546 matches
-
trad. fr., Paris, InterEditions (prima ediție americană: 1985). Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, Instituție, Norme, Valori Cosmopolitismtc "Cosmopolitism" Glorificat ca o caracteristică a așa-numitului „cetățean al lumii”, când nu a fost condamnat ca o trăsătură a „dezrădăcinatului”, cosmopolitismul a fost una dintre temele recurente ale gândirii moderne. Imaginea străinului este legată de această temă când marginal, când În mod esențial (Simmel, 2002). Văzut ca individul care trebuie să rămână, dar la fel de des și ca acela care trebuie sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acela care trebuie sau ar trebui să plece, străinul introduce În țesătura relațiilor sociale curente un element inedit, dacă nu chiar perturbator, sortit fie asimilării (sau, cel puțin În zilele noastre, integrării), fie respingerii sau unei alte forme de excludere. Cosmopolitismul n-a fost niciodată perceput ca o doctrină propriu-zisă, ci mai curând ca un mod de raportare la lume, uneori lăudabil, alteori condamnabil, În funcție de epocă sau de ideologia dominantă. ν Lăudabil: atunci când cel care călătorește se stabilește unde vrea, Își
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cucerite de armatele sale. Conform partizanilor acestei doctrine, toți oamenii posedă o rațiune și sunt subiecții aceluiași logos divin. Adevăratul Înțelept stoic este așadar un cetățean al lumii, și nu doar al unui singur stat. Dar și condamnabil: pentru mulți, cosmopolitismul se opune oricărei tentative de naturalizare a distincției dintre „Noi” și „Ceilalți”, considerându-se că ultimii sunt, sub mai multe aspecte, inferiori celor dintâi (inclusiv prin aspecte care țin de natura Însăși). Să nu uităm că, În numeroase societăți numite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inferioritate (dhimma „oamenilor Cărții”, În lumea musulmană), fie pentru că li se aloca un spațiu special (ghetoul pentru evrei În orașele creștine, model preluat de naziști În diferite orașe cucerite din estul Europei, ca În Varșovia sau Tereczin). Teama de degenerescență Cosmopolitismul, cum am văzut, desemnează amestecul de indivizi de diferite origini Într-un spațiu național sau sub-național dat (sens static), dar și Încurajarea practicării unui astfel de amestec prin circulația persoanelor (sens dinamic). Cum aceste persoane nu au În mod necesar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cum aceste persoane nu au În mod necesar intenția ă sau nu simt nevoia, ca și străinul lui Simmel ă de a se stabili pe termen lung În țara sau În regiunea unde sunt primite, nu vom face confuzia Între cosmopolitism și imigrație, chiar dacă În doxa contemporană cele două se suprapun Într-o anumită măsură. Amestecul de indivizi sau de populații antrenează, În unele cazuri, un amestec al culturilor, celebrat de gândirea postmodernă sub numele de „metisaj”, cu excepția cazurilor În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XIX-lea În fața Încrucișărilor Între rase, iar de aici aveau să ia naștere cele mai Îngrozitoare orori fizice și morale” (Winock, 1990, p. 107). Gândirea ultrareacționară, pentru care fascismul este doar una dintre fațete, nutrește o intensă aversiune față de cosmopolitism. Ceea ce Umberto Eco a numit Urfascism celebrează Înainte de orice altceva cultul tradiției. Or, o tradiție nu poate aparține decât unui popor care poate fi recunoscut Între toate celelalte, capabil să dezvolte un Volksgeist specific (Eco, 1997). Celelalte popoare nu sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și va fi prezentă cu nerușinare până În ajunul celui de-al doilea război mondial. A renăscut apoi o dată cu mișcările politice „populiste”, cum sunt Frontul Național În Franța și Liga Lombardă În nordul Italiei. Două fațete opuse Temut sau chiar urât, cosmopolitismul este reprezentat În mintea detractorilor săi ca o viermuială, după modelul șobolanilor dintr-un celebru film nazist de propagandă antisemită, tipică pentru porturi și caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind la păstrarea pedigriului său. Să nu subestimăm nici componenta agrară a ideologiilor de tip fascist, cu exaltarea pământului țării („Pământul nu minte”, spunea Pétain), loc de conservare a autenticității. Acestui cosmopolitism văzut În cheie atât de negativă i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți locuitorii săi. Astăzi se reia tradiția cosmopolitanismului antic, doar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Să nu subestimăm nici componenta agrară a ideologiilor de tip fascist, cu exaltarea pământului țării („Pământul nu minte”, spunea Pétain), loc de conservare a autenticității. Acestui cosmopolitism văzut În cheie atât de negativă i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți locuitorii săi. Astăzi se reia tradiția cosmopolitanismului antic, doar că Într-o variantă laicizată. O dată cu afirmarea acestei coproprietăți fără restricții (care este Încă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe cât cred sau pretind unii. Știm că aspectul contemporan al desfășurării transnaționale a schimburilor economice este dat În mare parte de rolul major jucat de „noile tehnologii de informare și comunicare” (NTIC). Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între indivizi și Între instituții constituie un catalizator major al acestei pancomunicări prin definiție cosmopolite, care se vede confirmată și În adecvarea ei efectivă la proiectul său etimologic: kosmos, univers
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumitor atitudini populiste pe Bătrânul Continent și succesul mișcărilor fundamentaliste, În special În lumea islamică), ingenuitatea apostolilor comunicării globalizate, În măsura În care aceasta nu va Învăța să țină cont de exigențele fundamentale ale libertății umane, nu oferă o bază stabilă pentru un cosmopolitism bine temperat. Și În acest caz, cele mai bune intenții din lume trebuie să Învețe să se Împace cu o permanentă vigilență ideologică. C. J. & ECO Umberto (2002), Cinq questions de morale, trad. fr., Paris, Grasset/ Le Livre de poche (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
économie sociale, nr. 284, mai, pp. 76-92. Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, Valori Dtc "D" Dar/contra-dartc "Dar/contra‑dar" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Degenerescențătc "DegenerescenȚĂ" Φ Cosmopolitism, RASISM Demnitate (exigența de Î)tc "Demnitate (exigența de ~)" Φ Recunoaștere (politică de Î) Devianțătc "DevianȚĂ" Termenul, de utilizare relativ recentă, s-a substituit treptat altor vocabule (printre care dezorganizare și patologie) și n-a Început să fie folosit curent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societății industriale. Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
9, 1), până la Etienne de la Boétie, care precizează că oamenii sunt „toți făcuți după aceeași formă și același tipar pentru ca toți să se recunoască Între ei ca tovarăși sau mai curând ca frați” (Discurs despre servitutea voluntară, 1548); de la partizanii cosmopolitismului fraternitar al secolului al XVIII-lea la socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă un grup restrâns. O familie, o echipă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fragmentarea și federalizarea nu pot varia și nu se pot adapta decât până la un anumit punct, rămânând dependente de „marile” probleme ce trebuie soluționate. Națiunea politică rămâne oare posibilă dacă refuzăm să Îi asociem o componentă culturală și etnică În numele cosmopolitismului? Probabil, Însă cu prețul unor importante constrângeri ideologice, istorice și psihosociologice. Cu cât o națiune se bazează mai puțin pe etnie și pe cultură, cu atât mai mult are nevoie de un mit politic mobilizator, așa cum ne arată exemplul Statelor Unite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mișcări și partide care pun În pericol democrația. Pentru a explica mai bine tratamentul rezervat străinului În aria europeană, trebuie să Începem prin explorarea moștenirii istorice a Greciei, Romei și Bibliei, iar apoi să reamintim problematica filosofică și religioasă a cosmopolitismului. Reprezentările Străinului Străinul este cel care nu are cetățenia țării În care locuiește. Aceasta ar fi definiția juridică. Pe lângă faptul că această definiție este de o falsă simplitate, realitatea depășește oricum cu mult formula. Orice străin vine din afară. Este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tins, În special prin intermediul edictului lui Caracalla (212-213 d.Hr.), să confere cetățenia tuturor locuitorilor Imperiului. Aceasta a fost situația În care s-au realizat două sinteze originale, sortite fiecare unui viitor radical diferit de al celeilalte: stoicismul și creștinismul. Cosmopolitismul Noțiunea de străin ar dispărea dacă, dincolo de sorginte și de legăturile de filiație, s-ar materializa cu adevărat corp expresia de „cetățean al lumii”. Este ca și cum stoicismul elenistic și creștinismul și-ar fi propus drept scop să redefinească cetățenia. Stoicismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. — (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. — (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, CETĂȚENIE, COLONIALISM, Comunitate, Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, NAȚIONALITATE (codul Î), NAȚIUNE, XENOFOBIE Subculturătc "Subcultură" În vreme ce termenul de subcultură (specific regiunii Franche-Comté sau Legiunii Străine, de exemplu) trimite la un ansamblu coerent de norme, credințe și valori și, pe de altă parte, de atitudini, comportamente și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
insécurité: pression, exposition, vulnérabilité et acceptabilité”, Revue française de science politique, vol. 48, nr. 2, aprilie, pp. 274-305. STANKIEWICZ François (1998), Travail, compétences et adaptabilité, Paris, L’Harmattan. Φ Discriminare, Victimizare X ă Ztc "X ă Z" Xenofilietc "Xenofilie" Φ Cosmopolitism, RASISM, XENOFOBIE Xenofobietc "Xenofobie" Din punct de vedere etimologic, teamă și, prin extensie, ostilitate față de ceea ce este străin și În special față de străinii Înșiși. ν Dacă e să judecăm după modul său de formare (din grecesul phobos, „teamă”), termenul ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arhaism psihic” și astfel de comportamente. Opusul xenofobiei ar fi xenofilia, cuvânt rar, apărut tot la Începutul secolului XX pentru a exprima atracția deosebită față de tot ce este străin și care ar constitui, Într-o oarecare măsură, o predispoziție spre cosmopolitism. Xenofobia, dimpotrivă, poate fi corelativul spontan al etnocentrismului, care constă În atribuirea unei superiorități absolute normelor și valorilor propriei comunități. Înainte de a merge mai departe, se impune o clarificare conceptuală. Distorsiunea etnocentristă Punctul nostru de pornire va fi etnocentrismul. O
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lumea a Treia nu a rămas fără consecințe asupra vieții politice din aceste țări. G. J. & ANGLADE Jean (1976), La Vie quotidienne des immigrés en France de 1919 à nos jours, Paris, Hachette. BRUCKNER Pascal (1994), Le Vertige de Babel. Cosmopolitisme ou mondialisme, Paris, Arléa. MOREAU Patrick (1994), Les Héritiers du IIIe Reich. L’extrême droite allemande de 1945 à nos jours, Paris, Seuil. RODINSON Maxime (1971), „Racisme, xénophobie et ethnisme”, in FERRO Marc (coordonator), L’Histoire, tom 1: De 1871
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
idealurilor solidarității și a intereselor muncitorilor de către elitele intelectualității liberale, demonstrează clar această orientare politică. Pe de altă parte, intelectualitatea liberală a fost de asemenea criticată de către succesorii mai naționaliști ai vechilor elite ale Solidarității, care au acuzat-o de cosmopolitism și de a fi predat occidentului suveranilitatea economică a Poloniei. Observatorii exteriori anunțaseră orientarea elitelor intelectualității liberale spre poziții mai critice. Cercetătorul american Michael Kennedy 8, de exemplu, o caracterizează ca "o ocazie pentru emergența unei critici alternative mai democratice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
atît pentru obiectul pe care îl tratează, cît și pentru publicul căruia se adresează“ <footnote Idem, Notițe bibliografice, în „Timpul“ din 7 și 8 mai 1880, după Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, ediția citată, p. 61. footnote> . Refugiul în cosmopolitism, practicat de unii care se consideră „mai superiori“ (sic!) față de cei ce susțin valoarea națională a creației, este o falsă rezolvare a problemei, pentru un motiv foarte simplu: „cosmopolitismul, spune din nou Eminescu, nu există decît ca simulațiune, ca fățărnicie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]