9,644 matches
-
col.civ., dec.nr.357/1961, în CD 1961, p.201 4 C. Oprișan, Salariul fiecăruia dintre soți este un bun comun sau un bun propriu, în LP nr.10/1957, p.1189; D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună pe cote-părți și aplicațiile sale practice, Ed. Științifică, București, 1973, p.36 5 Trib. jud. Hunedoara, dec.civ. nr.1411/1978, în RRD nr.5/1979, p.49 6 Trib. Supr., secț.civ., dec. nr.1991/1972, în RRD nr.7/1973
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre coposesiune, în RRD nr. 7/1984, p. 5-9. 24 Ibidem 25 T. Carabașiu, Partajul, Ed. Muntenia, Constanța, 1997, p. 13. 26 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., p. 15. 27 În legătură cu posibilitatea ca dreptul de proprietate comună pe cote-părți să se înfățișeze ca modalitate a tuturor formelor dreptului de proprietate, a se vedea, mai amănunțit, D. Lupulescu, Dreptul de proprietate comună al soților, Ed. Șansa, București, 1993, p. 73 și urm.; a se vedea și Trib. Suprem, secția civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să satisfacă și necesitățile generațiilor viitoare de resurse importante pentru economia națională sau viața oamenilor și obținerea de eficiență maximă din punerea în valoare a unor resurse naturale, eficiență care trebuie să aducă beneficii statului-proprietar. Aceste beneficii pot proveni din: cotă-parte din profitul investitorului, prelucrarea, pe cât posibil, în țară a produselor obținute prin organizarea orizontală a industriei de profil, efecte induse (externalități pozitive) la nivelul societății, oportunități de afaceri după închiderea investiției pentru personalul disponibil, participarea investitorului la acoperirea cheltuielilor pentru
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
neregenerabile; modificări ireversibile aduse mediului; alternative la resursele care se epuizează (de tipul biocom bustibililor și gazelor de șist în locul petrolului); și perturbarea economiei rurale, redistribuirea geografică a locuitorilor. Nu trebuie uitate veniturile încasate de beneficiari în urma unei investiții: redevențe, cotă-parte din producție sau beneficii, taxe și impozite, infrastructuri care rămân funcționale și după închiderea investiției. Înainte ca decidenții să opteze pentru un anumit scenariu (decizie care nu este ușor de luat), trebuie făcute următoarele precizări: - există și un scenariu numit
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
fost mult mai ridicat în statele scandinave și în Olanda unde autoritățile locale au o gama largă de responsabilități, și mult mai scăzut în Belgia, Luxemburg și Grecia. Cifrele scăzute din Austria, Germania și Belgia, sunt legate mai degrabă de cota-parte din PIB corespunzătoare autorităților locale decât de cota-parte corespunzătoare sub-federațiilor luate la un loc. Adică, nu se iau în calcul landurile germane și austriece și nici regiunile și comunitățile belgiene. Dacă acestea se iau în calcul, atunci cifrele sunt 30
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în Olanda unde autoritățile locale au o gama largă de responsabilități, și mult mai scăzut în Belgia, Luxemburg și Grecia. Cifrele scăzute din Austria, Germania și Belgia, sunt legate mai degrabă de cota-parte din PIB corespunzătoare autorităților locale decât de cota-parte corespunzătoare sub-federațiilor luate la un loc. Adică, nu se iau în calcul landurile germane și austriece și nici regiunile și comunitățile belgiene. Dacă acestea se iau în calcul, atunci cifrele sunt 30% în Germania, 20% în Austria și 26% în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în Belgia. Cifra curentă pentru Franța este de 11,7%, însă datele nu sunt disponibile în prezent pentru a verifica dacă aceasta converge cu media UE sau dacă și această medie a crescut. Probabil că ultima variantă este valabilă atâta timp cât cota-parte din PIB a autorităților locale a crescut constant în ultimii ani ca rezultat al transferului continuu de resurse financiare pentru a lua în calcul transferul de competențe aflat în plină desfășurare odată cu noua fază a descentralizării. Tabel 8.1. Cheltuili
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
opus, situația financiară a societății poate fi delicată, în timp ce echilibrul financiar la nivelul întregului grup să fie satisfăcător. Grație conturilor consolidate, cifra de afaceri la nivelul grupului este mai bine reflectată. La fel și pentru rezultate, deoarece conturile consolidate evidențiază cota-parte a rezultatelor obținute de fiecare societate componentă a grupului, fie că aceste rezultate se repartizează, fie că rămân în rezerve. În situațiile financiare ale societății mamă apar doar: rezultatul net obținut din propria activitate, dividendele de la filiale, referitoare la exercițiul
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
conținutul învoielii prezentate. * Împărțirea bunurilor comune prin hotărâre judecătorească Dacă soții nu convin în privința împărțirii bunurilor comune, ea se va face prin hotărâre judecătorească, de către instanța de judecată. Partajul bunurilor ce au format obiectul dreptului soților presupune, înainte de toate, stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia dintre ei și numai în funcție de aceasta, repartizarea bunurilor în materialitatea lor. Prin natura juridică, deosebită de aceea a acțiunii în revendicare, cererea de partaj are drept scop transformarea dreptului indiviz al părților într-un drept diviz
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de la pronunțarea hotărârii de divorț și până la rămânerea ei irevocabilă, au tot caracterul de bunuri comune. Proprietatea comună continuă a-și păstra caracterul devălma și după desfacerea căsătoriei prin divorț până la data împărțirii, neprefăcându-se de drept în proprietate pe cote-părți. Regimul juridic al indiviziunii de drept comun primește în aplicarea sa, unele particularități când este vorba de proprietatea foștilor soți în perioada mai sus amintită. *Efectele împărțirii bunurilor comune Hotărârile de partaj sunt, prin natura lor, declarative de drepturi și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lor în fapt. Împărțirea acestor bunuri nu se poate face în toate cazurile în părți egale. Legislația familiei nu prevede criteriile pe baza cărora, cu ocazia împărțirii bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, se stabilește întinderea dreptului de proprietate, sub formă de cote-părți, al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor comune. Jurisprudența a stabilit că: "la determinarea cotelor ce se cuvin soților din bunurile comune, instanța nu trebuie să pornească de la prezumția că fiecare soț are dreptul la o cotă invariabilă egală, ci urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
investiția o atare cerere. * Masa partajabilă 125 Se impun anumite precizări cu privire la masa partajabilă: * patrimoniul soților este o universalitate juridică, incluzând ansamblul drepturilor și obligațiilor fiecărui soț, deci și pasivul patrimoniului comunitar care se răsfrânge asupra activului comunității de bunuri; * cota-parte a soților depinde nu atât de mărimea veniturilor din muncă, ci de contribuția soților cu aceste venituri, munca lor ori alte mijloace, la dobândirea și conservarea bunurilor comune. Dacă veniturile din munca pe care le avem în vedere nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în masa bunurilor comune supuse împărțirii, tot așa cum sumele plătite de un soț din veniturile sale obținute prin muncă în executarea unei pensii de întreținere nu se includ în masa partajabilă. Aceste împrejurări vor fi avute în vedere pentru determinarea cotei-părți ce revine fiecărui soț din bunurile comune supuse împărțelii. În cazul unor soți cumpărători, cu clauză de întreținere, când numai unul din ei a prestat vânzătorului întreținerea, celălalt soț va putea cere împărțirea bunului cumpărat, în cadrul partajării bunurilor comune, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Stabilirea cotelor fiecărui soț,din bunurile exceptate urmează regimul juridic stabilit de lege potrivit naturii lor juridice, rămânând mai departe în posesia soților proprietari în devălmășie. Executarea silită se face numai asupra celorlalte bunuri, atribuite prin împărțeală în raport de cota-parte stabilită soțului debitor, inclusiv asupra sultei. În masa partajabilă a bunurilor comune nu se pot cuprinde pretinsele creanțe pe care soții susțin că le au împotriva unor terțe persoane. Drepturile ce ar decurge dintr-un împrumut acordat altor persoane vor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de asigurare, conferă asiguratului un drept cu valoare economică, ce constă în despăgubirea la care acesta are drept, în caz de accident, pe toată durata asigurării și acest drept se atribuie, împreună cu bunul asigurat, unuia dintre soți, celuilalt revenindu-i cota-parte corespunzătoare contribuției sale la dobândirea bunurilor comune. Sumele de bani depuse la CEC pe numele copiilor devin, din momentul depunerii, proprietatea acestora, ele constituind daruri manuale, nesupuse, pentru validitatea lor, regulii solemnității actelor de donație. În consecință ele nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
atât în timpul căsătoriei, cât și după desfacerea ei se supune procedurii prevăzute de Legea nr.603/10 noiembrie 1943 pentru simplificarea procedurii împărțelilor judecătorești, conf. căreia, după ce se stabilește masa bunurilor comune care urmează să se împartă, se vor determina cotele-părți ce revin soților. * Modalități de împărțire a bunurilor comune Partajarea bunurilor comune presupune, așa cum s-a arătat, stabilirea calității soților de copărtași, masa bunurilor ce fac obiectul partajului, a întinderii dreptului de proprietate al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Sovrompetrol, instituție care consolida, în mod legal, controlul sovieticilor asupra industriei petroliere românești. Sovrompetrol răspundea de exploatarea, rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur și simplu, în anumite cote-părți din companiile petrolifere, ce reveneau Moscovei ca despăgubiri, în ciuda protestelor foștilor proprietari 238. Participarea românească însemna cote-părți și bunuri din patrimoniul a două și totodată cele mai mari companii petroliere românești, cel puțin 50% din drepturile pentru cantitatea totală de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur și simplu, în anumite cote-părți din companiile petrolifere, ce reveneau Moscovei ca despăgubiri, în ciuda protestelor foștilor proprietari 238. Participarea românească însemna cote-părți și bunuri din patrimoniul a două și totodată cele mai mari companii petroliere românești, cel puțin 50% din drepturile pentru cantitatea totală de țiței brut revenindu-i României și punerea Sovrompetrolului sub incidența "Legii Petrolului", din 1942. Prin aceasta, Bucureștiul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 1 iulie, un acord preliminar. Acesta trebuia aprobat de conducerea de la Washington și viza asocierea României cu Island Creek, pentru a deschide o nouă mină de cărbune în Virginia. România urma să investească 50 milioane de dolari pentru o cotă-parte reprezentînd o treime din total și să primească o treime din cărbunele extras 1737. Pe 8 iulie, comitetul lui Long și-a reluat audierile pentru acordul comercial românesc. Sub conducerea reprezentantului comercial special, ambasadorul Frederick Dent, autoritățile din Administrație au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
într-unul de cumpărare pe termen lung decît de asociere (Lucrare informativă, Societatea mixtă România-Island Creek, 6 iunie 1976, 2 p., tab. N, dosarul Rom.; 6/24/76, cutia 315, documentele William Seidman, GRF). În iulie, Bucureștiul a achiziționat o cotă-parte din compania de cărbune, care-i permitea să cumpere 35% din producția minei, jumătate din acest procent fiind contra cost ("The Washington Post", 12 iulie 1977, p. A12). 1884 Congresul SUA, Comitetul pentru Finanțe al Senatului, audieri la Comisia pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cazul leasingului financiar, bunul finanțat este evidențiat în contabilitatea utilizatorului (beneficiarul finanțării). Utilizatorul va înregistra amortizarea aferentă imobilizării corporale intrate în patrimoniu, amortizare care este deductibilă din punct de vedere fiscal, potrivit legislației în vigoare. Redevența lunară este compusă din cota-parte din valoarea de intrare a imobilizării corporale și din dobânda de leasing. Pentru utilizator, dobânda de leasing este o cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal. În alte țări, spre exemplu în Franța și în Belgia, contractul de leasing fiind
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Colegiul Psihologilor din România. (2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar și societatea civilă profesională, indiferent care dintre psihologii cu drept de liberă practică asociați îndeplinește serviciul profesional. (3) În cadrul societăților civile profesionale patrimoniul este comun și aparține asociațiilor în cotele-părți stabilite prin contractul de societate civilă. SECȚIUNEA 3 Drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică Art. 16. - Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi: a) să desfășoare activitățile prevăzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care nu sunt legate de activitatea normală, curentă de producție și desfacere sau financiară a entității și care se referă fie la operațiuni de gestiune, fie la operațiuni de capital cum sunt: despăgubiri și penalități încasate, venituri din vânzarea activelor, cota-parte din subvenția pentru investiții virată la alte venituri, donații, salarii neridicate prescrise și alte venituri excepționale. Veniturile din diminuarea și/sau anularea provizioanelor. Diminuarea sau anularea provizioanelor se înregistrează la venituri din activitatea de exploatare, activitatea financiară sau excepțională, în
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
întocmirea bugetelor extraordinare, autonome și a conturilor speciale de trezorerie; - garantarea cu anumite venituri bugetare sigure, a unor împrumuturi publice; - utilizarea anumitor surse de venit în vederea amortizării unei părți din datoria publică; - lăsarea la dispoziția ordonatorilor de credite a unor cote-părți din anumite venituri proprii, cu scopul acoperirii cheltuielilor aferente unor acțiuni specifice; - excluderea anumitor venituri provenite din unele surse în afara bugetului ordinar, cu scopul de a finanța anumite servicii publice; - impunerea prin lege a unor taxe ori impozite care dobândesc
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităților acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune, în limitele și în condițiile stabilite prin norme și în condițiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurențiale; r) furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul activităților prevăzute la
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]