628 matches
-
această constatare putând deveni un criteriu al operei de artă originale. Perspectiva mitologică asupra creației vizează un act esențial de organizare, ce marchează sfârșitul haosului primordial, a cărui imagine bine conturată poate fi regăsită încă din cele mai vechi teorii cosmogonice. Haosul este descris ca o formă inițială de existență a materiei dezorganizate, imaginația și credințele specifice fiecărei culturi în parte atribuindu-i un statut personificat, ce lua, de cele mai multe ori, înfățișarea unei divinități sau a unei făpturi supranaturale. De aici
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în sine, lumea apărând prin aceasta ca un ansamblu de mistere microși macrocosmice, un amestec de haos și ordine, de creat și necreat. În spiritul acestei abordări mitologice a fost remarcat și faptul că orice realizare umană repetă simbolic momentul cosmogonic primordial, creația constituind din această privință un act spiritual fundamental, emanat din atributele divinității. În conformitate cu doctrina filosofică a creaționismului, care susținea că Dumnezeu este unicul creator al lumii 171 (independent de legile naturii), teorie îmbrățișată în special în Evul Mediu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
previziuni folosind ființe. Cum se poate explica acest fapt și care ar fi simbolistica lor? În cazul oamenilor, este posibil ca ei să fie percepuți ca o replică la scară mică (microcosmos) a cosmosului. Mai mult, din punct de vedere cosmogonic, apariția omului este strâns legată de divinitate. El fie a fost creat prin sacrificiul zeului, fie este modelat după chipul și asemănarea acestuia. În orice caz, purtând marca divinității, omul poate exprima prin el însuși multe secrete și mistere. Culturile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și nu te îneci în ele înseamnă pace, liniște sau griji bune" (I., 66 ani, Suceava). Unele definiții descriu simbolul ca pe o formă de experiență indirectă pe care o avem cu lumea. Despre reprezentarea unui obiect, a unor realități cosmogonice, dar și a unor experiențe proprii scrie și Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală 271. În general, simbolul evocă lucruri imposibil de perceput direct și care depășesc realitatea imediată. Cum? Prin anularea coordonatelor spațio-temporale. Faptul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religii ale cărții. Ele (cărțile) își depășesc materialitatea prezentându-se ca hierofanii. Sunt întrupări ale logosului divin. Cuprind în paginile lor realități pe care mintea nu le poate cuprinde în întregime, răspândind jur mister și respect nemărginit. În unele variante cosmogonice populare, cartea constituia esența Creației. Dumnezeu însuși a consultat-o atunci când a creat lumea: "Într-o chilie De tămâie, Cu ușă de alămâie, Îmi ședea Și-mi socotea Și cetea Vanghelia: Cum să facă munți înalți Munți înalți și văi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la această originală ediție. 3 Cine, cum, ce, cu ce scop, cui i se transmite? 4 Principiul "identității contrariilor" a fost dintotdeauna intuit de ființa umană, dobîndind o multitudine de ipostaze angajate în construcția lumii inclusiv, de la aceea a mitului cosmogonic românesc în care "Fărtatele" cooperează cu "Nefărtatele" pentru a desăvîrși construcția lumii pînă la abstracta doctrină chineză a lui Yin și Yang. 5 Considerațiile care urmează sînt raportate prin excelență dogmei ortodox-creștine a păcatului originar, impunînd anumite convenții de la care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la religie, literatură, artă, până la societate și știință. Prin urmare, încercarea unei expuneri asupra "mitului" se izbește în primul rând de o inevitabilă nedumerire: "mitul în ce sens?", "care mit?". Este pertinentă oare plasarea sub aceeași umbrelă conceptuală a miturilor cosmogonice ori a celor creaționiste și escatologice cu mitul progresului din ultimele două secole ori cu cele politice, sau și mai mult, cu cele "științifice" exploatate în literatura științifico-fantastică ori "miturile publicitare" ale societății de consum, sondate, printre alții de către intransigentul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
satisfăcută cu niște analogii fără referințe, după cum afirma Mircea Eliade în definiția riguroasă a mitului, la timpul sacru al originilor. În timp ce mitul avea drept funcție să impună o viziune totalizatoare despre lume la care omul trebuia să subscrie necondiționat (miturile cosmogonice), omul de astăzi crede că își cucerește libertatea degajându-se de el."78 Cesare Pavese face o distincție importantă între sistemele mitogenetice antice și cele moderne, scoțând în evidență o mutare a accentelor și a tehnicilor. El arată că în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a sacrului fundamentează cu adevărat lumea și o face așa cum arată azi. [...] El devine modelul exemplar al tuturor activităților omenești semnificative."105 Pentru Eliade, toată mitologia este o ontofanie, deoarece toate miturile participă într-un anumit fel la timpul mitului cosmogonic, relevând structurile realului și multiplele moduri de a fi în lume. În același timp, ea este și teofanie și hierofanie, căci aceste moduri au fost inițiate de către zei și eroi civilizatori: "mitul se definește prin modul lui de a fi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o "aceeași piesă veche pusă în scenă în diferite zone și epoci, cu costume locale"136, iar mitologia este "cântecul imaginației inspirat de energiile trupului."137 Mitul îndeplinește patru nevoi umane în cele patru ordine de mistere: al cosmosului (aspect cosmogonic geneză, escatologie, ordine sau haos, inteligența conducătoare, legi naturale fixe ori absurd dezlănțuite, toate acestea pentru a localiza persoana într-un "context al sensului"), al naturii (aspect metafizic efortul de identificare a naturii realității, a Naturii), al relației cu ceilalți
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mitului miteme scăpând din vedere "logica internă", singura care îl poate ridica la rangul de "cuvânt primordial", de Logos) ibid., p. 36. 204 Ibid., p. 39. 205 Ibid., p. 45. Mitul acoperă un câmp semantic larg și difuz, de la poveștile cosmogonice la fabule și alegorii, la romane și invenții (uneori chiar relatarea unor fapte reale, dispuse într-o schemă logic cauzală se ridică la rangul de mit, însă nu toate) iar formarea unui mit nu este o invenție, o creație, ci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a orgasmului"312. Interesant că și la Eminescu, semn cert al despărțirii sale de rațiunea pură kantiană, afectivitatea devine centrul ființei, de unde alt enunț fundamental eminescian: "Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om". Dacă admitem teoria cosmogonică a Big-Bang-ului, spune Lupașcu, energia primordială explodândă nu putea fi decât potențare infinită de afectivitate. Din motive similare s-a apropiat Eminescu de cosmogonia indiană din Rig-Veda, reconstruind-o în chip original, punctul originar expansiv fiind identificabil cu dorul nemărginit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cea mai izbutită carte, este prefațată elogios de Alexandru Paleologu, care îl raportează pe autor la Hölderlin, pe temeiul imaginării similare a unei Grecii ideale și subliniază câteva dominante ale acestei lirici: orfismul, incantația centrată asupra principiului feminin ca factor cosmogonic. Figura mamei, nostalgia apelor amniotice sunt constante ale imaginarului lui V., care îmbracă o formă imnică, de unde și situarea în apropierea Imnelor lui Ioan Alexandru. Lirismul se hrănește din viziuni extatice, din recurența motivelor cu aură sacralizantă (fluturi, îngeri, fecioare
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului, și se umanizează cu fotografiile vechi, desenele pe pereți și imaginile din mintea lui Victor. Secvența, emblematică, a tipăririi manuale capătă ritmul lent, descompus la gest al oficierii unui ritual cosmogonic, pare că lumea exterioară există doar dacă Victor rostogolește rola tiparului înainte și înapoi. Propaganda funcționează în secvențele exterioare, în spațiul „interior” al lui Victor nu mai vedem un ilegalist comunist, vedem un om care luptă cu sine însuși pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
studiază nașterea corpurilor cerești (planetele, Soarele, cometele, asteroizii, stele) și primele cosmogonii lipsite de suportul analizei cantitative și necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație, uneori remarcânduse o intuiție a dimensiunii cosmice la hinduși, urmate mult mai târziu de teoria cosmogonică a filosofului german Immanuel Kant (1724 - 1804) care bazat pe teoria newtoniană a gravitației emite o ipoteză cosmogonică de formare a Sistemului Solar, însă această problemă de naștere a Universului nu a putut fi rezolvată cu mecanica cerească, decât în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
necunoașterea era suplinită cu o bogată imaginație, uneori remarcânduse o intuiție a dimensiunii cosmice la hinduși, urmate mult mai târziu de teoria cosmogonică a filosofului german Immanuel Kant (1724 - 1804) care bazat pe teoria newtoniană a gravitației emite o ipoteză cosmogonică de formare a Sistemului Solar, însă această problemă de naștere a Universului nu a putut fi rezolvată cu mecanica cerească, decât în zilele noastre cunoscându-se deopotrivă mecanica teoretică, termodinamica și teoria radiației. Cosmologia - cea mai tânără știință despre univers
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pumnul lutului, dealul care ne lasă să ne paștem zilele, lunile, anii și viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri este la creația noului an, fapt care are legătură directă cu mitul cosmogonic. Acest mit este ,,un regim anistoric de memorie colectivă" (Mirel Bănică). Prin el transmitem și astăzi tradiția. Până la urmă, scrie Eliade, mitul tare, viu, este cel care ne explică modul cum a ajuns omul ființă culturală, muritoare și sexuală. Sunt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
muritoare și sexuală. Sunt luate în seamă semnificațiile unor ,,noțiuni operaționale" ale mitului, cum ar fi cele precosmogonice, teogonice și de antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile/motivele mitului cosmogonic românesc. Lucia Afloroaei propune patru stadii ale desfășurării acestui scenariu mitic: a) stadiul precosmogonic, simplu sau originar, mai precis
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ale mitului, cum ar fi cele precosmogonice, teogonice și de antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile/motivele mitului cosmogonic românesc. Lucia Afloroaei propune patru stadii ale desfășurării acestui scenariu mitic: a) stadiul precosmogonic, simplu sau originar, mai precis stadiul a ,,ceva ce a fost înainte de orice": ,,apele întunecate" sau
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
antropologie. Pe această linie poate fi asumată și dezvoltată inclusiv distincția lui Eliade între ,,mituri de origine" și ,,mituri cosmogonice". O analiză a transmiterii Tradiției prin cadrele anistorice ale mitului cosmogonic ar putea lua în calcul și stadiile/motivele mitului cosmogonic românesc. Lucia Afloroaei propune patru stadii ale desfășurării acestui scenariu mitic: a) stadiul precosmogonic, simplu sau originar, mai precis stadiul a ,,ceva ce a fost înainte de orice": ,,apele întunecate" sau ,,apele nesfârșite și Dumnezeu singur"; b) stadiul precosmogonic al începutului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ale desfășurării acestui scenariu mitic: a) stadiul precosmogonic, simplu sau originar, mai precis stadiul a ,,ceva ce a fost înainte de orice": ,,apele întunecate" sau ,,apele nesfârșite și Dumnezeu singur"; b) stadiul precosmogonic al începutului: ,,Divinitatea", ,,Sămânța de pământ"; c) stadiul cosmogonic propriu-zis, cel care la rândul lui are mai multe moduri; d) stadiul continuării cosmogoniei, tinzând către perfecțiune. Cercetarea ar putea continua cu inventarierea scrupuloasă a mai multe variante ale mitului cosmogonic românesc, cum ar fi: a) varianta Elena Niculiță Voronca
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
precosmogonic al începutului: ,,Divinitatea", ,,Sămânța de pământ"; c) stadiul cosmogonic propriu-zis, cel care la rândul lui are mai multe moduri; d) stadiul continuării cosmogoniei, tinzând către perfecțiune. Cercetarea ar putea continua cu inventarierea scrupuloasă a mai multe variante ale mitului cosmogonic românesc, cum ar fi: a) varianta Elena Niculiță Voronca; b) varianta Simeon Florea Marian; c) varianta Ion Otescu. Toate sunt ipostaze, chipuri, ale unui topos ideal și deschis. Fiecare variantă ,,reia și completează scenariul cosmogonic dintr-un alt punct de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]