1,043 matches
-
greu să stea deschise iar într-un târziu, pe glasul roților de tren s-au lăsat învinse și au ascuns în spatele lor ochii înroșiți de mult prea multele lacrimi ce îi scăldaseră și de nesomn. Visele veneau și plecau în crâmpeie scurte dar care cuprindeau o întreagă viață. *** Șerban se trezi în ziua aceea în care se lăsase antrenat de colegii de serviciucare, înflăcărați de noua orânduire, puseseră bazele unui club. Nu avea ureche muzicală, așa că nu putuse să se înscrie
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > GHEORGHE ANDREI NEAGU - SALAMANDRA Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna fusese ușoară. Petice de gheață, petice de zăpadă. Crâmpeie de alb și negru. Apoi soarele. Vesel, proaspăt, gata să se întreacă pe sine. Și petele fug. Sau nu, nu fug. Sunt sorbite de buzele de razele lui. Negrul se întinde în ramuri și-n tulpini, și-n mugurii ce
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de stele. Referință Bibliografică: Degradări / Ion Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DEGRADĂRI de ION PENA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370168_a_371497]
-
isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de stele. Citește mai mult Mărunt și păcătos sub cerTotuși cu râvnă mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
mai isc.Crezui odată în minuni, destul.Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave,Avea tot orbul soare în pătulși’nalt sunau aplauzele grave.Ci anii curseră sătui de glod.Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii.N’a izbăvit tăria un crîmpei de rodGemea în jurul doldora de bestii.Cu arcul frînt, tocit, bolnavAstăzi mai urc între zăbreleși de azur, de vis gîngavStrîng putregai și scrum de stele.... V. MOARTEA MARIEI, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
recrearea lumii din interiorul acestei case de familie, al acestui cămin regal cu valoare de simbol pentru fiecare familie de români. În timpul scurs până la scrierea acestor rânduri, amândoi am încercat să recompunem acest minunat loc, adunând în toate felurile posibile crâmpeie de adevăr și de stil, de inspirație și de viziune, așa cum am crezut noi că le-a clădit, cu iubire și gust, Regina Elena, din 1943 până în 1948. Am făcut-o folosind fiecare clipă disponibilă, încercând să ne ocupăm de
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
recunoaștem firea ospitalieră a românilor, este caldă, prietenoasă și primitoare. Am purtat dialoguri încântătoare în repetate rânduri și mi-a vorbit cu pasiune despre viața și activitatea sa prodigioasă, în cariera internațională din care nu a lipsit niciodată evocarea unui crâmpei de spiritualitate românească (inclusiv cântecele interpretate la nai de Gheorghe Zamfir, cu care a fost colegă la Consevator). După ce am aflat că dorește să revină definitiv în țară, la întrebarea : ce înțelege prin patrie, mi-a răspuns citându-se pe
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți, îmi povestea: “În 1961, Anatol Pînzaru pleca la Moscova să urmeze studiile la Institutul de Artă Teatrală ”A.Lunacearski” și înainte de a pleca a dorit să ne căsătorim.” Din povestirile Dumneaei, am desprins crâmpeie de amintiri, ce invocau acele timpuri, cu mai multe turnee, a câte două luni durată, timp în care erau despărțiți unul de altul mult timp, ei fiind déjà soț și soție, însă s-au iubit și au păstrat familia. Crede
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Bihor, Cluj și București. Din anul 1998 locuiește în Toronto-Canada. Debutul literar: a avut loc la vârsta de 70 de ani în publicația „Observatorul” din Toronto, la care semnează o rubrică permanentă. A publicat apoi în revistele online. Cărți publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, "Întoarcerea spre obârșii", "Zâmbind vieții", "Liliacul de la poarta înserării", "Frumoasele vacanțe". Lucrări în colaborare: “Tradiția călușului în județul Teleorman de la ritual la spectacol”, autor Stan V. Cristea, Ed. AIUS
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
care îl primește... Dacă vrei să cunoști povestea păstoriței, vino în astă seară din nou la izvor, cine știe poate mă îndur de tine și ți-o voi spune, că tare neinformat văd că ești, mai apucă să surprindă un crâmpei de vorbă, atât de încet rostit încât nici nu era convins dacă îl auzise cu adevărat sau mintea lui o luase razna. Nu se înseră de-a binelea când se îndreptă spre izvor. Acolo găsi doar niște turiști umplându-și
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
despre artă. Ca să devii de neegalat, ca de exemplu Ciulei, Andrei Șerban, Antoni Quinn, Pacino (exemple se pot da, mă refer la acel moment în care lumea zice da, dar așa ceva mai rar), nu poți, autoproclamându-te genial. Trebuie să deții crâmpeiul de umilă recunoștință în fața publicului care te și huiduie, știe el de ce-o face... în cazul în care se întâmplă acest lucru... Cu aceasta m-a premiat viața, să îmi înțeleg mai bine rostul și locul. Locul actorului în
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
să-i urmăm îndemnurile, dar mai ales pilda vieții sale, după puterile noastre”. (Potrivit mărturisirii Monahiei Eudoxia Manolache - sora Părintelui Dometie Manolache, viețuitoare până la trecerea ei la veșnicele lăcașuri, la Mânăstirea Râmeț, Alba - în revista “Epifania”, Alba Iulia, nov-dec 1997). Crâmpeie din viața, opera și activitatea Părintelui Dometie Manolache Urmând cuvintele bunicului său: "nimic nu folosește dacă nu slujești Domnului", Părintele Dometie Manolache și-a închinat întreaga viață acestei slujiri, împletind în mod exemplar asceza și rugăciunea cu munca creatoare. Ducea
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
el însuși e prag al gloriei mondiale, cunoscut în întreaga lume drept corfă de aur din care a zburat la Montreal pasărea măiastră întronată aici zeiță, Zeița de la Montreal, Nadia! Tot la Onești a sărutat buna ursită cu zefirul și crâmpeiul melosului popular și folcloric, și pe artista Mihaela Gurău, căci Trotușul de umbra munților, iar fetele de frumusețe răpitoare și superbitate, nu sunt sărace la Onești! Personificările idealurilor pornesc cel mai adesea de la un sâmbure de realitate, iar în ceea ce
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de veghe - eu, rob al tăcerii, Cu tâmple albite, de dor fremătând, Din pulberi de clipe, la marginea serii Iubirea renaște din muguri de gând. Te port în
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
pictată de îngeri Imagine dragă pierdută-n deșert Te-aștept, haide, vino, în valea de plângeri Dă-mi viață și-nvie prezentul inert. CÂND CAUT GÂNDUL Ne'ndurătoare ziduri reci de ceață Și-arar, săgeți de raze despletite Au ațipit crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
de timp care se profila în imediata apropiere a drumului pe care-l aveam de parcurs, am înlemnit, mi-am zis că nu poate fi adevărat că este băiețelul meu, îl știam lângă ceilalți acasă, stătea prins, aninat de un crâmpei de stâncă colțuroasă la câțiva metri de pământ, mi-a luat piuitul, n-am mai putut nici să strig, am dat din mâini ca să nu se miște, am căzut în genunchi și m-am rugat Domnilui să-l aibă în
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am achitat, umilă, tributul pentru zâmbet, Sperând să fiu scutită de veșnice poveri Și am primit răsplată un iluzoriu plânset, Al clipei sfărâmate-n crâmpeiele din ieri. Am mai plătit impozit, am cheltuit și-n vamă: La granița iubirii m-oprise-un vechi străjer. Mă-ntreb, oripilată, dacă în astrogramă Rămas-a pentru mine vreun liber colț de cer! Plătesc și pentru aer în fiece secundă: Inspir
TRIBUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354487_a_355816]
-
22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe plaja fără nume, de mine rătăcit Și descompus de valuri în mii de firicele, Simțeam lumina crudă, crescând din răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui
PE PLAJA FĂRĂ NUME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353908_a_355237]
-
tăieturi când ajunge la timpul din război, căci Iașul nu a avut numai pace, ci a fost pentru multă vreme un câmp de bătălie, capitală a țării la nevoie, leagăn al patriotismului românesc. Muzeele împânzesc orașul, fiecare colț ascunzând un crâmpei din istorie, fiecare ieșean fiind mândru de orașul de baștină. Iașul a fost și este capitala Moldovei, oraș indispensabil pentru apărarea patriei împotriva oricărei invazii. Imperiul Otoman a pus o mare umbra asupra Iașului de-a lungul vremii, deoarece se
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]
-
ȘI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAȘIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREȘTI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cu și despre Părintele Profesor Nicolae Bordașiu de la Biserica “Sfântul Silvestru” din București - Crâmpeie de viață și istorie, povestite pe viu - articol omagial, festiv și aniversar - cu prilejul împlinirii a 88 ani de viață pământească și creștinească, binecuvântată și pilduitoare (22 mai) și, totodată, cu ocazia zilei onomastice (06 decembrie) ... La vârsta și anii
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
nucii Și-n coastă mieii zburdă-n turmă. Mă-ntorc cu anii înapoi; Ce vremuri mai erau la țară, Când toată floarea de trifoi O tăvăleam în primăvară ! Era o viață de poveste... Dar de ani s-a alterat; Nici un crâmpei nu se găsește, Din tot ce-a fost adevărat. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CE VREMURI... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1898, Anul VI, 12 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile
CE VREMURI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352674_a_354003]
-
s-a lăsat amăgit și el de naționalismul comuniștilor români și de iluzia revenirii pe scena literară publică. Între anii 1963-1964 a scris cel de-al doilea volum al „Memoriilor” despre anii 1946-1947, intitulat Pribeag în țara mea și câteva crâmpeie impresionante de „mărturii” din infernul temniței de la Aiud. Și-a rescris totodată „Memoriile” modificate și autocenzurate în speranța editării lor, încercând să publice și poezii, dar fără succes. În anul 1968 a fost pensionat, iar pe 20 decembrie 1969, la
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
mama iubită în „Baladă de ziua mamei”, în conținutul urărilor alăturându-și fratele, ca de altfel întotdeauna când este vorba de ființa neprețuită, mama... În antiteză cu bucuria de a avea o astfel de mamă, poeta aduce în atenția cititorului crâmpeie de viață aflate sub sceptrul tristeții, alunecând puțin în panta poeziei sociale, inspirată din realitatea înconjurătoare și crudă din aceste vremuri tulburi, ca de exemplu „ Greșeala unei mame” sau „O viață neglijată”. Făcând o descriere fidelă a mamei în poezia
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
și curge nezăgăzuită în a treia parte, denumită generic, „PRIMĂVARA AMINTIRILOR”. „În primăveri brodate cu vise colorate” tânăra poetă este fascinată de „Rândunelele îndrăgostite” de „Sub streșini aburite” urmărindu-le cu admirație și încântare și observându-le fiecare mișcare, conchizând: „Crâmpeie de visare în șoapte dulci coboară / Căci ele-ndrăgostirea gustau întâia oară...” Ne-ntâmpină apoi cu o avalanșă de poezie sensibilă din care „plouă” cu „Flori de liliac”, „Lăcrimioare”, „Panseluțe”, „Flori de cireș - petale de vis” peste „Casa cu mușcate” în
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
sintagme în care referențialitatea comunicării este voit ambiguizată de adaosuri metaforizante, capabile să extindă și să nuanțeze enunțul denotativ. Prima secvență a volumului (Sedimentele anilor) fotografiază, cum s-a spus, momente importante din biografia scriitorului. Textul are o structură caleidoscopică. Crâmpeie autobiografice, culese din textele lui Mircea Pora, informații furnizate de scrierile unor confrați, comentarii ale naratorului-autor, însoțite de câteva file, în facsimil, din dosarul de securitate al prozatorului alcătuiesc lumea în care a trăit și a scris acesta: spațiul și
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]