1,606 matches
-
spații de joacă pentru copii chiar pe marginea șoselei de centură, sau deloc; proiecte de bănci pentru viitorul parc, niște bănci stilizate, ca în decorul de teatru, dar pe care nu cred că se poate sta la aer; crîșme peste crîșme, strada și crîșma; spațiul proiectat inițial pentru anticariat l-au făcut cafe-bar...; ăia din Direcția Comercială... Ia stai! se oprește brusc Săteanu, întinzînd degetul spre Mihai. Ce-i între tine și fata de la autoservire, șefa? Nu nega, că-ți arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pentru copii chiar pe marginea șoselei de centură, sau deloc; proiecte de bănci pentru viitorul parc, niște bănci stilizate, ca în decorul de teatru, dar pe care nu cred că se poate sta la aer; crîșme peste crîșme, strada și crîșma; spațiul proiectat inițial pentru anticariat l-au făcut cafe-bar...; ăia din Direcția Comercială... Ia stai! se oprește brusc Săteanu, întinzînd degetul spre Mihai. Ce-i între tine și fata de la autoservire, șefa? Nu nega, că-ți arăt obrazul, ce,-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spre exemplu, e zgubilitic, bursier atestat, autodidact, documentarist cu ștate vechi, mă rog, Buletin este și el a fortiori însetat și se alimentează în permanență, pe unde apucă. Afirmativ. Pot să confirm. Ei, și să continuu! Când am ieșit din crâșmă, peste drum de cimitir, pe străduța care duce la stația de taxi-uri, dintr-o curticică, de pe stânga, într-o fâșie de lumină, s-a strecurat pe poartă un iepure mare, alb. Alb, complet. Griș cu lapte. Vreau să zic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
uitare", rememorează Avocatul un vers rătăcit și banal, pășunist, de-al Poetului. Își ridică păhărelul și bea hulpav, dintr-o sorbitură, simțind jerăgaiul arsurii amare, binefăcătoare, cum coboară năvalnic, către plex. Până la fund... "Sfinții Luca și Matei, au deschis o crâșmă-n tei!" Trădătorul de Vierme tot nu se vedea, și pace. Vă spun, ajunsesem de-mi smulgeam părul din cap, ca o nebună, gândindu-mă la copilaș! Când, din senin, aud pe geamul deschis, două glasuri care se certau, ah
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tu, murgule! Adio, pleașcă! Ochiu', prazu' și la revedere! Păi, odată, s-au făcutără Sile și cu Pale pastă, la birt, la Petre, unde și-a rupt și mâna Botîncur, la o combinație en-gross, mișto... Nu știți? Pică Pale-n crâșmă, pe la nouă-zece dimineața, beat-tobă și răcnește: Deșteptarea, neamule! Mă cac pe toți! Când, dă nas în nas cu Petrică: Pe tine, nu! P'ormă, se mută la masa unde zăcea Silică leșinat, se chiorăște sub scaunul ăluia și zice: Băi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de la sine, sub limita periculoasă de extindere, până la eventuala sosire a echipajelor brigăzii orășenești de pompieri: Walpurgisnacht! Ne oprim la birtul lui Mariusache, băieți, anunțase deja Dănuț, ca pe ceva de la sine înțeles, cu atât mai mult cu cât nominalizata crâșmă se ițea și dânsa, luminată, printre umbrele adânci ale unui pâlc împrejmuitor de tei, chiar în fața lor, ca la vreo sută de metri depărtare. Știți ce mi se pare mie din cale-afară de bizar? deschide gura Avocatul, după o pauză
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară, de pe firma crâșmei lui Fănică: "Interzis câinilor și onaniștilor!"). Sunt indicii că o să ne baloneze și o să ne usture pe gât, ca naiba... Ce ziceați de Bibi? Pardon, domnu' Dan, să-l ia dracu' pe Dromaderu', că e manopera și rețetuța lui! parează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
groase, de cărămidă, ce aparținuse cândva unui chiabur poreclit Ovreiu și care fusese confiscată de reprezentanții dictaturii proletariatului și folosită, de-a lungul vremii, drept sediu al Miliției, magazin sătesc, sediu al poștei și telefoanelor. Tatapopii Îi dăduse Întrebuințarea de crâșmă cu doar câțiva ani Înainte de căderea faimoasei dictaturi a proletariatului și de propria lui cădere trupească și a minții. Zgârcit, nu se Îndurase să cumpere halbe - Îl durea sufletul când vreun bețivan scăpa câte una din mână ori chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cana ei cu țuică și panoul cu fișe și fișulițe pe care femeia le Încurca de zor și le blestema. Fiul Directorului Îi asculta poveștile meșteșugite și se lăsa dus de spiralele lor ocolitoare, aruncându-și câteodată privirile pe ferestrele crâșmei și dând cu ochii, de fiecare dată, de clădirea Înaltă a Căminului cultural. Pe când era copil nu putea lipsi cu nici un chip de la filmele pe care se Îngrijea să le aducă și să le proiecteze acolo Ghiță Bulgaru. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
încadrarea faptei într-un articol de lege. Motivul este simplu: ziaristul de investigație nu se substituie niciodată judecătorului. Pentru genurile de umor. Finalul surpriză (poanta) este obligatoriu: Un preot din Gorj, chiar din România, a fost prins jucând poker, la crâșmă, cu enoriașii (...) Între slujbe, preotul ar trebui obligat ca pedeapsă să joace numai Păcălici și popa prostu (Cațavencu, nr. 6, 2006, p. 19) Pentru genurile de comentariu. Cel mai bun final în acest caz este cel care, modificând puțin, reia
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
primulul act nu scot nici un cuvint. În actul al treilea arată în principiu la fel ca în primul., dar capătă un aer ordinar de noi îmbogățiți. Spațiul O sală de mese dintr-un local, care are un aer undeva între crâșmă, birt și han țărănesc. Trecerea timpului a lăsat urme care se pot vedea mai ales în mobilier și amenajarea sălii. La stânga intrarea și tonomatul; în mijloc mesele, la dreapta, de-a lungul, tejgheaua. In acest fel se poate vedea și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
spațiu. Armătura unei descrieri întreține astfel raporturi privilegiate cu taxinomiile lexicale. Vom vedea acest lucru în cazul descrierii de la Zola. Începutul capitolului al doilea din Gervaise ne-o prezintă pe Gervaise și pe soțul ei Coupeau așezați la masă la "Crâșma lui nea Colombe", temă-titlu126 a descrierii, obiectul său: Crâșma lui nea Colombe se găsea la întretăierea străzii Poissoniers cu bulevardul Rochouart. Pe firmă era doar un singur cuvânt: Distilerie, scris de la un cap la altul cu litere lunguiețe, albastre. La
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
taxinomiile lexicale. Vom vedea acest lucru în cazul descrierii de la Zola. Începutul capitolului al doilea din Gervaise ne-o prezintă pe Gervaise și pe soțul ei Coupeau așezați la masă la "Crâșma lui nea Colombe", temă-titlu126 a descrierii, obiectul său: Crâșma lui nea Colombe se găsea la întretăierea străzii Poissoniers cu bulevardul Rochouart. Pe firmă era doar un singur cuvânt: Distilerie, scris de la un cap la altul cu litere lunguiețe, albastre. La intrare, erau niște oleandri colbuiți, în două jumătăți de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acordă romanului o funcție didactică. Însă istoria literară arată că aceasta nu este singura valoare conferită descrierii: înainte de secolul al XIX-lea, se insista în special pe valoarea ornamentală 128. Comparată cu anumite părți de bravură din romanul naturalist, descrierea "Crâșmei lui nea Colombe" pare deosebit de neutră. Ea este exactă fără a fi detaliată și nu face apel la o competență lexicală ieșită din comun. De fapt, este foarte dificil să apreciem cunoștințele cititorilor în materie de vocabular, iar textul în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
într-un obiect al lumii, și nu pe un decupaj propriu-zis semantic. Astfel, ansamblul format de firmă + ușă + tejghea etc. se concretizează din faptul că termenii sunt atât părți ale aceluiași referent concret, cât și tot atâtea sub-teme ale temei-titlu "Crâșma lui nea Colombe". Am putea spune același lucru despre secvența șiruri de pahare + țuțuroi de apă + măsuri de cositor, ale cărei elemente sunt asociate în virtutea faptului că toate coexistă material pe tejghea; serii care țin de ceea ce lingviștii numesc câmpuri
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
același nivel) și verticale (elemente ierarhizate). Cum aceste trasee de serii lexicale nu fac să progreseze intriga, cititorul își permite adesea să le sară, conștient că trecerea descriptivă poate de fapt să se resoarbă într-o denumire unică, de exemplu "crâșma lui nea' Colombe", care îi asigură unitatea. Această echivalență globală între o temă-titlu și seriile lexicale, care se opune dinamicii romanești, suscită inevitabil o ripostă din partea celui care face descrierea, care adesea se străduiește să confere dinamism descrierilor sale. Această
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spiritualului, josnicia în locul nobleței. În sărbătoarea nebunilor, drojdia societății ocupă tronul, "adevărul" Naturii contestă ierarhiile sociale, considerate artificiale. Situația de comunicare tipică pentru interacțiunea expresiilor deocheate este, de exemplu, masa pe care o oferă Gervaise și Coupeau în L'Assomoir [Crâșma] de Zola: vin, mâncare, glume și cântece scabroase contribuie la euforia generală, permițându-le mesenilor din clasele populare să conteste verbal ierarhia socială și religia. Vorbele deocheate au prosperat vreme îndelungată nu numai în mediile populare, ci și în grupurile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi comentatori, cum ar fi Ovid Densusianu, Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Alexandru Lapedatu, Artur Gorovei, revista este treptat acaparată de personalitatea dominatoare a lui N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
din marea colectivitate. Ochiul exersat reține datele necesare, ca să nu spun esențiale: „Către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
părăsite, ruinate, dezmembrate, hărtănite, furate. În spatele casei celor mai mulți gospodari români, aceleași gunoaie, munți de hârburi, movile de mizerii; expuse, parcă, Într-o Întrecere socialistă cu tema: cine suportă mai mult? Satele patriei sunt invadate de plastic. Nu Întâmplător, și de crâșme ordinare care se numesc, majoritatea, baruri. Peisaje dezolante, agresive, Îndemnând la depresie și la plonjonul În nevroză, singura armă de apărare Împotriva unui agresor insidios. termenul acesta, propus de scoțianul William Cullen În 1769, a devenit astăzi nevroză.socială și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe cea m ai înalt ă culme a Cotnarilor, se lăsa la vale, până la fântâna Robilor, lungă, dreptunghiulară, vărgată, punctată și împestrițată cu toate nuanțele de verde, ca un covor basarabean.” Eroul comentator din carte, adjutant de judecător, descalecă la crâșma lui moș Anghel, unde va cunoaște clienții, printre care și pe primar și unde va auzi mul te destă inuiri: „Conul Manole nu s-a lipsit de nimic. Masă întinsă tot anul. Chefuri la toartă. Femei! Le aducea cu poștalionul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și adolescenței. în lucrarea sa „Masa umbrelor” surprinde și o imagine de la o cârciumă unde se distribuia renumitul vin de Cotnari cunoscut în toată țara. Iată-o: Dar unde-s cârciumile? Prietenul meu Manaș Canter (dus în lumea drepților) ținea crâșma pe Lozonski, în dulce Târgul Ieșiului, lângă feredeul turcesc (baia de aburi). - Dreg cu vin pe cei care au scăpat de apă - spunea Manaș, privind de pe pragul răcoros al vinulu i spre c asa cu fum a apelor calde. Vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dugheana acestei culori istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sporește natura privilegiilor. În 1803, C. Ghica, hatman, capătă un nou hrisov de întărire „a milelor asupra târgului Vaslui" de la A.C. Moruz Vodă pentru că în acel an târgul Vaslui arzând iar C. Ghica din întâmplare avea acolo 9 dughene, o crâșmă, o pitărie și acaretele care i-au ars, Vodă își sporește mila și pentru acoperirea cheltuielilor cu refacerea dughenelor și îi acordă „scutiri de ajutorință pentru 18 dughene și 2 crâșme, iar la fabrica de postăvărie îi scutește de bir
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]