638 matches
-
gropi centrale care slujea drept vatră. Acoperișul avea probabil o gaură prin care ieșea fumul din cămin. Această casă, clădită din materiale tari, ar fi avut aceeași structură ca și iurta mongolă din zilele noastre 28. Or, se cunoaște simbolismul cosmologic pe care îl întruchipează iurta și corturile populațiilor nord-asiatice: Cerul este conceput ca un imens cort susținut de un stâlp central: țărușul cortului sau deschizătura superioară pentru evacuarea fumului sunt asimilate Stâlpului Lumii sau "Găurii cerului", Steaua Polară 29. Această deschizătură
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
stâlp central: țărușul cortului sau deschizătura superioară pentru evacuarea fumului sunt asimilate Stâlpului Lumii sau "Găurii cerului", Steaua Polară 29. Această deschizătură este numită, de asemenea, "Fereastra Cerului". Tibetanii numesc deschiderea din acoperișul caselor lor "Soarta Cerului" sau "Poarta Cerului". Simbolismul cosmologic al locuinței este atestat la un mare număr de societăți primitive, în chip mai mult sau mai puțin manifest, locuința este considerată o imago mundi. Întrucât găsim exemple la toate nivelurile de cultură, nu vedem de ce primii oameni neolitici din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai puțin manifest, locuința este considerată o imago mundi. Întrucât găsim exemple la toate nivelurile de cultură, nu vedem de ce primii oameni neolitici din Orientul Apropiat ar fi făcut excepție, cu atât mai mult cu cât în această regiune simbolismul cosmologic al arhitecturii va cunoaște cea mai bogată dezvoltare, împărțirea locuinței între cele două sexe (obicei atestat deja în paleolitic, § 6) avea, probabil, o semnificație cosmologică. Diviziunile de care fac dovadă satele cultivatorilor corespund în general unei dihotomii în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Apropiat ar fi făcut excepție, cu atât mai mult cu cât în această regiune simbolismul cosmologic al arhitecturii va cunoaște cea mai bogată dezvoltare, împărțirea locuinței între cele două sexe (obicei atestat deja în paleolitic, § 6) avea, probabil, o semnificație cosmologică. Diviziunile de care fac dovadă satele cultivatorilor corespund în general unei dihotomii în același timp clasificatoare și rituală: Cer și Pământ, masculin și feminin etc., și aparțin totodată la două grupe rituale antagonice. Or, cum vom vedea în numeroase ocazii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
chiar dacă oamenii sunt servitorii zeilor, ei nu sunt sclavii lor. Sacrificiul constă mai ales în ofrande și în omagii. Cât privește marile sărbători colective ale cetății, celebrate cu prilejul Anului Nou sau al ridicării unui templu, ele au o structură cosmologică. Raymond Jestin insistă asupra faptului că noțiunea păcatului, a elementului expiator și ideea "țapului ispășitor" nu sunt atestate în texte 6. Aceasta presupune că oamenii nu sunt numai servitorii zeilor, ci totodată imitatorii lor și, prin urmare, colaboratorii lor. Întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Zisudra 9 Cf. S. N. Kramer, "Le Rite de Mariage sacre Dumuzi-Inanna", pp. 129 sq.; id., "The Sacred Marriagc Rile", pp, 49 sq. 10 Cf. textul tradus de S, N. Kramer, From the Tabiet s, p. 177. 11 E. Burrows, "Some Cosmologica! Patterns în Babylonian Religion", pp. 65 sq. 12 Cf. E. Burrows, op. Cit., pp. 60 sq. ' * A se vedea "Liste de Rois sumeriens", traducere de S. N. Kramer, The Sumerians, pp. 328 sq. Religiile mesopotamiene se prosternează în fața zeului solar Utu. În
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
descoperiri de o reală valoare științifică. Unele din aceste descoperiri au fost reluate și perfecționate mai târziu de către greci. Dar știința babiloniană a rămas o "știință tradițională", în sensul că cunoașterea științifică a păstrat o structură "totalitară", adică implicând presupuneri cosmologice, etice și "existențiale"58. Către ~ 1500, perioada creatoare a gândirii mesopotamiene pare definitiv închisă, în cele zece secole care urmează, activitatea intelectuală pare absorbită de erudiție și de lucrări de compilație. Dar tradiția culturii mesopotamiene, atestată din cele mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prin excelență și vedea în orice schimbare riscul unei regresiuni în haos și, deci, triumful forțelor demonice. Tendința desemnată de savanții europeni ca "imobilism" se străduia să mențină intactă prima creație, căci ea era perfectă din toate punctele de vedere - cosmologic, religios, social, etic. Fazele succesive ale cosmogonici sunt evocate în diverse tradiții mitologice, într-adevăr, miturile se referă exclusiv la evenimente care au avut loc în timpurile fabuloase ale începuturilor. Această epocă numită Tep zepi, "Prima Oara", a durat de la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
securea cu aripi o vedem în mâinile femeilor-preotese sau ale zeițelor - ori pusă pe creștetele lor. Ținând seama de tăișul ei dublu, Evans o considera o emblemă simbolizând unirea principiilor complementare, masculin și feminin. Coloanele și stâlpii împărtășesc probabil simbolismul cosmologic al lui axis mundi, atestat încă din preistorie (cf. §12). Micile coloane având păsări în vârf sunt susceptibile de interpretări diverse, pentru că pasărea poate sa reprezinte tot atât de bine sufletul, cât și epifania unei zeițe. In orice caz, coloanele și stâlpii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spre sud. Adversarii arienilor au fost mitologizați, metamorfozați în "demoni" și "vrăjitori"; tot astfel, luptele pentru cucerirea teritoriului au fost transfigurate, mai precis asimilate luptelor lui Indra împotriva lui Vrtra și a altor Ființe "demonice". Vom discuta mai târziu implicațiile cosmologice ale unor astfel de lupte exemplare (§ 68). Pentru moment, să precizăm că ocuparea unui nou teritoriu devenea legitimă prin ridicarea unui altar gărhapatya) dedicat lui Agni17. "Se zice despre cineva că s-a instalat (avasyati) când și-a construit un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de două feluri: 1) măyă de luptă, "anti-măyă" folosite de Indra când își măsoară forțele cu ființele demonice 25; 2) măyă creatoare de forme și de ființe, privilegiu al zeilor suverani și în primul rând al lui Varuna. Această măyă cosmologică poate fi considerată ca echivalând cu rta. Într-adevăr, numeroase pasaje prezintă alternanța zilei cu noaptea, mersul soarelui, căderea ploii și alte fenomene care țin de rta, ca rezultate ale acestei măyă creatoare. Așadar în Rig Veda, cu vreo 1500
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
beznele, îndepărtează diavolii, apără de boli și de vrăji. De aceea 34 Indra îl întâlnește pe Vrtra "nedivizat, netrezit, dormind, adâncit în somn, întins" (RV, IV, 19, 3). 35 Mai ales Normau W. Brown a încercat să reconstituie această concepție cosmologică. 36 F. B. J. Kuiper, "The ancient Aryan Verbal Contest" p. 269. Luptele oratorice din India vedică reiterau, de asemenea, lupta primordială împotriva forțelor de rezistență (vrtăni). Poetul se compară pe sine cu Indra: "cu sunt omorâtorul vrăjmașilor mei, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în viața religioasă - căci focul sacrificial joacă un rol considerabil - Agni nu dispune de o mitologie apreciabilă. Printre rarele mituri care îl privesc direct, cel mai celebru este al lui Mătarisvan, cel care a adus focul din cer38. Pe plan cosmologic, rolul său este aparent confuz, dar important. Pe de o parte, el este numit "embrionul Apelor" (ăpam garbhah; HI, 1,12-13) și este evocat țâșnind din matricea Apelor, a Mamelor (X, 91,6). Pe de altă parte, lui i se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
12-13) și este evocat țâșnind din matricea Apelor, a Mamelor (X, 91,6). Pe de altă parte, lui i se atribuie meritul de a fi străbătut Apele Primordiale și de a le fi fecundat. E vorba, desigur, de o concepție cosmologică arhaică: crearea lumii prin unirea elementului arzător (foc, căldură, lumină, semen virile) cu principiul acvatic (Apele, virtualitățile; soma}. Vom regăsi unele atribute ale lui Agni (căldură, culoarea aurului - căci i se atribuie un corp de aur, RV, IV, 3, 1
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a prilejuit o întreagă serie de metode și de philosouphema, care, în cele din urmă, au avut ca rezultat perspective noi, nebănuite în epoca vedică, în toate aceste dezvoltări ulterioare, zeul Soma a jucat un rol mai degrabă șters: principiul cosmologic și sacrificial pe care îl semnifica zeul au sfârșit prin a capta atenția teologilor și a metafizicienilor. 71. Cei doi Mari Zei din epoca vedică: Rudra-Liva și Vișnu Textele vedice mai invocă și alte divinități. Majoritatea își vor pierde treptat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și muritoare) și nemuritoare. Upanișadele medii 41 dezvoltă în mod mai sistemat această tendință - atestată deja în Rig Veda - de a reduce totalitatea cosmică și constiin la un unic principiu. Kaâha Up. (în special III, 11 sq.) prezintă o ontologie cosmologică desti de originală: Spiritul universal (purusd) stă deasupra; dedesubt e "nonmanifestatul" (avyakta care pare să participe și la lumea "spirituală" și la cea "materială"; și mai jos încă, Marel Sine (mahăn ătmă), Spiritul manifestat în materie, urmat pe planuri progresiv
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este văzută ca o zeiță destul de puternică: chiar Zeus se ferește să o stârnească. Este semnificativ acest fapt că cea mai cunoscută proclamație de atotputernicie a lui Zeus se leagă de întrevederea cerută de Stăpânul suprem unei divinități primordiale. Directivele cosmologice ale Nopții repetă întrucâtva relevațiile Gaiei și ale lui Ouranos, care au pus capăt luptelor pentru suveranitate. Așa cum am remarcat deja, unele divinități primordiale supraviețuiseră triumfului olympi-enilor. În primul rând Noaptea, căreia i-am văzut chiar acum forța și prestigiul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Occidentului. Dacă concepția Timpului linear, înlocuind noțiunea de Timp ciclic, era deja cunoscută la evrei, numeroase alte idei religioase au fost descoperite, revalorizate sau sistematizate în Iran. Să amintim doar pe cele mai însemnate: articularea mai multor sisteme dualiste (dualism cosmologic, etic, religios); mitul Mântuitorului; elaborarea unei eshatologii "optimiste" proclamând triumful definitiv al Binelui și salvarea universală; doctrina învierii trupurilor; foarte probabil unele mituri gnostice; în fine, mitologia lui Magus, reelaborată în vremea Renașterii, atât de către neoplatonicienii italieni cât și de către
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în pandant cu poetica viziunii, într-o sugestivă așezare a textelor pe coloane paralele, cu menționarea caracteristicelor specifice la Alecsandri, prima, și pentru Eminescu, cea de a doua; se ocupă apoi, în propunerea inițială a Ioanei Em. Petrescu, de modelele cosmologice, cu paralelismul conceptual Platon Kant (tot în coloane paralele), ca și de reprezentările poetice imagini de interiorizare a cadrului etc.; construcții asociale ("structuri de texte reluate, anticipate ori redimensionate de la un text la altul sau chiar între texte de genuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
plutește binecuvântarea, artiștii înșiși fiind înzestrați cu duhul cerului, asupra vieții proaspete care pulsează exploziv planează misterul, enigma, altfel perfecțiunea nu ar mai fi opera creatorului divin. Urcă vestalele spre focul sacru, apar și dispar ca-ntr-un fascinant mit cosmologic, în urma lor epifania de grup al desăvârșirii, senzația multiplicării operelor de artă, arta vie a trăsăturilor anatomice. Natura umană e mereu vitală, ca vălul din firele de aur ale închipuirii țesut de poeți. Urcă vestalele spre Universitate, trecând și visând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Lucian Pintilie a făcut un scenariu pentru filmul D’ale carnavalului și a avut o idee, după mine, extraordinară : a pus în centrul scenariului un text care, cred eu, este fundamental pentru Caragiale și pentru a fi înțeleasă toată viziunea cosmologică (există o cosmologie și în Caragiale, nu numai în Sadoveanu). Elementul pivot este acel monolog numit 1 Aprilie, pe care, de regulă, edițiile populare sau școlare de teatru îl și îndepărtează, ca fiind un fleac, un lucru neserios. Or, acolo
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
al victoriei ignoranței asupra cunoașterii. Judecarea lui Giordano Bruno de Inchiziția romană Basorelief de Ettore Ferrari în piața Campo dei Fiori din Roma Al doilea exemplu este Giordano Bruno. Ptolomeu, în cartea sa "Geografia", elaborase, pe baza observațiilor astronomice, sistemul cosmologic în care pământul este centrul universului, sub controlul absolut al lui Dumnezeu 3. Teoria, adoptată de misticismul religios, e una dominantă (de la începutul secolului al II-lea până în secolul al XVI-lea). Astronomul polonez Nikolaj Kopernic ajunge la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
et au monde.” „Schim- barea de paradigmă de la gigantul benefic la gigantul malefic este, întâi de toate, o schimbare de direcție în mersul lucrurilor, altfel spus, a evoluției umanității. Când a apărut această transformare ? În momentul în care, poate, perspectiva cosmologică orientată către înalt s-a asociat cu o perspectivă istoricistă și progresistă orientată către înainte. Într- adevăr, istoria, căreia i se atribuie de acum înainte un sens, este cea care va călăuzi evoluția umanității, și această înaintare, care va deveni
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cel care câștigă când câștigă omul. Această concepție despre Dumnezeu ca spirit are evident consecințe pentru modul cum percep evoluția, creația și împlinirea omului și realității, a credinței în Providență și în miracole. Originea și creația: în căutarea unui model cosmologic Dumnezeu nu este evoluție, cum susținea în mod ambigu Teilhard de Chardin, ci Dumnezeu este în evoluție. Am o mare simpatie față de acest iezuit care, în calitate de teolog și paleontolog, a fost primul ce a unit creativ teologia cu științele naturale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o expresie care spune că lumea și omul, la fel ca spațiul și timpul, nu datorează nimic nici unei alte puteri în afară de Dumnezeu. Aceste relatări antice ale creației, care nu vorbesc limbajul matematicii și al fizicii, compus din formule și modele cosmologice, dar mai curând prin imagini (metafore) și asemănări (parabole), au încă ceva de spus astăzi despre originea lumii? Bineînțeles că da: este vorba de adevăruri asupra cărora ar trebui să mediteze și oamenii de știință, importante nu doar pentru știință
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]