676 matches
-
duc până înaintea Domnului că vămenii, care au fost dăruiți mănăstirii de Alexandru cel Bun, spun că nu sunt vecinii mănăstirii și refuză să mai facă corvezi, să aducă sare de la Ocna sau vin din Țara de Jos sau să cosească fânețele mănăstirii 9 zile pe an, după datină, după T.A. Wickenhauser, op. cit., p.194. footnote>. Reacția vămenilor la această corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
26 octombrie 1630 de domnul Moise Moghilă care denumește comunitatea satului vămeni, întărește mănăstirii Voroneț braniștea din munții Câmpulungului și interzice vămenilor și câmpulungenilor de a vâna, de a pescui, de a paște oile sau alte animale sau de a cosi: „câmpulungenii sau vămenii sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii călugări-n.a.) tot ce vor găsi la dânșii. Așișderea de se vor găsi oi sau fiece
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așează pe scaunul celor batjocoritori”. (Ps.1,1). „Ferește Ți limba de rău și buzele de cuvinte Înșelătoare” (Ps.34,13) „Nu te mânia pe cei răi și nu te uita cu invidie la cei care fac răul, căci sunt cosiți ca iarba și se veștejesc ca verdeața” (Ps.37,1-2) „Nimeni nu este mai sclav decât acela care crede că este liber”. (Goethe). „Iubire și credință eterne să aveți mereu În suflet” (Vers final la Bărbierul din Sevilla) „Creștinul bun
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să Învețe să scrie și să citească. Las că n-am să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să nu ridice coasa prea sus ca apoi să-i bage vârful În pământ. În urma lui venea cu brazda tatăl sau fratele mai mare ca să-i facă observațiile de rigoare. După ucenicia de o vară trebuia să știe a cosi singur. Tot cam de la această vârstă era necesar să Învețe și să Încarce carul cu fân cu care până acasă urca să cobora câteva dealuri pe drumuri nu prea bune din care, după ce erau spălate de ploi, ieșeau pietrele din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de sprijin se află la verticală și ține până la terminarea fazei de sprijin posterior. Mersul patologic se manifestă sub următoarele forme: mers antalgic, în coxalgie, când corpul este înclinat spre partea lezată; mers ataxic, manifestat sub o formă necoordonată; mers cosind, întâlnit în paralizia spastică; mers ebrios, întâlnit în leziunile cerebeloase, când se imită omul beat; mers echin, cu sprijin pe degete; mers legănat, ce imită mersul de rață; mers plantograd, cu sprijin pe toată planta; mers spastic, cu rigiditate și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
n-am putut impune programarea lucrărilor și a timpului. Se lucra chiar Duminica. Sosisem într-o joi și până sâmbăta reușisem să scoatem cartofii. Împreună cu Florea Trandafir făceam parte dintr-o formație alcătuită cu 20 de deținuți de drept comun. Cosisem fânul ce urma să fie strâns săptămâna următoare. Duminica, noi, cei sosiți de la Galda, ne pregăteam să mergem la Biserică, în sat. Dar cei doi gardieni ne-au oprit și ne-au dat ordin să mergem la strânsul fânului. Le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au scos la muncă, acolo i-am găsit în special pe criminalii de război care nu fuseseră trimiși la Canal din cauza bătrâneții și bolilor. Mâncarea se distribuia la ora 12 în curtea fabricii. Era mizerabilă. O lătură făcută din iarbă cosită pe malul Mureșului și resturi de zarzavat adunate din piață câteodată. În fața ciuberelor oamenii se aliniau cu gamelele în mână. Un deținut de drept comun distribuia mâncarea cu un polonic de circa 600 de grame, asistat de un milițian. De
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
locurile ei nenumite, nici copacii nu știu ce sînt, absentează de iarnă, cît oi fi eu în stare și-oi trăi, tu mîna pe mașină nu mai pui! deschizătura de Valea Rece lineară la debușeu, ne-au rămas trei dealuri necosîte, am cosit două, n-a fost vreme, o săptămînă fără ploaie dacă a fost! ce te încîntă fără nume pîlcurile de mesteceni Păltiniș, plini de soare umerii zăpezii, biserica ortodoxă viaduct, l-am scăpat în munte tunel, patru studenți nivel de problematizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se auzea muzică la gramofon. Tangouri în special. Melodii despre dragoste și despre București. Asculta aproape fără suflare vers cu vers, sub cerul înstelat. Și atunci umilința, egoismul, sărăcia, boala și moartea mizerabilă care tăia din oameni ca și cum ar fi cosit un lan de viață se estompau. Când îl vedeau, cu lacrimi în ochi, stând lângă ferestrele lor ca să poată auzi mai bine, evreii îi deschideau ușa, îl invitau să bea un pahar cu apă și să guste ceva, cât era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate prăși sau cosi Într’o zi. Doar poșta evocă altceva, cât poate fugi calul. Altfel spus, mereu și mereu, cât poate omul. Etalonul fiind În același timp și unealta de măsură, Întru Început fiecare l’a folosit pe al lui. Dar, pe măsura
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avem puțin de stat În Ames. Îmi continui lucrările la facultate. Mi-am ales doi fermieri pe care Îi vizitez din când În când. Unul din ei, Mr. Shears, se ocupă cu recoltarea lucernei. Toată munca o depune singur. A cosit-o mecanic, apoi a așezat-o În brazde lungi, drepte, cu grebla mecanică. Acum vine cu căruța cu doi cai, bine dresați. La spatele căruței e așezat un elevator care urcă fânul și-l răstoarnă În căruță. Fermierul o primește
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe mai multe puncte în afară de provincie, și-au pierdut în drum până și boii, și că țăranii, pe care sorții nu i-a desemnat spre acest sfârșit, n-au nutreț pentru ai lor, căci nici n-au avut vreme ca să cosească puțina iarbă ce o au. De aceea, acești nenorociți se văd cerșind pe drumuri, iar alții părăsindu-și colibele pentru a fugi în munți... Mai mulți boieri au venit să mă roage să intervin pe lângă autoritățile rusești, spre a obține
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele bătătorite și crăpate, se apuca cu nădejde de treabă. Nu se îndura să întrerupă lucrul decât atunci când, răzbit
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fost retezat de o altă furtună. L-am văzut Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați de belșugul verii, Îmbiind mândru pe cunoscuți să se cațere și să se Înfrupte din rodul copacilor săi. Între desele plecări În străinătate, cosește iarba, gândindu-se poate, În pauza dintre două brazde, la Radu, fiul său plecat În America (sau Canada!), la unii colegi care i se pare că au ceva cu el sau poate la vreo comunicare științifică. A! Mi-a făcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Doamne, iar s-a culcat cățelul vecinii pe vâzdoagele mele!”), a merilor, vișinilor, zarzărilor și prunilor („Vântul a mai rupt o cracă!”), a tufelor de vie („E slabă recolta anul acesta!”), a ierbii („Iar trebuie să vină băieții să o cosească!”), a crăpăturilor din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de satisfăcut și liniștit. Până ce ajungi acolo. Această locație devine și un loc geometric al breslei pe care cu modestie o reprezint. Mulți reprezentanți ai școlii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
se caută în oglindă, că-ți faci de urît. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Nu e bine să te speli noaptea pe ochi, că orbești. Scăldătoarea copiilor nu se dă noaptea afară. Se crede că cel ce va cosi sau va secera noaptea se va calici cu instru mentul respectiv. Toate vasele se țin cu gura în jos, iar cele de apă se acoperă, mai ales noaptea. Noroc Dacă vrei să știi dacă ești cu noroc, ia un ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ale sale, să se sprijine într-o măsură din ce în e mai mare pe cooperările sociale, și pe naționalizări. Organele de supraveghere economică încercau să se lupte cu punctul de vedere arhaic asupra agriculturii: lămureau pe gospodari să nu cosească cu secera, să nu lase parcele în pârloagă și introduceau semințe noi de culturi, soiuri noi de plante. În Țara Secuilor s-au introdus atunci, de pildă, îngrășămintele artificiale. Nu cunoaștem cifrele exacte de finanțare ale economiei transilvane, dar numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prin eroziunea exercitată de valuri; are la bază o plajă. FALIE ruptură a stratelor însoțită de o deplasare relativă a compartimentelor pe care le delimitează. FAUNĂ totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit areal. FÂNEAȚĂ teren cu iarbă care se cosește pentru fân. FERRY-BOAT vapor utilat cu șine de cale ferată, pentru a putea transporta locomotive sau vagoane (îndeosebi), dar și diferite tipuri de mașini; acest tip de transport este foarte activ între porturile aflate pe malurile Mării Nordului și ale Mării Baltice
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
pe partea cealaltă a muntelui, cea înnegurată, întreaga natură doarme încă sub mantia troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
va absolvi în 1975. Până în 1977, când pleacă în Franța, regizează la Teatrul Național din Iași și la Teatrul Municipal din Reșița. Între timp, în 1975, după ce fusese respins la Cartea Românească, trimite în Franța manuscrisul românului Portret de bărbat cosind în peisaj marin, care va apărea în 1976, în traducerea lui Alain Păruit. Debutul alertează autoritățile române, încât - spune scriitorul - „drept «pedeapsă» mi s-a dat un pașaport pe trei luni. Pe care nu-l cerusem. Împreună cu sfatul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Problem”, „Index of Censorship”, 1976, 2; Gheorghe Stanomir, Greva lui Tănase, „Curentul”, 1980, 5 938; Ioan Petru Culianu, „L´Apocalypse d´un adolescent de bonne famille”, „Limite”, 1981, 32-33; Virgil Tănase, „Curentul”, 1982, 5 954; Șerban Cristovici, „Portret de om cosind în peisaj marin”, „Ethos”, 1982, 3; Ion Cristofor, Confesiunile unui exilat, TR, 1990, 23; Ion Negoițescu, Despre proza lui Virgil Tănase, RL, 1990, 27; Convorbiri: Eugen Simion -Virgil Tănase, CC, 1991, 10-12; Ion Vlad, Coborând în Infern, TR, 1993, 17
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
deosebite de azot. Le veți semăna la câțiva centimetri adâncime, așteptând ca plantele să facă flori pentru a le îngropa. Nu așteptați să dea semințe: este cel mai bun mod de a vă găsi grădina invadată! Pentru a le îngropa, cosiți mai întâi plantele și lăsați-le împrăștiate pe sol. Așteptați o săptămână, timpul necesar ca ele să se ofilească. În momentul acela le veți putea îngropa. Nu e nevoie să săpați prea profund: este suficient să le îngropați la 10
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
datorită sistemului viguros de rădăcini. Trebuie să o semănați în luna iunie (între 30 și 60 de grame pe m2) pentru a o îngropa din toamnă. Hrișca atrage prădătorii de păduchi și permite eliminarea buruienilor. Nu faceți greșeala de a cosi după ce îi dă sămînța: vă puteți descoperi culturile invadate. Așteptați șase săptămâni înainte de a planta o nouă cultură. Tătăneasa Am evocat deja virtuțile îngrășământului din tătăneasă, datorate bogăției frunzelor sale în azot și minerale. Tocmai din acest motiv, tătăneasa este
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]