3,019 matches
-
preocupă evenimente produse la sfârșitul și la începutul vieții pământene a lui Iisus: la zece zile după Înălțare și în primele ceasuri ale existenței sale. De la acest moment unic pleacă romanul Gaspard, Melchior și Balthazar. Numai că până în secolele VII-VIII, craii nu erau trei și nici nu aveau nume. Biserica siriană credea că ei fuseseră în număr de doisprezece precum apostolii și semințiile lui Israel. În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
În Evanghelia Apocrifă Armeană apar cincisprezece magi, iar tradiția coptă consemnează 60. Deoarece creștinii asimilau magia cu vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică Gaspard, Melchior și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
numărul lor la trei fiindcă tot atâtea au fost darurile aduse de ei la Betleem: aurul, smirna și tămâia. Personajul suplimentar i-l datorez scriitorului german Eduard Chaper care a publicat o carte cu titlul Legenda celui de al patrulea crai. I-am scris, întrebându-l asupra sursei de inspirație, iar Chaper mi-a răspuns că a găsit legenda în folclorul rusesc. Pare-se că rușii, vexați că Scriptura nu indică nici un crai din neamul lor, și-au închipuit unul care
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
carte cu titlul Legenda celui de al patrulea crai. I-am scris, întrebându-l asupra sursei de inspirație, iar Chaper mi-a răspuns că a găsit legenda în folclorul rusesc. Pare-se că rușii, vexați că Scriptura nu indică nici un crai din neamul lor, și-au închipuit unul care a pornit-o spre Betleem, și-a împărțit toate darurile pe drum și a ajuns târziu la Ierusalim, chiar în Vinerea Mare, în ziua morții lui Iisus și, văzându-se cu mâinile goale
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ca să-l numesc așa. Isou ar fi putut foarte bine construi o atmosferă românească pornind de la universul micilor orașe de provincie (Botoșani), sau de la cosmopolitanismul colorat balcanic al Bucureștiului. Dar nu o face. Nici măcar aluziile transparente la Mateiu Caragiale și Craii de Curtea Veche nu izbutesc să dea viață unei lumi românești prin definiție. Adorabila româncă este ancorată într-un univers generic, cu bărbați ticăloși și femei-victime, în care succesele apar ca minuni ivite din neant, iar înfrîngerile ca intervenții ale
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
Ciubăr sau Papură Vodă, valabile și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima legitimare se referă la al doilea pol, consimțământul celor
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
și astăzi. La nivel cult, o neașteptată justificare a puterii prin forță vine din partea Mitropolitului moldav Dosoftei care, traducând Psalmii, a mai adăugat de la el următorul catren: "Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima legitimare se referă la al doilea pol, consimțământul celor de jos. Idealizat, el este
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
narcoman ce, nemaiavînd nici o scăpare, își mărește doza de drog. Ne reîntoarcem la începutul veacului al XX-lea, nu doar expresionist, ci și crepuscular, la modul unui rafinament tradițional adus la viciu, dar și la finețea delirantă, așa cum transpare în Craii lui Mateiu. E aci o noblețe detracată, un snobism ostenit - o foame de trecut ce - anulîndu-și viitorul, se hrănește frenetic cu prezentul (surogat de trecut, viitorul e refuzat de trecutul dilatat, devenit prezent morbid). O horbotă de cuvinte alese împodobește
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița cernită, orgolioșii martori ai dispariției unui veac nobil". Precum un nou alai al Crailor nocturni, insomniaci, încununați de florile unei primăveri toxice, ca din alte sfere, aspirînd aromele echivoce, biblic-demoniace, personajele lui Val Gheorghiu întrupează reveria artistului care nu poate evada decît în straturile propriei arte: "Pe la două, ieșim de la Garofeni, sîntem în formație
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
s-o individualizeze, e doar oglinda felului în care bucățica de moștenire mateină pe care autorul și-o arogă a fost călcată în picioare grosolan. Nu rămîne din ea decît o schemă vagă, în tușe tremurate, caricaturi ale personajelor din Craii..., goana după o atmosferă ce se vrea creată pe principiul cantității, cînd tocmai calitatea, precizia dozajului sînt cheia. Pitorescul se transformă în obscenitate stilistică. O verbozitate aiuritoare, metafore aruncate cu toptanul în ochii vertiginos obosiți ai cititorului. Hecatombe de adjective
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
însăși viața. A oricăruia dintre cei doi soți. Despre care nu se spune, în final, că au trăit fericiți pînă la adînci bătrînețe. Nu se spune nici măcar că au trăit. Și din perspectiva ei putem rescrie basmul. Cine mai rămîne? Craiul, tatăl lui Harap Alb. Personaj complex, ca toate cele episodice, deși E.M. Foster spune invers. Craiul e profund deziluzionat de cei doi fii mai mari, alături de care îi va fi dat să trăiască și care-l vor moșteni, probabil. Tristă
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
au trăit fericiți pînă la adînci bătrînețe. Nu se spune nici măcar că au trăit. Și din perspectiva ei putem rescrie basmul. Cine mai rămîne? Craiul, tatăl lui Harap Alb. Personaj complex, ca toate cele episodice, deși E.M. Foster spune invers. Craiul e profund deziluzionat de cei doi fii mai mari, alături de care îi va fi dat să trăiască și care-l vor moșteni, probabil. Tristă perspectivă! Se va consola cu o iluzie. Că Prîslea s-a dovedit la înălțime. Dar craiul
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Craiul e profund deziluzionat de cei doi fii mai mari, alături de care îi va fi dat să trăiască și care-l vor moșteni, probabil. Tristă perspectivă! Se va consola cu o iluzie. Că Prîslea s-a dovedit la înălțime. Dar craiul nu știe că, cel mai adesea, reușita primei încercări nu face decît să îți deschidă ochii asupra viitoarelor eșecuri și te face să joci așa cum cîntă Spînul. Nu știe sau, poate, nu vrea să știe. S-ar putea ca el
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
însuși. Ca și Iago, un învingător pînă la capăt. Impostura e mai tare decît moartea. Mai sînt apoi cele trei fete ale lui Verde Împărat. Bune și prostuțe, dat fiind că nici una nu a fost pețită. Căci mulți împărați și crai înadins se duc la curtea Împăratului cel Verde, pentru a vedea colecția de geme pe care le pierde cerbul, cînd se scutură, la șapte ani odată. Dar nici unul nu-i pețește vreuna din fete. Poate tocmai pentru că sînt bune și
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
concrete despre abuzurile adminsitrației române în Translilvania pentru a cere, desigur, un arbitraj internațional. Evident, cu scopul declarării idenpendenței Transilvaniei și, eventual, a înscăunării sale ca principe. Ce e drept, numele ar suna princiar, daca n-ar suna și a "craii" lui Mateiu Caragiale! Sigur că acest demers e o mare tîmpenie. Însă astfel de tîmpenii dobîndesc un aer de credibilitate în clipa în care strategia partidului de guvernămînt le face să pară nu doar posibile, ci și dezirabile.
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
comunicării eficiente și impersonale. Lucrurile s-au schimbat evident în ultimele decenii, dar cred că nostalgia sau prestigiul purismului continuă să acționeze și azi. Preferința manifestată într-o anchetă literară relativ recentă de mulți scriitori, critici, oameni de cultură pentru Craii de Curtea Veche al lui Mateiu Caragiale poate fi interpretată în fel și chip. Prefer s-o interpretez lingvistic și stilistic, observînd unul din paradoxurile operei în cauză. Mateiu Caragiale - care continua de altfel tradiția mai veche de folosire a
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
zeului, inspectorului), ca garanție a îndeplinirii obligațiilor morale și a stabilității sociale". Inspecțiune este, după cum demonstrează unul din eseurile cărții, construită după toate regulile clasice ale tragediei, o demonstrație a inadecvării aplicării stricte a moralei kantiene. O altă carte-hipertext este Craii de Curtea Veche și demersul critic al autoarei se îndreaptă, iarăși, asupra descifrării nodurilor: personajele. Lumea romanului este, descoperim, una perfect organizată, prin principiul numărului patru. Totul trimite spre imaginea luminii în amurg, a luminii care coboară, spre ideea coexistenței
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
îndreaptă, iarăși, asupra descifrării nodurilor: personajele. Lumea romanului este, descoperim, una perfect organizată, prin principiul numărului patru. Totul trimite spre imaginea luminii în amurg, a luminii care coboară, spre ideea coexistenței posibilităților multiple care nu se anulează reciproc: de la numele crailor, la descifrarea semnificațiilor personajelor secundare, a simbolurilor recurente și imaginea generală, holograma, cărții. În poveștile lui Creangă sînt deconstruite sensuri inedite: Dănilă Prepeleac este un text despre cum se poate delimita umanul de non-uman, Soacra cu trei nurori ne permite
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
și altele deși, în aer pluteau (așa ne-au făcut să credem literaturile "înalte") artificiale "probleme mari". O femeie se plimbă cu soțul ei sub clar de lună. Nu știe că acesta a înșelat-o și admiră veleitățile poetice ale Craiului Nou. În mintea lui se întîmplă cu totul altceva: "Ce virgulă de aur, ce surîs?! Era leit rînjetul tras spre o ureche, a lui Popeye Marinarul. La cine dracu' se rînjea?!" Pentru astfel de reușite, pentru poveștile sale savuroase, iubitori
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
un plus de forță filonului dramatic central. Primejdia discursivității e anulată prin dinamica și culoarea corurilor și dansurilor - în exces, totuși, în prima parte, bătînd spre musical și ușor spre kitsch, ca și lipitura spectaculoasă, "de efect", cu cei patru crai de Curtea-Veche în ninsoare de confetti. O contribuție importantă la frumusețea spectacolului o au decorurile, costumele, luminile și muzica. Știind cît de dificilă și trudnică e munca acestor profesioniști, s-ar fi cuvenit să numesc aici întreaga echipă. Dar nu
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
Dovedește bunăoară ancheta despre romanul românesc din Observator cultural că s-a schimbat canonul sau măcar că e pe cale să schimbe? E o întîmplare ori are o semnificație mai adîncă faptul că noi înșine am cerut părerea cîtorva prozatori tocmai despre Craii de Curtea-Veche, romanul "laureat" al anchetei cu pricina? Și așa mai departe. Părerea mea este că rezultatele trebuie privite cu prudență. Nu e, desigur, fără nici o importanță felul în care arată ierarhia romanului nostru în ochii unor scriitori contemporani care
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
caracterului periplanetar al evoluțiilor estetice recente, anticipate în anii 1920 de similitudinea avangardelor. În amplul capitol dedicat capodoperei fitzgeraldiene The Great Gatsby remarcăm comparațiile cu soarta a două opere ale literaturii române contemporane lui Fitzgerald, Plumb de G. Bacovia și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale. Multiplele unghiuri tematice decelate în Gatsby inspiră o comparație întinsă și cu basmul cules de P. Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Filiațiile stabilite sunt dintre cele mai interesante, asociațiile făcute
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
240 lei la Asociația Muzicală, lucru ce ține atît de pasiunea pentru muzică, cît și de spiritul său extrem de calculat. Ca și Nicolae Filimon ori Urmuz, cu ale căror scrieri există incontestabile atingeri pe circuitul semiotic, auzul muzical al autorului Crailor este unul de excepție. Aliterațiile, repetițiile, hiatusurile și tot ce ține de "arta fugii" îi stau la îndemînă. O predilecție există în repetarea literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note personale sau descrieri ale personajelor
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
literei inițiale în grupuri de cîte trei cuvinte, fie că sînt note personale sau descrieri ale personajelor. El se plînge în Jurnal că duce "o viață frivolă, fadă și falsă", în timp ce "veninul, veghea și vițiul" îi mistuiseră trupul lui Pașadia. Craii caută în escapadele lor "larmă, lumină, lumi" (de remarcat aici repetarea nazalei m din corpul cuvintelor, care conduce la sugestii auditive cu ecou în planul semantic: murmurul necontenit al "vieții care se viețuiește"). Marea este și ea "vie, verde și
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
prietenul meu Nicolae Balotă: sunt și eu un "om al cuvîntului", dar mai mult al cuvîntului nescris". Și tot în temeiul vocației pentru vorba spusă, întovărășită de o anume inhibiție în raport cu scrisul, putem menționa paralela ce-o face cu autorul Crailor, căruia i-a consacrat o temeinică monografie. "Între Mateiu și mine - nu îndrăznesc să fac vreo comparație, pentru că el este autorul unei capodopere, iar eu autorul unei cărți despre autorul unei capodopere - probabil că există ceva asemănător, așa cum poate să
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]