above
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
en cambio, Windmühle "molino de viento", Wassermühle "molino de agua"); y sólo por el conocimiento del "estado de cosaș actuales" puede elegirse una posibilidad determinada (por ejemplo, "aus Holz", "de madera"), entre las admitidas por el conocimiento general de las cosaș" (Coseriu 1970: 203-204)2. 2. Let uș see, at this point, what can be found from the above mentioned ideas at Coseriu's forerunner. However, în order to apprehend Hasdeu's ideas correctly, I must present, more or less briefly
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formă de expresión corresponde, aun en sentido "subjetivo", a șu finalidad expresiva, y no lo serían și presentaran, por ej., el estilo de una novela policial. En cambio, una historia de la filosofía como la de B. Russell molesta entre otras cosaș más graves también por șu estilo conversador y periodístico" (Coseriu 1958: 96). 5. Eugenio Coseriu's Classification of Sciences În what follows, I will present what I find to be the best classification of sciences. It takes into account, first
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
to 'mind': "Ahora, el negar la mente, por no tratarse de una cosa perteneciente al mundo (o reducirla a actos físicos), es una decisión arbitraria que tiene el mismo carácter "metafísico" y convencional de la decisión contraria: la de negar las cosaș del mundo porque no partenecen a la mente (o reducirlas a actos mentales). En realidad, no es de ningún modo necesario entender el espíritu o la mente como sustancias metafísicas pară reconocer el carácter "espiritual" de ciertas actividades o la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
que también tal interioridad es de carácter físico. No se puede negar tal interioridad con el pretexto de que acerca de șu existencia sólo tenemos las pruebas ofrecidas por la experiencia corriente (por la "popular view"), porque acerca de las cosaș del mundo no tenemos otras pruebas que las de esta misma experiencia: "se dice" que existen las cosaș del mismo modo que "se dice" que existe la mente" (Coseriu 1954/1967: 136). 10 I will refer to the Romanian version
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
que acerca de șu existencia sólo tenemos las pruebas ofrecidas por la experiencia corriente (por la "popular view"), porque acerca de las cosaș del mundo no tenemos otras pruebas que las de esta misma experiencia: "se dice" que existen las cosaș del mismo modo que "se dice" que existe la mente" (Coseriu 1954/1967: 136). 10 I will refer to the Romanian version of this book, which presents a further chapter, added to the original from 1981. 11 Similarly, Eugenio Coseriu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-lea al ediției Pagini de critică literară. În viziunea criticului, Goga este un "Whitman al conștiinței românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
educației], Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1974. Kant, Immanuel, Los sueños de un visionario [Visele unui prezicător], Madrid, Alianza Ed., 1987. Kant, Immanuel, Teoría y praxis [Teorie și praxis], Buenos Aires, Ed. Leviatán, 1995. Kant, Immanuel, El fin de todas las cosaș [Sfârșitul tuturor lucrurilor], în En defensa de la Ilustración [În apărarea Iluminismului], Barcelona, Albă Ed., 1999. Kant, Immanuel, Lecciones de etică [Prelegeri de etică], Barcelona, Ed. Crítica, 1998. Kant, Immanuel, La metafísica de las costumbres [Metafizica obiceiurilor], Madrid, Ed. Tecnos, 1994
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25 Ibid., p. 95. 26 Observaciones acerca del sentimiento de lo bello y de lo sublime, p. 32. 27 El fin de todas las cosaș [Sfârșitul tuturor lucrurilor]; în Immanuel Kant, En defensa de la Ilustración [În apărarea Iluminismului], Barcelona, Albă Ed., 1999, p. 292. 28 CJ, § 42, p. 34. 29 CJ, § 28, p. 271. 30 Immanuel Kant, Crítica de la razón pură [Critică rațiunii pure], Madrid
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
demostrada, șino sólo sugerida por ese más que expande el misterio de la belleza sobre las razones." María Zambrano, Filosofía y poesía [Filosofie și poezie], México, Fondo de Cultură Económica, 1996, p. 19. 224 "El pintor es dueño de todas las cosaș que el hombre pueda pensar... Lo que en el universo existe por esencia, presencia o imaginación, él lo tiene antes en șu mente y en sus mănos luego." Apud Antonio Gonzalez Prieto y Antonio Tello, Da Vinci, Barcelona, Ed. Sol
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
țărani vin la munte să cosească în urma unei înțelegeri scrise, care în cele din urmă nu va fi respectată de autoritățile locale. Pe această tramă epică de suprafață își face simțită prezența personajul colectiv, exemplar sintetizat în Manole, unul dintre cosași. Lupta surdă și fără sorți de izbândă cu o natură misterioasă, înfricoșătoare și în final ucigașă resuscită în psihicul fiecăruia angoase primare, dar și drame trăite de curând. Acțiunea se petrece într-o ambianță dominată de credințe străvechi legate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
studiază la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București (1948-1949). Părinții fiindu-i declarați „chiaburi”, se vede constrâns să-și întrerupă studiile. Lucrează doi ani ca desenator tehnic la Uzinele Metalurgice Cugir. În 1947 debutează cu poemul în proză Cosașul, apărut în cotidianul „Ardealul nou” din Târgu Mureș. În 1949 începe să publice versuri în ziarul „Lupta Ardealului” și în „Almanahul literar” de la Cluj. În anii următori colaborează la revistele „Contemporanul” și „Flacăra” de la București. În 1951 este admis la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
opere, o certă sensibilitate față de subiectele sociale, ceea ce imprimă picturii sale sau, mai exact, unei mari părți a ei, un caracter de mărturie specifică. în această perspectivă, marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc Semnarea apelului pentru pace, se înscriu în aceeași măsură în proiectul tînărului sistem comunist de a-și defini un profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
se sfâșie de nostalgii niciodată stinse: "Șapte stoluri de comete/ îmi fac rană în perete/ Și mă-ntorc ca roata florii/ Să-mi asmut colindătorii/ Poate unul să-mi găsească/ Scoica inimii cerească." (întâia vestire de cocon) " Foaie verde trei cosași/ Peste munte duce-m-aș/ Peste codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou fecioară." (Și să joc sub luna nouă) Personalitate proteică, pe care nimeni nu poate s-o rețină
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
opere, o certă sensibilitate față de subiectele sociale, ceea ce imprimă picturii sale sau, mai exact unei mari părți a ei, un caracter de mărturie specifică. În această perspectivă, marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc Semnarea apelului pentru pace, se înscriu în aceeași măsură în proiectul tînărului sistem comunist de a-și defini un profil moral și a-și identifica un conținut filosofic. Că profesorul Camil
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]