1,600 matches
-
din târg, - până ce cădeau jos de beți. Din contră, era mereu treaz și cu gândul doar la aparatele lui. Nu l-ai văzut intrând, alături, la DOI LEI BURTA DE VIN, cum scria cu litere mari vopsite alb pe geamul crâșmei. Acolo se strângeau toți cei care voiau să uite de ei. Or, domnul Tomescu nu voia să uite. Nici măcar când dormea... în cinematograful lui am văzut filme mute în care nu se vorbea, dar se cânta tot timpul, fără vreo
Cinematograf 1929 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7975_a_9300]
-
norii de catran" e chiar aceea a îndrăgostitului lui Baudelaire, de "țări și țărmi himerici". Un poet. În 1937 apare Spre țara închisă în diamant, la fel de coaptă întru suprarealism și pozele lui de-o gentilețe neînțeleasă. Diafană, vis pur de crîșmă sordidă, e fata din aburi de rachiu, Galateea crîșmarului, limpede, neștiutoare, din furtuna dedicată lui Tașcu Gheorghiu. După șapte ani de tăcere, tăcerea războiului, iese la iveală Femeia de aer, o demonstrație de iluzionism și un cîntec de dragoste. O
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
cu pașii-i Își netezește părul cu mâna-automată Și pune-o placă la gramofon Cântecul ăsta a trecut pe lângă mine, plutind pe ape' Și-n lungul Strand-ului, în sus pe Queen Victoria Street O, cetate, City, câteodat-aud Pe lâng-o crâșmă-n Lower Thames Street Vaiet plăcut de mandolină Și vuiet și vorbă dinăuntru Unde pescarii lenevesc la pranz: unde zidurile De la Magnus Martyr păstrează Splendori de nedescris în alb și aur Ionic. Râul asudă Petrol și smoală Barjele-alunecă-n derivă Cu
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
bătrânelul Button face un efort speculat în termenii unui miracol de către biserica locală de a se ține pe picioare și a face câțiva pași. Acești primi pași îl duc pe o ambarcațiune de-a lungul marelui fluviu, apoi la o crâșmă și la bordel, tutore de ocazie fiindu-i chiar căpitanul vasului. Inițierile lui Button poartă în ele inocența proprie altei vârste, bătrânețe sa nu este autentică pentru că îi lipsește experiența, îi lipsește memoria trăitului, memorie care se înscrie în datele
Bătrânețea și tinerețea lui Benjamin Button by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7651_a_8976]
-
pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini), aceștia existenți (în număr de 8) și în Humulești, niște dughene pentru meseriile timpului (alt recensământ, de la 1830, le detaliază: ciubotării, tălpălării, boiangerii, cojocării, băcălii, precupii, brașovenii, bărbierării, croitorii etc.), 30 de crâșme (identificate tot de recensământul de la 1830) etc. Fălticeniul, cu ulița Rădășenilor, unde a locuit și Sadoveanu câțiva ani mai târziu la începutul vieții sale conjugale, cu horbotă de praf vara la trecerea căruțelor, animalelor și oamenilor, înglodat din pricini de
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
cutare autor, falsa memorie dându-și și ea, aici, concursul, ne trezim că-l imităm întocmai, îl transcriem, ca alde Pierre Ménard pe Don Quijote! - Acum vreo 40 de ani (mă ia cu frig!), vorbindu- le unor buni prieteni, într-o crâșmă, despre cei patru Karamazovi, la întrebarea unuia din ei, anume cine: Mitea, Aleoșa sau Ivan (minus Smerdiakov, bineînțeles!), mi-ar fi plăcut să fiu, răspuns-am: „Dostoievski!”. L. N.: Poeții uitați, cu ce folos să ne aducem aminte de ei
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
de cei ce fac masă dracilor și aduc jertfă lui Noroc!“ Și voi, creștinilor, îi scrieți numele pe pomelnic. Vai de mine! Mare nebnie, mare rătăcire! N-ai pe Dumnezeu? Pui pe dracul Noroc? Numai ce auzi pe bețivi la crâșmă, zicând: „Hai noroc, cumătre!“ Uneori, vezi creștini pe drum că se salută: „Hai noroc, vecine!“. Dacă l-ai întreba cine-i noroc, nu știe, dar știe să-l pomenească. Mai chemi pe dracul Noroc după atâtea mii de an? Te
Text halucinant al părintelui Cleopa. De ce nu trebuie să ai Noroc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63058_a_64383]
-
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că într-o țară cu potențialul agricol al României este o anomalie să rabzi de foame, dar, la țară, crâșma e plină de dimineață până seara și nu găsești pe nimeni să-ți sape grădina pentru masă și 100 de lei pe zi. "Orice om din România, la potențialul pe care îl are, nu trebuie să rabde de foame. Este
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]
-
rabzi de foame, și iar revin la chestiune că mai zilele trecute, înainte ca președintele să iasă public, discutam cu un prieten de-al meu, trecând printr-o comună în care de dimineață de la opt și până seara la zece crâșma e plină. Deci, crâșma e plină. Dacă te duci la Ianova dau acum un exemplu locul unde stă mama și unde merg și eu de vreo 40 de ani, să cauți pe cineva să sape în grădină pentru o sută
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]
-
iar revin la chestiune că mai zilele trecute, înainte ca președintele să iasă public, discutam cu un prieten de-al meu, trecând printr-o comună în care de dimineață de la opt și până seara la zece crâșma e plină. Deci, crâșma e plină. Dacă te duci la Ianova dau acum un exemplu locul unde stă mama și unde merg și eu de vreo 40 de ani, să cauți pe cineva să sape în grădină pentru o sută de lei pe zi
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]
-
pui de somn” (pp. 18 - 19). Sau, mai încolo: „Oasele se mai repară, mai greu e cu capul,/ m-asigură vecinul meu de salon,/ un zidar neamț din Sânnicolaul Mare, pe care l-au băut unii/ într-o seară, la crâșmă, până i-a plesnit splina.// Așa e, mai greu e cu capul, dar și cu sufletul,/ cu oasele se rezolvă,/ completează celălalt vecin, nea Milan, un sârb care lucrase/ în fabrica de mănuși din Timișoara./ Și-mi dă exemplul lui
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
pentru că în cultul cărții, criticul „citește” un raport psihanalitic: iată-l ilustrat într-o pagină de excepție care fixează prima lectură a lui Istrati, aceea a Dicționarului universal al limbii române de Lazăr Șăineanu, făcut cadou de „căpitan” Mavromati în crîșma lui Kir Leonida: „dicționarul este, concomitent, amantă și mamă, contopire și echivoc deopotrivă de semnificative, lectura se desfășoară întrun spațiu matricial, la lumina tulbure, pâlpâitoare, acvatică a unei lumânări, într-o poziție («încovrigat») care nu este alta decât aceea a
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
exhibă o energie de-acasă: Omul era nebun, nebun de oraș / Pentru a-l stăpîni i-a dat foc / Așa se simțea bine împăratul / În puful cenușii, în prăpădul memoriei // Era singur împăratul / Suita murise cu veacuri în urmă // La crîșma Verona din Belgrad / Lîngă un perete de funingine / A înviat o statuie de piatră // Aici, sub bolta rece / Am văzut cum mor împărații / Simplu: cu o mînă pe inimă / Cu cealaltă pe țări străine // Așa iubesc ei efemerul" (O pace
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
lamento pe motivul zăpezilor de altădată. Convenția se schimbă acum, tonul elegiac se particularizează: La Steaua se numește un poem, La Ioanichie un altul. În sfârșit, cel mai tulburător îi e dedicat lui Andrițoiu: „Bătrâne prinț al nebuniei și-al crâșmei tale câteodată,/ Și-al nopților în coli grămadă punând cuvânt după cuvinte,/ Acum pe fața ta se lasă o umbră rece și ciudată/ Care-i cuvântul cel din urmă ce te pândea de dinainte.// O, Doamne, iartă-mi rugăciunea, dar
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
în care consumul nostru de carte va rămâne la fel de scăzut ca și înainte, cel puțin haideți să recunoaștem că asta e din cauză că lectura e un mod de petrecere a timpului liber mai puțin interesant decât luptele de câini, filmele sau crâșma, și nu deoarece cărțile, fie ele cumpărate sau împrumutate, sunt prea scumpe.” Afirmația aceasta, oricât de actuală și adevărată ar părea, nu reprezintă vreun citat dintr-un articol scris în România anului 2011. Este o constatare cât se poate de
Verdictele lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5048_a_6373]
-
cicerone (7)2. Desagii goliți de mâncare sunt tot așa de ușori ca și sacul lui Esop (25). Moșneagul care se interesează de originea călătorului cu o curiozitate de biograf este numit uscățivul meu Plutarc (43). Hârburile de oale din crâșma lui Avrum sunt ridicate la gloria de vase grece sau troiene (95). Înlemnită de frig, Axinia arată ca o preacinstită Pasifae care și-ar dori să se prăjească încă o dată în pântecele de aramă al taurului cretan (101). Pe spatele
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
să nici nu mai cred că-i voi ajunge vreodată/ nu cu opera/ nu/ vai de mine/ cu pasul vreau să vă spun” (o noapte ploioasă în bucureștiul veacului douăzeci și unu); cu pasul, în adevărul trist al „Odioseii”, din Echinox-ul crîșmei lui Mongolu’ a vremii surpate, pe la plaja nudiștilor de la 2 Mai, în troleibuzele 79 și 86, pe tocătorul perseverent, în turnul înclinat spre partea neagră a existenței și, deopotrivă, spre partea de lumină a poeziei înalte.
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
negru, dar pigmentate cel mai adesea de o blazare în siajul bacovian (autor prezent deseori în intertextul poemelor, prin teme, secvențe, sintagme reluate): provincialismul sau dezolarea târgului de provincie, moartea, descompunerea materiei (a corpului, a gunoaielor din oraș), „marșul funebru”, crâșma, alcoolul, iubirea ratată ș.a. Actul însuși de a scrie poezie e un gest pus în paranteză: toate poemele, foarte scurte, uneori de două versuri, sunt scrise/ puse între paranteze, într-un soi de autonegare: „(ferestrele patrulează în cadență/ căruța de la
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
atât de explicit - și de asumat - pe Bacovia, sfârșind, în schimb, ca mai toate textele lui C. Acosmei, în derizoriul gesturilor cotidiene elementare și al reflexelor corporale: „(toamna adie pe străzi răsuflarea/ amanților cu nasul înfundat/ uneori seara intru în crâșmă și/ privesc o femeie sau alta numai/ în albul ochilor până mi se face/ lehamite - îmi scot bomboana/ din gură și arunc după o muscă/ «trăiesc de pomană - de-ar fi primit»/ când stau în casă fierb un cartof/ îl
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
au scăpat, sau și-au făcut dreptate pentru că aveau armă la ei. Și un ultim comentariu. Cu tot acest libertinaj al armelor în Texas, nu bubuie armele pe fiecare stradă, nu e un shooting maniheim aici, nu vin teenagerii de la crîșma în lada de truck trăgînd cu revolvere în aer. Lumea trăiește cît se poate normal, si tradițional în Texas este prietenoasă. Da, în orașele mari sînt zone nefaste, dar nu sînt mai nefaste decît în Los Angeles, sau Chicago pentru că
Polițist american de origine română: În Texas, ai voie să omori fără somație pe oricine îți invadează proprietatea () [Corola-journal/Journalistic/58576_a_59901]
-
răspuns în notă antisemită: „D-apoi eu nu-s jidan, cinstite părinte, să mă tem de pușcă.” La 3 aprilie 1866, a luat parte la așazisa „revoluție” de la Iași, când împreună cu părintele Enăchescu, îl ascund sub un poloboc, în beciul crâșmei lui Stihi din Sfânta Vineri, pe mitropolitul Calinic, salvându-l de la moarte. Răspopirea i s-a tras de la faptul că purta, vara, pe model bucovinean, pălărie în loc de potcap. „Guraliu” din fire, comunicativ adică, a apelat la două îndeletniciri, ca să subziste
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
bucurie. Din punct de vedere formal, este o realizare impecabilă, încheiată la toți nasturii, dar nespus de sumbră, culminând cu sinuciderea unei fetițe cam sărace cu duhul, descrisă pe zeci de pagini, în timp ce toate celelalte personaje petrec până-n zori la crâșmă, într-o nepăsare absolută. Probabil unul dintre puținele delicii ale acestui roman extrem de apăsător este traducerea semnată de Anamaria Pop, o traducătoare migăloasă până la obsesie, care are capacitatea de a reda până și cele mai fine nuanțe și digresiuni din
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
poetul Mugur Grosu. Alte repere, mai mult sau mai puțin literare: e citat Alexandru Vakulovski (omul), cu o vorbă de duh necitabilă aici, sunt pomenite poemele lui Mihai Ursachi, în lectura lui George Pruteanu (!), un profesor din Deltă apare la crâșmă cu romanul Morții Mă-tii, de un cristian și, din nou, Mugur Grosu, „un poet căruia nu am să-i uit niciodată numele”. (Citiți povestirea Ce se întâmplă când totul îți merge din ce în ce mai bine și veți vedea de ce și cum
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
plajă. Aceasta în timp ce N. Breban, aflat și el acolo, scria de zor, închis într-o odaie, la Îngerul de ghips. Nu-și pierdea timpul cu altceva decât numai seara târziu, când mergeam toți, cum își amintește Virgil Tănase, „fie la crâșma din localitate, fie la bowlingul nou deschis la Neptun, fie la vreo terasă din Mangalia vecină“. A urmat însă epoca în care și Țepeneag și Virgil Tănase au comis acte cu totul neconvenabile regimului, exprimând public critici care îi aduc
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
parte în viață. Boema e obiect de evocare, nu temă de reflecție. Numai că Mihai Neagu Basarab procedează invers, făcînd doctrină în marginea scăpătaților de geniu, iar rezultatul este un volum de ingenioasă meditație pe seama unor figuri celebre din panoplia crîșmelor bucureștene. Ce frapează e că o temă de la care te-ai fi așteptat să exceleze în frivolitate dă prilejul unei cercetări de strictă patologie culturală. Fiecare personaj e înfățișat cu viciul și cu strălucirea lui, portretele care rezultă nefiind literare
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]