10,085 matches
-
o privire dinspre postcomunism" (pp. 255-286). Potrivit autoarei, în societatea românească actuala asimetriile și inegalitățile de gen sunt prezente și vizibile mai ales în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților în sfera vieții private (pp. 266-272). Constrângerile vieții cotidiene, modelel culturale care promovează centrarea pe familie și maternitate că factori principali de structurare a identității feminine, lipsa exercițiului civic, ca și "antifeminismul preventiv" întrețin atitudinea de limitare sau de renunțare a femeilor cu privire la implicarea lor în viața profesională, în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lua dimenisunile unui vulcan în erupție și orice lozincă bubuia precum tunetul lovit de stâncile abrupte ale muntelui. Din acest motive, și încă din multe altele, nu vom scăpa în veci de forma de terorism de apartament indusă prin activitatea cotidiană a posturilor de televiziune. Plătind sau câștigând bani din aparițiile publice, tot felul de personaje bizare pretind dreptul de a ne invada liniștitele ceasuri ale moțăielii cu zapper-ul în mână. Dac-ai scăpat de nesfârșitele shopping-uri ale Monicăi Gabor
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
transnațional". Care este rolul filosofiei într-o lume măcinată de conflicte civilizaționale și slăbită de o profundă criză de motivație? În această "eră postmetafizică", ea are funcția de a media - și, deci, de a face posibilă comunicarea - între praxisul vieții cotidiene și domeniile autonomizate ale culturii. Filosofia educației este un astfel de mediator, având un rol crucial pentru înțelegerea societății contemporane. Pe lângă cunoașterea științifică, aplicabilă tehnologic, pe lângă pregătirea economică și administrativă, universitatea oferă cadrul pentru formarea culturală și civică în sens
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Macovei, descrisă în termeni absolut suburbani drept "preoteasa societății civile, actual pretins deratizator al Justiției și marcator de posturi la Bruxelles". Ceea ce explică pe de-a-ntregul că nu soarta limbii române și-a creatorului ei, Eminescu, îi doare pe patrioții cotidieni, ci boala numită Europa. Indivizi care ne-ar dori legați pe vecie de Est, într-un sentimentalism poate de înțeles din punct de vedere uman, dar total contraproductiv în complicata rețea de interese și acțiuni politice contemporane, oameni prin sângele
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
concep empatia că pe o capacitate de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prin comunicare. Comuniunea, în acest caz, este echivalentă cu comunicarea, câtă vreme, prin transpunere, se realizează o identificare parțială ce duce la comunicare implicită. Toate bune și la locul lor, numai că ,,celălalt” (fie el, individul, fie grupul din viața cotidiană, are mai multe ,,imagini”, mai multe „fete” (aș aminti și teoria idolilor la Francis Bacon, filosof englez, apoi teoria imitației la Gabriel Tarde, sociolog francez) și anume: imaginea cu care vrea să apară în ochii altei persoane, imaginea cu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la o altă vîrstă și în altă societate, ar fi produs o scriitură urgentă, intempestivă și revelatorie, așa cum este cea autoficționară. Cele trei adjective nu pot fi însă respinse automat atunci cînd vorbim despre Supraviețuiri. Titlul însuși sugerează un travaliu cotidian, indefinit, un prezent permanent. Urgența se resoarbe mereu la Cosașu, tocmai irepresibilitatea întîrzie, tot efortul scriitorului îndreptîndu-se către împiedicarea identificării dintre eul care povestește și eul despre care povestește (cînd, de fapt, între cele două nu se află decît barajul
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
urmat polifonia dezarticulată din anii nesfîrșitei tranziții. Constantă a rămas doar absența unei analize temeinice, elaborată pe criterii științifice. Sau, dacă o astfel de analiză a existat, ea a fost obturată de zgomotul asurzitor al articolelor "de atitudine" din presa cotidiană. Cartea Monicăi Heintz, Etica muncii la românii de azi, (Premiu de Debut al României literare pe 2005) este o radiografie a tipurilor de organizare a muncii specifice societăților din România anilor de tranziție și a relațiilor inter-umane dezvoltate în activitatea
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
înlăuntrul propriilor programe administrativo-confesionale (Răsăritul, cu viața lui interioară, cu sobornicia și cu grija, de multe ori vecină cu ipocrizia, de a croi chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul, cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
ca printr-un tunel, spre a ajunge la lumina unui real ireal, de un patetism sublimat în metafore. Astfel imaginarul d-sale documentează nu mai puțin decît o mărturie epică ori descriptivă, arătîndu-se căptușit cu "banalitățile" crispate, cu laitmotivele suferinței cotidiene, cu fracturile morale ce, nerezolvîndu-se, devin inaparente. Numitorul comun al poeziei lui Liviu Ioan Stoiciu îl reprezintă raportul dureros al ființei auctoriale cu o lume amenințătoare ce poate fi dezamorsată doar în măsura în care trece în viziunea poetică. O viziune ce-i
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
se oferă smaraldul: insolitul, exoticul, prețiosul, simbolicul; celuilalt, piperul vocabularului și al imaginației, grăuntele de realism șocant care face poezia mai iute și mai vie. Să vedem un ultim exemplu de lirism ŕ rebours, extras din cea mai penibilă realitate cotidiană: "Nu mai e bere la berărie/ mor cartiere latră tramvaie/ pe umejoare ruguri de paie/ se coc eretici de meserie,/ doamnă cerneală du-te-n pâraie/ fă-te pădure, doamnă hârtie.// La berărie nu mai e bere./ Pute-a cutremur
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
concep empatia că pe o capacitate de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin comunicare. Comuniunea, în acest caz, este echivalentă cu comunicarea, câtă vreme, prin transpunere, se realizează o identificare parțială ce duce la comunicare implicită. Toate bune și la locul lor, numai că ,,celălalt” (fie el, individul, fie grupul din viața cotidiană, are mai multe ,,imagini”, mai multe „fete” (aș aminti și teoria idolilor la Francis Bacon, filosof englez, apoi teoria imitației la Gabriel Tarde, sociolog francez) și anume: imaginea cu care vrea să apară în ochii altei persoane, imaginea cu care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a lui Dan C. Mihăilescu. Primejdia cea mare a unor astfel de programe e că dau senzația că ne aflăm mereu în fața capodoperei. Nici la nivel de planetă - darmite în haotica noastră viață editorială - piața nu geme de evenimente editoriale cotidiene. Cunosc suficiente persoane care nu-și încep ziua fără emisiunea lui Dan C. Mihăilescu, dar nici uneia nu-i trece prin minte să alerge imediat la librărie să cumpere unul sau altul din obiectele prezentate cu atâta șarm de ,omul care
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
de vecinii de cartier pentru darurile pe care le trimite de peste mări familiei. Nu este aceasta un East-Side Story de succes? Cătălin Mitulescu reușește să decupeze ceea ce este surplus, urmărind un fir narativ cu mici ramificații care fac tabloul vieții cotidiene, unde securistul se învecinează primejdios și hilar în același timp cu oamenii simpli împărțind de fapt aceeași mizerie, unde Tarzan, băiatul rrom (probabil) își găsește firesc locul alături de prietenii săi Lalalilu și Vasilică, fără lecții de catehism politically correct, unde
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
cu care sunt suplinite de obicei lipsa de imaginație. Cătălin Mitulescu știe să adune acest rest făcut din detalii sensibile care privite cu atenție reflectă la o scară mai mare lumea trăită, conferindu-i autenticitatea unui cineverité și a faptului cotidian. Unul dintre ele (prietenul cu care am văzut filmul m-a rugat să-l aleg pe acesta): oamenii așteaptă în stație un autobuz lîngă o lizieră. Autobuzul sosește și întoarce, însă manevra stupidă și neîndemînatică a șoferului îi împinge și
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
de astăzi poartă numele ŤGuguviť" (DB, 14.11.2006); , Pădurile Bucovinei - o avuție jefuită Ťca-n codruť" (A.O., 26.04.2006)". Trecând în revistă titlurile declarațiilor dintr-o zi de dezbateri politice (26.04.2006), avem impresia că răsfoim presa cotidiană, de la cea predominant informativă ("Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu", M.G.), la cea implicată afectiv, sentimental, patetic: ,Patimile românilor" (CS), ,România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură" (I.D.P.). Titlurile
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
pomenim că suntem considerați niște molii expirate? Să ne sacrificăm ani de zile scotocind prin documente îngălbenite, prost plătiți, tragând mâța de coadă, amenințați de cine știe ce satrap ajuns director de institut de cercetare? Nu e mai simplu să alegem presa cotidiană, unde pentru o notiță culturală scrisă din vârful degetelor ești mai bine plătit decât pentru orice descoperire științifică epocală?" Nimic de zis. Dar asta nu înseamnă că suntem mai puțin responsabili pentru că, sub ochii noștri, mor ocupații culturale de mare
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010, pp. 41 - 89; footnote>, Enescu însuși este prezentat în capitolul intitulat Viața cotidiană a românilor în perioada interbelică, din această istorie, în cea mai defavorabilă și falsă postură umană și artistică, legându-l nejustificat de amantlâcurile de la Palatul Regal, care iau locul - în lucrare - marilor acte de cultură, sau unor aventuri amoroase înfierate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
comunismului s-au petrecut pe vremea lui Dej? Răspunsul lui Ion Ianoși merită consemnat: ,Din cauza mecanismului specific al terorizării supușilor săi. A administrat fără încetare măsuri înjositoare, zi de zi, ceas de ceas. O înjosire mărunțită, dar permanentizată. Sâcâitorul iad cotidian, prin aceasta groaznic. Ca o durere de dinți a... sufletului". Ion Ianoși a privit execuția lui Nicolae Ceaușescu ca pe o izbăvire. Este limpede însă că pentru el idealurile stângii au rămas intacte, chiar dacă în ochii celor mai mulți au fost compromise
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
parte, constatînd că fragmente din aventura sa eroică îi sînt atribuite altuia cu numele de Ulise, se simte ,un fel de relicvă, un mort prematur, o amintire a lui Hades", un ,deposedat, un paria al propriei persoane". În monotonia vieții cotidiene din insulă și cu obsesia unui trecut glorios, Odiseu simte irepresibilul impuls de a pleca din nou pe mare pentru că își vede destrămată propria identitate, pentru că vrea să descopere adevărul și să-și regăsească ,identitatea pierdută în epopei și hexametri
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
schimbat. Timpurile eroice se sfîrșiseră, credința în zei se clătina, iar lumea veche, scăpată de sub controlul divinității, supusă altor stăpîni, își pierdea coerența și consistența, se pervertea. Vechiul ritual al sacrificiului cu semnificații sacre se transforma în practica gratuită și cotidiană a uciderii întreprinse de ființe umane degradate precum noii tovarăși de călătorie ai lui Odiseu, pirații din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe pe sirene, însîngerînd marea cu trupurile lor sfîrtecate. Firul roșu devine nelipsit în urzeala
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
comunismului autohton, începînd cu Ceaușescu. În 2006, cînd Tismăneanu a devenit președintele Comisiei pentru evaluarea comunismului din România, a fost atacat, previzibil în ziarul "Tricolorul", cotidianul partidului condus de CVTudor. Dar au apărut articole împotriva sa și în alte publicații cotidiene. în "Ziua" Tismăneanu a fost acuzat, fără probe, că ar fi plecat din România ca agent al Securității, iar pe de altă parte că trecutul său din țară nu se potrivește cu funcția pe care i-a acordat-o președintele
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
în minte întâmplări disparate, comice sau oribile, frânturi de sentimente, chipuri aproape uitate, dar lipsește elementul de legătură, cel care să ofere coerență gândirii noastre de acum mai bine de două decenii și să ne facă să înțelegem liniștea noastră cotidiană din epocă, acceptarea fără vreo tentație de problematizare a absurdului dens în care viețuiam. O pagină bună de literatură poate face uneori pentru cunoașterea specificului unei epoci mai mult decât studiile savante de istorie. S-a spus că piesele lui
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
ale lui Cărtărescu, Mușina & comp. Structural, poezia sa descinde din Blaga și Doinaș, iar ca imaginar se situează exact la polul opus al poeziei optzeciste. Nimic nu este mai străin viziunii lui Radu R. Șerban asupra poeziei decât banalul, cenușiul cotidian, trăirea soft, intertextualitatea ironică, aluziile culturale transparente, coborârea limbajului poetic la nivelul străzii, viziunea în cheie minoră asupra lumii și echivalențele ei stilistice. Adică, exact elementele care conferă identitate liricii pionierilor postmodernismului românesc. Deși, a fost mai mult decât familiarizat
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]