711 matches
-
de prozatoare experimentată. Oricât de obișnuită, acum, cu urmările tranchilizantelor, inclusiv cu lunecarea spectrală în vis, ea nu vrea să piardă nimic din substanța vitală de care sunt impregnate segmentele autobiografice recuperate din zborul anilor. Nu vrea ca fragilitatea făpturii cotropite de consecințele bolii să frâneze desfășurarea fluxului epic. Se observă curent că izvorul practic inepuizabil al amintirilor iese la suprafață lipsit de limpezime, când și când, mai ales sub raportul cronologiei. Fapte distanțate în timp ajung să se învecineze (de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
însărcinarea guvernului meu, am onoarea să transmit mulțumirile guvernului polon pentru atitudinea sa față de Polonia în momentul începerii războiului cu Germania. Această atitudine a României va avea influență asupra dezvoltării relațiilor între ambele noastre țări”. Ca și în cazul Cehoslovaciei cotropită de Germania nazistă și Ungaria horthystă, fidelitatea României față de poporul polon, dincolo de orice tratate, s-a manifestat însă pe multiple planuri, cu riscuri enorme, asumate conștient. Ele au devenit și mai amenințătoare când armata sovietică, urmându-și misiunea ei istorică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
războiul din 1768-1774, dădea Rusiei „dreptul” de a ocroti pe creștinii din Imperiul Otoman, pozițe extrem de avantajoasă pentrru atingerea celor trei obiective majore: Strâmtorile, Constantinopolul și anexarea Principatelor Române. Profitând de conjunctura ce i-o oferea înfrângerea Turciei, Austria a cotropit Țara de Sus a vechii Moldove (cu 7 ținuturi: Hotin, Dorohoi, Hârlău, Cernăuți, Suceava, Neamț și Bacău) cu o suprafață de 10.441 km2, 278 de localități și o populație de peste 70.000 de locuitori, anexare confirmată prin tratatul cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că Berlinul e un loc în care se scrie bine, un oraș fascinant. „Nu am crezut că e atât de mare. Este cât patru Parisuri înlănțuite!” Aici poate că exagerează, însă cred că impresia aceasta o are din cauza imenselor întinderi cotropite de șantierele Berlinului. Viața în străinătate, oricât de îndestulată, își are și părțile șocante: „Poți fi mare și tare în România, chiar genial, că tot nu te ajută cu nimic, își continuă Mircea mărturisirile. Lumea, oricum, te asociază cu țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în tren, călătorind spre mare; o simțea după mirosul sărat, dar neliniștea că nu știa cum arată îi dădea fiori: "Spuneți-mi/ când va fi?/ Și cum e, oare?"/ "Îți vei răspunde singur la-ntrebare."/ Și-atunci când ea mi-a cotropit simțirea,/ Lumea s-a stins deodată/ împrejur,/ Din tot ce-a fost/ a mai rămas iubirea./ Înmărmurisem în al ei murmur 131. Vom vedea cum, întocmai ca la Handenberg, o întâlnire întâmplătoare [...] a devenit ulterior conținutul întregii sale vieți 132
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
presurați-s trandafiri 106. Revin aceleași imagini ale iubitei, fie înconjurată de trandafiri roșii, fie aruncând ea însăși în apă petalele simbolicei flori pentru a-și vedea ursitul; în subsidiar, însă, trandafirul simbolizează nașterea sentimentului iubirii abia-nțelease, dar care, încet-încet, îi cotropește sinea. Când zburătorul apare, el nu este descris fizic; este redată doar comuniunea sufletească a celor doi, accentuându-se ideea de mister: încăperile gândirii mai nu pot să le încapă 107. Incertitudinea din ipostaza incipientă a iubirii se reflectă sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
secției de cardiologie și acolo, În acea noapte, am suferit un infarct. Dar despre asta nu‑mi prea amintesc. Nici de sala de reanimare de la boli pulmonare, unde am fost mutat ulterior. Rosamund Îmi povestește că ambii mei plămâni erau cotropiți de pneumonie. Un aparat respira În locul meu - tuburi mi‑erau băgate pe gât și În nas. Nu știam unde mă găsesc și nu eram conștient că Rosamund dormea alături de mine, pe un pat pliant. Își petrecea adeseori nopțile printre rudele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
decât cine mai știe, incidental. Poate că nu-mi aminteam azi de ei, dar mi s-a furișat în minte imaginea lor, azi, când un mameluc din noua lume, o lume murdară creată în eprubeta sălbaticei pecingini sociale care a cotropit România în zilele noastre, unul căruia nici nu-i căzuse bine cașul de la gură, căuta să ne convingă și să mă convingă, că de fapt nici un român nu a fost de acord cu pătrunderea societății socialiste și toată lumea a fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
va urma. Ai încredere în el! Cu aceste cuvinte de taină a pus capăt audienței. Datorită lui Adeodato, am profitat de cea mai informată cancelarie, cea papală, bineînțeles ca să știu care era situația exactă în lume. După ocuparea Siriei, arabii cotropiseră Palestina; Ierusalimul însuși, după o vitejească rezistență, căzuse în mâinile califului Omar. Angajându-se să plătească un tribut, creștinii din oraș obținuseră imunitatea vieții lor, a bunurilor și a bisericilor, precum și libertatea de cult. Pentru evrei lucrurile se înrăutățiseră: li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Colombano din Irlanda se stabilise la Bobbio prin anul 614, arătând pe-ade Teodolinda, care îl împroprietărea cu acel loc. Din auzite, poate, mi-l închipuisem a fi îmbelșugat și înfloritor; în realitate, era pustiu și părăginit, un morman de ruine cotropit de buruieni, printre care se afla biserica San Pietro. Colombano venise însoțit de o mână de călugări, vreo doisprezece, cred, dar nici vorbă de agricultori sau de meșteri în vreo meserie. Dar el era sfânt, și miracolul se afla chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
scurt și țepos. Probabil nenorocita mamă dăduse de vreun judecător care se milostivise să accepte banii sau jumătatea de apartament care-mi fuseseră propuse și mie. Transparența acelui proces la care nu fusesem vreodată chemată spuneau totul despre locul acela cotropit de nedreptate și de lehamite care devenise Bucureștiul. mă Încerca o amară satisfacție că urma să plec peste câteva zile de acolo, dar În acealași timp mă simțeam vinovată să-l las pe nebun să cutreiere străzile În voie. Dacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
trăgea decât el. Între timp, coarda arcului se rupse de două ori. De fiecare dată, Nobunaga schimba armele fără Întîrziere de răgaz și continua să tragă. În timp ce susținea cu disperare frontul, În amonte, linia de apărare cedă. Armata de la apus cotropi digul și Înconjură comandamentul lui Nobunaga, cu strigăte victorioase. Am pierdut! Nobunaga aruncă arcul În lături, râzând deja. Se Întoarse, zâmbi printre dinții strânși și privi În față inamicul, care cânta triumfal. Daisuke și maestrul strateg, Hirata Sammi, descălecară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care, incapabili să aștepte Întăriri din Suruga, dădură foc castelului și pieriră luptând cu disperare În mijlocul flăcărilor. Armata din Narumi, care năvălise În castelul incendiat, fusese redusă la mai puțin de jumătate, din cauza pierderilor grele. Dar, purtați de inerție, războinicii cotropiră ruinele fumegânde, agitându-și săbiile, lăncile și puștile. Cu toții se alăturară strigătelor puternice de victorie. În acel moment, din Narumi sosiră călăreți și pedeștri, care abia scăpaseră, În dezordine. — Ce s-a Întâmplat? Întrebă Yamabuchi Samanosuke, surprins. — Armata lui Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fu Învinsă, iar liniile a cincea și a șasea ale armatei Oda fură și ele snopite În bătaie. În total, Tamba doborî unsprezece dintre cele treisprezece linii ale clanului Oda. În acel moment, forțele lui Tokugawa din amonte trecură râul, cotropind inamicul pe malul opus, și Începură să coboare, treptat, spre aval. Privind Înapoi, Însă, văzură că soldații lui Tamba se strângeau deja În jurul cartierului general al lui Nobunaga. — Atacați-le flancul! Cu acest urlet, soldații clanului Tokugawa săriră, din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
riște succesul acțiunii mai importante care urma. Privind În jos, la sângele proaspăt de pe pământ și În sus, la norii roșii de pe cer, Mitsuhide se ridică În scări, Înălță brusc cravașa În aer și strigă: — La atac, spre Templul Honno! Cotropiți-l cu totul! Dușmanii mei sunt la Templul Honno! Înainte! Înainte! Cine rămâne Îl urmă, Îl tai! Sosise momentul luptei și cele nouă drapele cu blazonul campanulei albastre se despărțiră În trei companii a câte trei steaguri fiecare. Atacând intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
șase corăbii mica armată de o mie de oameni, traversă lacul, În apropiere de Kuzuo. Întocmai așa cum se temuse, se vedeau flăcări dinspre Shizugatake, iar când, În sfârșit, se apropiară de mal, la Kuzuo, auzi focuri de armă. — Inamicul a cotropit fortăreața din Motoyama. Shizugatake e, de asemenea, În pericol și mă Îndoiesc că Muntele Iwasaki va putea să mai reziste. Niwa le ceru părerea unor ofițeri de stat major. — Situația nu se prezintă bine deloc, răspunse unul dintre cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
spulberare spirituală pare că se naște. Vom fi noi în stare să stăpânim și astfel de alunecări? Lumea artificială, virtuală, tinde s-o oculteze pe cea reală, concretă. Reperele sunt din ce în ce mai greu de jalonat. „Lumea nouă”, a imaginarului virtual, ne cotropește. Realul este lecturat prin simple reprezentări despre felul cum acesta ar putea să arate. Să dăm atenție unui specialist al imagologiei moderne, printr-un citat mai lung, care nu mai are nevoie de nici un comentariu: Proliferarea de imagini în societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Câte averi distruse astfel, înstrăinate, înghițite de cincizeci de ani! Trebuie bani cu orice preț și oamenii și-i procură. Ce Eldorado pentru rechinii finanțelor! Ce teren de exploatat pentru camătă! Cum se explică de bine prezența evreilor! Jocul a cotropit totul, administrația, magistratura, armata. Se pretinde noi nu am verificat deloc și dorim să credem contrariul că metodele jucătorilor nu sunt întotdeauna prezidate de o loialitate strictă și că uneori norocul e ajutat de talent dar ce contează? Oamenii se
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Ați cucerit pământul cu sabia, le spunea el boierilor; dar strămoșii noștri nu erau alături de strămoșii voștri? L-ați cumpărat cu bani, dar nu-i produceți, tot mâinile noastre bătătorite și frunțile noastre asudate îi procură! Și când ne-a cotropit dușmanul, cine v-a păstrat domeniile în timp ce fugeați? Noi, tot noi." Și nu se va face nimic pentru astfel de oameni! E momentul potrivit să remarcăm că situația este analoagă cu cea a Romei sub Gracchi. Ca și la Roma
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
continue conflictele; cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin 1622 - pe Mitrofana, văduva vornicului; și țăranii din Plenița pretindeau că au fost „rumâniți” de frații Buzești peste voia lor și, ca urmare, văduva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
datat 12 aprilie 1576 - aflăm că satul Recica - contestat, de altfel, și de călugării de la Mănăstirea athonistă Xenofon - fusese dat armașului Detco împreună cu 450 de aspri de Radomir și Stoica din Marotin, fiindcă Detco achitase o dușegubină] - le-ar fi cotropit „cu puterea și cu sila”, care insistau în cererile lor - chiar dacă pierdeau procesele -, ca și țăranii liberi din satele învecinate cu proprietățile lor. N-aveau liniște văduvele nici în raporturile lor cu lăcașele de cult, pentru care multe dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-a răsplătit și-l așează acolo unde îi este meritul. Este un exemplu despre cum munca tenace, talentul, adevărul și spiritul de dreptate înving pînă la urmă, iar nu obediența, mediocritatea, minciuna și impostura ce par să ne fi cotropit. Se vede dragostea Profesorului de la modul cum își cultivă grădina la felul frumos și de ridicată ținută academică în care scrie. Iată doar un fragment: "Abando nată de peste douăzeci de ani distrugerilor și haosului, intrată parcă în zodia dezlănțuirii stihiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
supunere în fața Bisericii. În același timp fiind autoritatea seculară supremă trebuia într-un fel să contro¬leze Biserica. S-a evitat însă ceea ce s-a numit cezaropa- pism, căci niciodată vreuna din cele două puteri a Statului bizantin nu a cotropit-o pe cealaltă, lucru evidențiat chiar de eșuarea tentativelor pe care mai cu seamă unii împărați le-au făcut în această direcție. Limita expresă a puterii imperiale era interdicția de a se amesteca în problemele interne ale bisericii, în speță
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
primare, care țin de fondul obscur, regresiv al ființei noastre, pe care nu îl putem controla. Iubirea o căutăm, mergem în întâmpinarea ei, la fel cum facem cu întregul, cu sinteza sau cu armonia; dimpotrivă, spaima "vine peste noi", "ne cotropește" și ne strivește, ne chircește și ne aneantizează, ceea ce duce la concluzia că în raporturile existențiale pe care le stabilim cu spaima, ea se dovedește a fi întotdeauna mai puternică decât noi, mai imprevizibilă și mai copleșitoare. Există, altfel spus
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Mișunau peste tot, încât casele și zidurile, străzile și cadavrele oamenilor păreau că se mișcă. Și valuri, valuri, nesfârșite șiruri treceau mereu peste ziduri. Iar orizontul de jur împrejur era tot mai roșu, ca un cerc viu de foc ce cotropea cetatea". Wilhelm Temerarul singur, profitând de îmbulzeala ultimului asalt, reușește să se refugieze și să se zăvorască într-un coridor subteran, acolo unde sălășluia vrăjitoarea cetății. Șobolanii pătrund în sala tronului, unde, într-o parodie anticipând, prin pronunțatele contururi distopice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]