504 matches
-
Minotaurului, precum și structura sa hibridă - jumătate om, jumătate taur - îl definesc ca pe un tipic simbol al Haosului. Astfel de ființe compozite - în care speciile se contopesc, spulberând toate legile biologicului - populează și simbolizează Haosul precosmogonic. Iată-l descris în Cosmogonia redactată de Berosos (secolul al III-lea î.e.n.). Acest preot caldeean al zeului Bel-Marduk rezumă mitul babilonian al facerii lumii, la rândul său o prelucrare a străvechiului mit cosmogonic sumerian : A fost un timp [...] în care „Totul” era întuneric și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clip, realizarea în power point a unui proiect ce constă în asocierea dintre imaginea sugestivă și text literar (de exemplu, în discutarea motivului cosmic în lirica eminesciană se pot utiliza ca fundal pentru versurile selectate, emblematice pentru viziunea eminesciană asupra cosmogoniei ori apocatastazei, imagini pictură aparținând lui Sabin Balașa ș.a.) etc. Se poate, de asemenea, realiza o dezbatere / un studiu de caz ce și propune să urmărească manifestarea în ansamblul artelor sau doar a unor arte a unui curent artistic (ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
apare mai întâi un nou cer, cu zeități și aștri neștiuți; urmează apoi eliberarea de zodie și de numire, de orice determinare; suișul continuă dincolo de finitudine - de forme - și dincolo de concepte - de Idee -, pentru ca, în final, lotusul primordial, întemeietor al cosmogoniilor, să deschidă acel indefinisabil pur, cheia transmutantă fiind cântul.“ Cartea, în întregime, nu este altceva decât o beție de neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
filmului mut cu panorama călătoriilor stelare. Misterul se întâlnește cu nedomolitul Vest sălbatic. Propensiunea spre eclectism trebuie privită, înainte de toate, ca o autentică cutie de rezonanță în care se regăsesc sunetele și culorile unei întregi lumi, surprinse în ipostaza unei cosmogonii jucăușe. Orice lectură îndrăgostită, iar cea de față nu face excepție, nu poate uita punctul de pornire și cel către care se întoarce totul. Pif nu ar fi putut fi Pif fără chimia paradoxală și nebunească ce îi unește pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
elementele ce definesc acest subgen ce se situează la intersecția între science-fiction și fantasy. Un accident istoric, întreruperea fluxului cultural ce unește cele două maluri ale Atlanticului, îl obligă pe Jacobs să adapteze miturile americane, oferind propria sa variantă de cosmogonie. Le rayon U operează cu același sistem de reprezentare identificabil la Alex Raymond - confruntarea dintre bine și rău se duce în contextul unor lumi ce etalează contrastul dramatic între barbarie și avansul tehnologic. În universul lui Jacobs, Pământul este divizat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de Tintin sunt cu mult mai mult decât o simplă localizare a unui precedent american. Luc Orient combină, într-o manieră ce își conservă atracția nostalgică, ingredientele thriller-ului și aventurii spațiale. După cum propune, asemenea lui Blake et Mortimer, propria cosmogonie și propriul traiect inițiatic. Ca și în proza grafică a lui Edgar P. Jacobs, știința este prezența în jurul căreia se ordonează narațiunea. Cele trei figuri emblematice ce devin emisari ai Pământului, Hugo Kala, Luc Orient și Lora, sunt legați de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Blake et Mortimer, instrumentul care poate oferi pace și seninătatea universului pe care îl explorează și îl modifică. Voinței de coexistență dintre blocurile rivale ideologic de pe Terra îi corespunde armonia dintre Terango și Pământ. Trecerea într-un nou registru al cosmogoniei modifică parametrii narațiunii. Decorurile se schimbă, iar mizele confruntării devin infinit mai dramatice. Pe Pământ revin emisarii civilizației Terango, aducând cu ei vestea nașterii pe planeta-mamă a unei tiranii ce se ambiționează să cucerească întregul univers. Ținta este însăși Terra
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Prospero. Din bagheta de magician zămislește un univers ce ignoră granițele tradiționale. Romancier al benzii desenate și poet ce revi zitează lumi pierdute, Pratt este una dintre siluetele fără de care veacul al XX-lea ar fi dificil de imaginat. În cosmogonia lui Manara, Pratt-personajul apare și dispare, mereu însoțit de vălul shakespearian al iluziei. Corto Maltese sunt eu - dincolo de magia marinarului cu cercel în ureche, se află enigma intelectualului inclasabil ce accesează, simultan, diferitele niveluri ale culturii și vieții. Pratt desfide
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a unor Hergé sau Edgar P. Jacobs, se află suflul stihial al revoluției ruse, cel care alungă pacea din Casa Turbinilor. Și poate că nimeni nu era mai bine plasat decât acest marinar cu cercel în ureche pentru a contempla cosmogonia ce debutează la 1917. Cu Pratt, granițele sunt abolite, iar sciții lui Blok călăresc liberi, pe întinderea ce se revarsă până în Asia Centrală. Revoluția înseamnă nu doar Rusia europeană, nu doar crucișătorul lui Eisenstein, ci și furnicarul de cuvinte, sunete și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și viitorul în care va fi plasat Koinski cu ale sale aventuri. Din această colonie engleză pornesc coloanele de soldați ce pun capăt Imperiului Roman al lui Mussolini. MacGregor și Tenton sunt, după douăzeci și cinci de ani, din nou în mijlocul unei cosmogonii militare. Ficțiunea lui Pratt poate fi citită, la un prim nivel, ca un roman al educației și aventurii adolescentine. Ann Livingstone și Daniel Doria (numele sub care se ascunde prințul unei țări europene ce seamănă cu Ruritania lui Hope) sunt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dar și temeritatea marină a lui Robert Louis Stevenson. Ca atâtea dintre tex tele acestuia din urmă, proza lui Battaglia este, înainte de toate, radiografia trepidantă a unui parcurs de formare și de transformare. Omul din Noua Anglie este oglinda unei cosmogonii,cosmogonie care se întrevede prin gaura de cheie a unei vieți de aventurier. America lui Battaglia, ca și cea a lui Pratt, se zidește din sânge, confruntare și gustul paroxistic al jocului cu moartea. Europenii ajunși de cealaltă parte a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și temeritatea marină a lui Robert Louis Stevenson. Ca atâtea dintre tex tele acestuia din urmă, proza lui Battaglia este, înainte de toate, radiografia trepidantă a unui parcurs de formare și de transformare. Omul din Noua Anglie este oglinda unei cosmogonii,cosmogonie care se întrevede prin gaura de cheie a unei vieți de aventurier. America lui Battaglia, ca și cea a lui Pratt, se zidește din sânge, confruntare și gustul paroxistic al jocului cu moartea. Europenii ajunși de cealaltă parte a Atlanticului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dar și atingerea catifelată a mâinilor lui Soledad Löckhaart. În mijlocul acestui cosmos care se dilată inghițind vechiul pământ, Corto rămâne imobil, incapabil să se mai miște, lovit de o inexplicabilă paralizie ce lasă doar ochilor libertatea de a descifra această cosmogonie. Este aceasta oare moartea sau mă îndrept către palatul lui Kubla Khan, unde voi petrece până la sfârșitul timpului cu mii de fecioare. Prin fața lui Corto zboară un ceas imens, ale cărui limbi se mișcă în sens invers, dinspre sfârșit către
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în mod simptomatic. Dacă am uitat penibilele denigrări dintr-o anumită epocă, dintre care o asemenea ieșire s-a făcut imediat după moartea poetului, ne împiedicăm acum de prea multe referiri docte, prea livrești și adiacente. De la misterele Cabalei, literatura cosmogoniilor și întreaga literatură a misterelor păgâne, citate dintre cele mai felurite se varsă, postum, spre poezia lui Barbu. Se știe că autorul era mare amator de asemenea literatură, care pe alocuri l-a și influențat, dar Barbu este departe de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ei, în urma căreia caietul a fost distrus și, împreună cu el, orice posibilitate de a înțelege ce se întâmpla cu mine. Numai greața era palpabilă, grea. Contingența vieții mi se arăta prin membrana unui organ lichefiat și regenerat de ritmurile unei cosmogonii oculte. A-ha: Are două găuri de cercel într-o ureche, părul scurt, cu o șuviță lungă în loc de breton. Poartă haine trimise de mătușa sa din Germania, ascultă A-ha și e îndrăgostită de un tip dintr-a unșpea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
să uite carnea care suntpentru a putea trăi... Cum naibii poate fi totul atât de înfricoșător? Și cum de poate arăta totul atât de cumplit aici și dincolo nu, pentru numele lui Dumnezeu? Nici în ruptul capului nu pricep ce cosmogonie nebună și fantomatică a putut inventa toate formele acestea infernale și cum de a putut avea atât de puțin umor încât să se manifeste astfel, pulsând printre bietele proiecții astrale cu forța și imaginația a mii și mii de evenimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vidului, al antiumanului, al apocalipsei derizorii și al subversiunii generalizate într-o lume pe dos, „fără rost și necesitate”. O chintesență a spiritului modern și a artei moderne: originalitatea „absolută” se asociază imaginii mitice a întemeietorului absolut. Mitul cosmogonic (o cosmogonie nihilistă, à rebours) se asociază mitului de sorginte platoniciană al artistului damnat, inadaptabil la rigorile unei societăți meschine și, totodată, profet al unui „nou ev” (folosesc, desigur, accepția termenului „mit” într-un sens foarte larg). George Ciprian, „profetul” Primul promotor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
carte. Una dintre cele mai cunoscute și mai influente din câte s-au scris vreodată. - Biblia? - Întocmai. Mai exact, Vechiul Testament. Sau, și mai exact, Întâia Carte a lui Moise, Geneza, primele capitole, cu deosebire, cele În care Întâlnim o veritabilă cosmogonie expusă cu destulă claritate și agrementată cu un set de detalii ce se pretează la interpretări dintre cele mai interesante. Fac aceste precizări pentru că și În Evanghelia lui Ioan din Noul Testament găsim ceva similar, dar mult mai succint, pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
însoțită de rostirea unor cuvinte care arată limpede care anume din regiunile cosmice este creată (Shatapatha Brahma1a, I, IX, 2, 29 etc.). Altfel spus, înălțarea unui altar al focului, care legitimează luarea în stăpânire a unui teritoriu, echivalează cu o cosmogonie. Un teritoriu necunoscut, străin, neocupat (ceea ce înseamnă adesea: neocupat de "ai noștri") face parte încă din modalitatea fluidă și larvară a "Haosului". Ocupîndu-l și, mai ales, așezîndu-se pe acest teritoriu, omul îl transformă simbolic în Cosmos, printr-o repetare rituală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
teritoriu necunoscut, străin, neocupat (ceea ce înseamnă adesea: neocupat de "ai noștri") face parte încă din modalitatea fluidă și larvară a "Haosului". Ocupîndu-l și, mai ales, așezîndu-se pe acest teritoriu, omul îl transformă simbolic în Cosmos, printr-o repetare rituală a cosmogoniei. Ceea ce va deveni "lumea noastră" trebuie mai întîi să fie "creat", și orice creație are un model exemplar: Crearea Universului de către zei. Când s-au înstăpînit în Islanda (land-nama) și au defrișat-o, coloniștii scandinavi n-au socotit că fac
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zeilor care organizaseră Haosul dîndu-i o structură, forme și norme.2 Fie că este vorba de defrișarea unui ținut sălbatic, de cucerirea și de ocuparea unui teritoriu locuit de "alte" ființe omenești, luarea în stăpânire rituală trebuie oricum să repete cosmogonia. Din perspectiva societăților arhaice, tot ce nu este "lumea noastră" nu este încă o "lume". Nu te "înstăpînești" peste un teritoriu decât creîndu-l din nou, altfel spus consacrîndu-l. Acest comportament religios față de ținuturile necunoscute s-a prelungit, chiar în Occident
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Înălțarea Crucii consacra ținutul și însemna într-un fel o "nouă naștere": prin Cristos, "cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi" (II, Corinteni, 5, 17). Țara abia descoperită era "înnoită", "recreată" prin Cruce. Consacrarea unui loc: repetarea Cosmogoniei Cosmicizarea teritoriilor necunoscute este întotdeauna o consacrare: organizarea unui spațiu repetă lucrarea exemplară a zeilor. Legătura strânsă dintre cosmicizare și consacrare este dovedită la nivelurile elementare de cultură, de pildă la nomazii australieni, a căror economie se află încă în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
făcută pornind de la Sion."14 Rabbi ben Gurion spunea că stânca Ierusalimului "poartă numele de Piatră de temelie a Pământului, pentru că de aici s-a desfășurat întreg Pămîntul"15. Pe de altă parte, deoarece crearea omului este o replică a cosmogoniei, primul om a fost alcătuit în "buricul Pămîntului" (după tradiția mesopotamiană), în Centrul Lumii (conform tradiției iraniene), în Paradisul aflat în "buricul Pămîntului" sau la Ierusalim (după tradițiile iudeo-creștine). Nici nu putea fi altfel, pentru că acest Centru este tocmai locul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a sacrului în lume. Rezultă așadar că orice construcție sau fabricație are ca model exemplar cosmologia. Facerea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator al omului, oricare ar fi planul său de referință. Am văzut că așezarea într-un teritoriu repetă cosmogonia. După ce am desprins valoarea cosmogonică a Centrului, înțelegem mai bine de ce orice așezare umană repetă Facerea Lumii pornind de la un punct central ("buricul"). Tot așa cum Universul se desfășoară și se dezvoltă pornind de la un Centru și se întinde spre cele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cei patru pereți - cele patru direcții ale spațiului cosmic. Construcția rituală a spațiului este subliniată de un triplu simbolism: cele patru uși, cele patru ferestre și cele patru culori trimit la cele patru puncte cardinale. Construcția colibei sacre repetă așadar cosmogonia.18 Întâlnim, și nu este de mirare, o concepție asemănătoare în Italia antică și la vechii germani. Este vorba de fapt de o idee arhaică și foarte răspîndită: cele patru zări sânt proiectate, pornind de la un Centru, în cele patru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]