496 matches
-
grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul cel mai răspândit e acela de porumb. Americanii Îl prețuiesc mai mult decât pe cel de floarea soarelui, și asta pentru bune și economice motive. Din embrioanele a 12-14 kg
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
înaintea noastră, numai dealuri de la Prut, unde era URSS, rușii. Și am luat și noi vreo douăzeci de rogojini și ne-am dus. La un moment dat, un instructor de coloană, care era acolo, spunea: la dreapta. Era prin drum cosit, și acolo am intrat, unul după altul. Și la un moment dat, spune: oprește, la stîlpul acela, pe jos. Acelea au fost viitoarele noastre case, așa ne-au împărțit. Am debarcat tot. Am rămas cu căruța noastră, cu caii, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
neînduplecat suflet, ca de criță. Cum își ducea el singur gospodăria, ce curățenie era în ograda lui, în casa largă în care mirosea totdeauna a flori. Cum mergeam cu el peste Siret la fân; cum dormeam ostenit în mirosul fânului cosit. Cum istorisea istorii bunicul. Cum se aprindeau focuri pe Osoiu. Cântarea buciumului. Cum ne întorceam în zori de ziuă, eu în vârful fânului. Cum mă învăța să dau cu pușca întăiu la lumânare și pe urmă în paseri. Cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are lapte, n-are cheia de la casă, n-are fân de așternut, n-are lăvicere, și perini ca să putem dormi în cerdac. Un moșneag din vecini ne aduce câte o pernă și niște lăvicere, iar Ionică găsește oleacă de iarbă cosită. Ca să ne astâmpărăm foamea ne ducem la restaurantul băilor. Un portar ca la otelurile din București ne întâmpină; o muzică de la București cântă în balconul restaurantului; un chelner bucureștean grăbește spre noi, cu zâmbete; "jumări" ca la București, sardele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îi știu pe toți, ei nu mă știu deloc. Și ce dacă semnez niște cărți anonime? Nu eu sunt acela ce pierde. Când se ivesc zorii de ziuă, E cum ne-am mai naște o dată. Aș adormi pe-o brazdă-abia cosită, Căci iarba mă îndeamnă să visez. Coroanele sunt toate efemere, Doar fără cap devin nemuritoare. Am fost cândva și staroste de hoți - Furam măcar cate-un sărut pe noapte. Din toate câte am furat în timp, Am dat cu-asupra
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Și tocmai ăsta e motivul care le face să trăiască Împreună. Și nu degeaba. Îndelungata evoluție paralelă le-a făcut să-și apropie obiceiurile. Adică se coc cam În aceeași perioadă. Și chiar necopt pe de-a Întregul macul, chiar cosit, tot mai apucă să maturizeze, pe baza rezervelor din tulpină, cele câteva semințe pentru viața lui de la anul... Și cum acel mac, spre deosebire de cel cultivat, are capsulele deschise, semințele ajung lesne În pământ, laolaltă cu grăunțele scuturate ale grâului; colaborarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dansului și dansatorilor - urmând o pasionată discuție principială în care mi-am rezervat rolul de spectator. Concert la Poarta-Albă - ți-l voi povesti. Concert la Cernavodă - drum lung, două ore și jumătate de autobuz, întoarcerea noaptea târziu. Mirosul de fân cosit și sulfină intră în unde mari prin geamurile deschise. Fânul cosit și sulfina de stepă dobrogeană - frați cu cei din jurul lacurilor bucureștene. Florile câmpului fac un lanț între noi, aruncă o punte suspendată peste distanța ce ne desparte - ca de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am rezervat rolul de spectator. Concert la Poarta-Albă - ți-l voi povesti. Concert la Cernavodă - drum lung, două ore și jumătate de autobuz, întoarcerea noaptea târziu. Mirosul de fân cosit și sulfină intră în unde mari prin geamurile deschise. Fânul cosit și sulfina de stepă dobrogeană - frați cu cei din jurul lacurilor bucureștene. Florile câmpului fac un lanț între noi, aruncă o punte suspendată peste distanța ce ne desparte - ca de altminteri toate lucrurile de pe lume care ne sunt complice... Constanța e
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Vorba pleacă în zbor, dar tăcerea zace și zace în tine și are miros. Mirosea a locul din casă unde tocmai mă găseam alături de mine și pe lângă ceilalți. În curte tăcerea mirosea a flori de salcâm sau a trifoi proaspăt cosit, în odaie a naftalină sau a gutuile aliniate pe dulap, în bucătărie a carne sau a aluat. Fiecare purta cu sine în cap treptele pe care tăcerea se plimba în sus și în jos. Întrebarea „La ce te gândești acum
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ne crește în cap. Când vorbim, o cosim. Dar și când tăcem. și iarba a doua și a treia crește la loc cum vrea ea. și totuși avem noroc“1. Sau: „Voiam ca iubirea să crească la loc, ca iarba cosită. Să crească altfel, ca dinții copiilor, ca părul, ca unghiile. Să crească cum poftea“2. și mai departe în text scrie: „Azi ascultă iarba când vorbesc despre iubire. Am senzația că acest cuvânt nu este sincer nici față de sine“3
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o stârpitură și un neputincios, merse în casă unde luă ceva în gură apoi se culcă în casă. Ghiță, pe care nu-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai demult, își făcu un culcuș și adormi de îndată. Marița încercă să adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite, ba părea un cioroi fioros, ba o vietate de spaimă, cu două
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am spus bună dimineața și l-am lăudat pentru gândul cel bun de a săpa la hotar o fântână apoi am mers lacapătul ogorului nostru și m-am și apucat de coasă. Gheorghiță a adunat un braț de ovăz proaspăt cosit și l-a pus în căruță când, dintr-odată am văzut pe cei doi vlăjgani ai Mariței venind în goană spre mine și fără să spună o vorbă au început să dea în mine, parcă pe întrecute. Loveau peste tot
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
șes cât și de la Ponor; ajutoarele erau feciorii Costică și Mihai din partea familiei Gâză, Mitică din partea familiei Cocuz și Costică, fiul lui Toader Axinte. în cea de a doua duminică din lună familia Gheorghiu și-a văzut nu numai iarba cosită ci și uscată și adunată în căpițe, gata de a fi cărate și clădite în stog, să fie hrană pentru animale pe timpul iernii. Astfel de neamuri să tot ai! Capitolul XXV întâmplări primejdioase − Ce-i cu tine, Săndel, ce-ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-i mai ajunge scara și contorsionându-se se postează pe cortul al doilea unde e bine. Cred că i-a pierit cheful să înfingă gaura în țăruș. Și celuilalt care se uită pe sub cort la cât de frumos arată iarba cosită zilele trecute. Na! Că a nimerit gaura de sus. Fu greu! Acum a mutat scara. Dar nu-i de ajuns. Doamne! Se suie în palme unui brunețel cu mustață. Ce puteri miraculoase deține acesta de-l poate susține cu bocanc
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prima dată pe Tamara - ca să-i dau un nume de aceeași culoare cu cel real - avea cincisprezece ani și eu eram cu un an mai mare. Locul era aspru, dar Încântătorul peisaj de țară (brad negru, mesteacăn alb, turbării, câmpuri cosite și pământ arid) se afla chiar la sud de St. Petersburg. Un război continua undeva, departe. Doi ani mai târziu, acel banal deus ex machina, Revoluția Rusă, a izbucnit silindu-mă să părăsesc acel decor de neuitat. De fapt, Încă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Animalele mureau de foame și în stomacul lor, când le tăiau sătenii găseau doar pământ. În urma acestei situații aproape disperate conducerea județului a hotărât să trimită țăranii la cules de grâu, cartofi, porumb în Insula Mare a Brăilei și la cosit iarbă pentru animale. Aveam sarcina să umblăm din casă în casă. Întocmeam liste cu acei care urmau să meargă acolo pentru două sau trei săptămâni. Țăranului nu-i place să plece din satul lui. Era valabil și pentru cei din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
hotărâți să rămână în comună, mi-a răspuns inginerul atotștiitor. Poate dați o cafea, că tot v-am adus vestea cea bună! V aș invita la vie să vedeți ce frumos cântă greierii noaptea și ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi. Contabila
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
p” 6) Scrie cuvinte cu înțeles opus, pentru cuvintele date mai jos: noapte sărac căldură deștept a plînge vară frumos a întreba La pescuit E vară. Căldura a luat în stăpânire pământul și-a împrăștiat peste tot miresme de fân cosit, de grâu și de... vacanță. - Ei, Ionuț, scularea! mi-a spus tata ușurel, să nu-i trezească pe ceilalți ai casei. Plecăm la pescuit. Grăbește-te! Nu avem timp de pierdut. Când am plecat, ziua se îngâna cu noaptea. Spre
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frontierei. Înainte de armată a încercat să treacă granița și a fost prins. Reușea, dacă nu venea tot un neamț, de acolo din zonă, care i-a observat, că Ricu era împreună cu un văr de-al meu. Neamțul ăsta era la cosit iarbă, i-a observat și a vrut să treacă cu cositoarea peste ei, că erau ascunși în iarbă. Au sărit și au rămas în picioare, la care neamțul (imitând accentul tărăgănat și disprețuitor al neamțului): "Ce, bă, nu vă mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul cosit, din grădinile cu verdețuri, din livezile cu pomi, din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se clasifică la poziția nr. 05.01, poziția cuprinde părul uman pieptănat și cel care a fost prelucrat în alt mod (subțiat, decolorat, albit, vopsit, frezat, ondulat etc.) pentru a fi utilizat la fabricarea coafurilor artificiale (de exemplu peruci, mese, cosite, cocuri) sau în alte scopuri. Prin par pieptănat trebuie să se înțeleagă părul uman pieptănat în sensul lui natural, adică capetele la capete, vârfurile la vârfuri. Poziția cuprinde de asemenea, lâna, alt par de animale (de exemplu de iac, de
ANEXĂ nr. 67 din 5 ianuarie 2000 PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166457_a_167786]
-
20 - Din par uman 6704.90 - Din alte materiale Poziția cuprinde: 1) "Par fals" de orice tip din par uman, par animal sau materiale textile, constituind articole gata de întrebuințare și în special perucile, bărbile, sprâncenele, genele, mesele, tresele, torsadele, cositele, cocurile, mustățile, moțurile, părul lins, favoriții și articolele analoage. Toate aceste articole, de o factură relativ îngrijita, pot fi utilizate în oraș că și la teatru. Sunt excluse de aici: a) Perucile de toate felurile pentru păpuși (poziția nr. 95
ANEXĂ nr. 67 din 5 ianuarie 2000 PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166457_a_167786]