1,458 matches
-
Petru Hudici un sat pe Moldova (azi com. Miroslăvești, jud. Iași), după care cumpără de la Oană Pâșco și soția acestuia, sora lui Raicu, verii lui Neagoe, șase sate, toate azi în județul Iași (trei în com. Lespezi, unul în com. Cotnari și altul în com. Vânători). Între satele cumpărate de la Oană Pâșco este satul unde “a fost curtea lui Neagoe”, numit mai târziu Negoiești, unde își va face curte Mihul. La 2 iulie 1455, Petru Aron îi întărește logofătului Mihul 11
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă de 50 metri. La Hârlău, pe locul unde exista o curte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care l-a zărit, să-l mai poată opri. Intră în sala centrală și caută din priviri telefonul public interurban. O sună pe sora lui la serviciu. Un geamantan cu vin, vreo douăzeci și șase de litri zece, grasă de Cotnari și șaisprezece, fetească, așa cum ai cerut și-n celălalt geamantan, carne de porc sărată. Mai ai și-un cadou de ziua ta, că noi te-am așteptat acasă, și flori. Mulțumesc! se bucură Mihai. Vine mama la premieră? Cred c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să privească înăuntru, de unde scoate un antinevralgic. Un pahar cu apă spune scurt. Mda murmură chelnerul nemulțumit, gata să fie ironic, dar se abține întîlnind privirea actorului. Dumneavoastră? O jumătate de pui la tavă. Ce fel de vin? Grasă de Cotnari, sticle de șase sute de grame. Vă aduc? Nu. Un pahar cu apă. Ca doamna. Chelnerul înclină privirea, semn că a înțeles și se îndreptă spre ușa bucătăriei, dar, în dreptul sobei, face un pas în stînga, lîngă fata care continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sînt sigur că nu vrea nici să se afle cine-i. S-ar putea găsi vreunul să-l întrebe de ce, de unde... Unii îți fac rău chiar și cînd îi ajuți. Așezat la aceeași masă cu Lazăr, profesorul gustă vinul: Superb! Cotnari veritabil, netratat. Ce zici de geamantane? Încăpătoare. Fii o dată măcar serios! Nu-mi miroase a bună. Dați-mi mie porția dumneavoastră dacă nu miroase cum trebuie bombăne Lazăr. Șoferul a știut ce are în geamantane, dar ne-a lăsat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cînd nu ninge ca azi, cînd e ziua mea, primesc cadouri de la mama și de la surori. Mîine, cînd vine cursa rapidă, primesc iar de la mama flori și o cămașă, iar de la sor-mea, cărți. Tata s-a dus anume la Cotnari, să cumpere vinul... E plăcut să ai douăzeci și opt de ani, vîrsta la care se mai crede că tot ce zboară..., iar dacă ești puțin mai dur, poți să mănînci și coțofane. Ptiu!; ce prost că n-am halit-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu sistem de apărare. Localitatea Scobiți este o așezare veche, atestata documentar în 1665, cănd Ducă Vodă întărește lui Pavăl Contăș, al treilea logofăt, stăpânirea peste satul Scobinți „care acum se numește Dialul lui Vodă care iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
iaste între târgul nostru Cotnari și între Tg. Hîrlău”. În partea de apus a Dealului lui Vodă, se găsește Baltă Stîrcioaei, ce-și trage numele astfel: la 1667, Maria Stîrcea, văduva lui Isac Stîrcea, dăruiește 3 fălci de vie la Cotnari „în dealul lui Vodă). Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: „ 198 pogoane viile țărănești, 80 pogoane cele boierești”, de unde se scoteau , conform „Catagrafiei vedrelor viilor ce să arată
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Moldova (1996). Distincții: Ordinul Serviciu credincios, 2002, Ordinul Meritul cultural, 2004. Legătură dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari. Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmeaza Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se află înaintea judecătorului de instrucție”. În toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care se făcea vânzarea în loturi” a moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, cănd țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1868-1937), fiu al satului, a făcut studii de pedagogie la Geneva, iar în 1918 a devenit directorul Școlii pregătitoare mixte Bădeni, înființată sub patronatului ministrului Simion Mehedinți. În 1920, s-a înființat, cu elevii școlilor pregătitoare mixte din Bădeni, Hîrlău, Cotnari și Belcești, Școala Normală Mixtă Principele Mircea din Bădeni, care a funcționat până în anul 1930, dând aproape 300 de învățători. Din inițiativa foștilor elevi, în iunie 1971 s-a dezvelit un bust al eruditului director al vestitei „școli normale” din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia domneasca, întărește stăpânirea asupra satului Fetești, „sub dealul lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
plantelor de câmp * cereale, * oleaginoase * legurninoase * plante tehnice * legume de câmp * culturi furajere pe o suprafață de 3576 ha teren arabil; cultură vitei de vie pe o suprafață de 238 ha, din care 184 ha vii nobile, cu sortimentul podgoriei Cotnari și 54 ha vii hibrid producător.; cultură plantelor pomicole *cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lucrez la primărie.“ „Dumnezeu, afirmă primarul Gheorghe Hrițcu, ne-a așezat într-un loc cum puține sunt. Avem șes de pe care obținem an de an recolte bogate, dealurile sunt acoperite cu vii - să nu uităm că ne aflăm în podgoria Cotnari - livezi - de aici pleacă la fiecare început de vară vestitele cireșe Boamba de Cotnari - iar în zare, vedeți, pădurile ce înconjoară comună. Având toate acestea nu facem altceva decât să le punem în valoare.“ La Scobinți există un serviciu de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cum puține sunt. Avem șes de pe care obținem an de an recolte bogate, dealurile sunt acoperite cu vii - să nu uităm că ne aflăm în podgoria Cotnari - livezi - de aici pleacă la fiecare început de vară vestitele cireșe Boamba de Cotnari - iar în zare, vedeți, pădurile ce înconjoară comună. Având toate acestea nu facem altceva decât să le punem în valoare.“ La Scobinți există un serviciu de dezvoltare a comunității unde se lucrează toate proiectele care schimbă față comunei. „E nevoie
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania la Oradea, Sibiu, Brașov, în Țara Românească la Simidreni, iar în Moldova la Suceava. Primul spital apare abia în 1704, pe 14 decembrie
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
este un factor important de transformare a mediului geografic și de modificare a reliefului. Atât accelerarea cât și încetinirea proceselor geomorfologice pot fi cauzate, dar și controlate de acțiunea omului. Bazinul superior al râului Bahlui se desfășoară în amonte de Cotnari pe o lungime de 35 km. și o suprafață de 140 km2. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare - Tudora, de pe teritoriul județului Botoșani, de la o altitudine de 500 m, având curs permanent la 435 m altitudine. Relieful acestei regiuni, dezvoltat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari fragmentarea orizontală variază de la o zonă la alta (de la 0-1 km/km2 la 3-4 km/km2), iar înclinarea formelor de relief prezintă valori de la 1° la peste 45° (cele mai mari suprafețe le ocupă pantele de 6°-15°, circa 60
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost înlocuită cu suprafețe arabile sau vitipomicolă. Suprafețele afectate de deplasări în masă din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, varietatea și intensitatea cu care se manifestă, precum și efectul lor negativ asupra
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost înlocuită cu suprafețe arabile sau vitipomicolă. Suprafețele afectate de deplasări în masă din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, varietatea și intensitatea cu care se manifestă, precum și efectul lor negativ asupra economiei zone, ne face să le acordăm o deosebită atenție. Cazul alunecarea de la Pârcovaci Suprafața afectată de alunecare este situată în raza satului Pârcovaci, delimitată la nord de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
care s-a retras marea sarmatică. A rezultat un relief de văi și coline cu altitudini cuprinse între 67 sau 94,5m în zona de șes, respectiv 205m ( Movila Bocancea) din zona de deal aflată la hotarul comunelor Belcești și Cotnari. Alte dealuri sunt: Dealul Buhnei-188m (la hotarul comunelor Belcești și Focuri), Dealul Movila Dornei-178m (la hotarul comunelor Erbiceni și Belcești), Dealul la Trei Pietre-182m și Dealul Ulmi-190m din sudul comunei. Prezența argilei în sol favorizează alunecările de teren care sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
PREFAȚĂ Studiul de geografie regională cu tematică specială dedicat ,, Bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari ,, propune o analiză privind cunoașterea principalelor caracteristici fizico-geografice ale arealului studiat, a tipurilor și formelor principale de relief și evidențierea particularităților morfometrice, morfografice și morfologice ale bazinului râului Bahlui în modul de utilizare a terenului din spațiul bazinal. Prin alegerea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]