1,264 matches
-
fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 Fig. 5.81. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și „profilului” rezultat ca urmare a topirii materialului. Fig. 5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Mărire X 4.000 162 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 86 Viteza mare de topire și solidificare a materialului, fenomen rezultat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Fig. 5.98. Detaliu din zona de marcare, în vederea observării pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 6.000 167 Rezultatele experimentale obținute pe proba
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce se regăsesc de-o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. În Figura 5.110, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser, precum și aria de micro cratere rezultate. La baza canalului de inscripționare nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.110. Detaliu din zona de marcare, pentru vizionarea pereților canalului rezultat după marcarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. BEZA, G., Între două lumi/Entre deux mondes, român autobiographique, Editura Niculescu, București, 1994. BIRĂU, I., Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999. CARAGIALE, Ion Luca, Une lettre perdue, Spicon, Târgu Jiu, 2002. CARRÉ, Jean-Marie, Rimbaud, Crater, București, 1998. CÂRNECI, R., Dorador, Orion, București, 1997. CÉLINE, Louis-Ferdinand, Convorbiri cu profesorul Y, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. CIORAN, Emil, Des larmes et des saints, traduction et préface par Sanda Stolojan, L'Herne, Paris, 2007. CROITORU, Al. G., Poèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et Civilisations Orientales, Paris, 1990. Voix de Roumanie (Georges Astalos, Horia Bădescu, Cezar Ivănescu, Valeriu Stancu, Ioan Țepelea), supplément au no. 118/119 de la revue SUD, 1997. APOLLINAIRE, Guillaume, Le souvenir est cor de chasse/E corn de vânătoare amintirea, Crater, București, 1999. ARGHEZI, Tudor, Cuvinte potrivite/Wohlgefügte Worte, ediție bilingva română-germană, prefață de Paul Schuster, selecție și note asupra ediției de Ion Acsan, traducere de Heinz Kahlau, Zoltan Franyò, Oskar Pastior, Grâi și Suflet Cultură Națională, București, 1996. ARGHEZI, Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Normandie, Helicon, Timișoara, 1997 ; O. Khâyyam, Selecție de rubaiate ilistrată, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 1997 ; R. Cârneci, Dorador, Orion, București, 1997 ; Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997 ; Spiridon Popescu, Essai sur la gloire, Alcor, București, 1998 ; Jean-Marie Carré, Rimbaud, Crater, București, 1998 ; Tudor Arghezi, Entre la prière et la malédiction, Spicon, Târgu Jiu, 1999 ; I. Popescu, Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999 ; I. Birău, Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999 ; Guillaume Apollinaire, Le souvenir est cor de chasse/E corn de vânătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 ; Tudor Arghezi, Entre la prière et la malédiction, Spicon, Târgu Jiu, 1999 ; I. Popescu, Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999 ; I. Birău, Poèmes, Editura Ștefulescu, București, 1999 ; Guillaume Apollinaire, Le souvenir est cor de chasse/E corn de vânătoare amintirea, Crater, București, 1999 ; D. Florica, Poeme într-un vers/Poèmes d'un vers, Haiku, București, 2000 ; Monica Mureșan, L'Étoile de Murano, V. Cârlova, București, 2000 ; Al. G. Croitoru, Poèmes d'amour, Editura Eminescu, București, 2000 ; Paula Romanescu, La Roumanie vue
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aburite (1918) poartă pe copertă iscălitura Eugen Constantinescu. Celelalte sunt semnate Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul însingurărilor (1940), Melancolii sub arcade florale (1942), Elanuri răstignite (I, 1943). Amurg prin vitralii este un ciclu din placheta Poezii (1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
un răspuns. Voiam ca ea să se explice, să se justifice. Căci ea îmi transmisese sensibilitatea franțuzească - a sa-, condamnându-mă să trăiesc dureros între două lumi. Aveam să-i vorbesc despre tatăl meu, cu „gaura” din țeasta lui, micul crater în care-i pulsa viața. Și despre mama, de la care moșteniserăm teama de sunatul neașteptat la ușă, în serile de sărbătoare. Amândoi morți. Inconștient, îi purtam pică Charlottei pentru că le supraviețuise părinților mei. Îi purtam pică pentru calmul ei din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-te, Căci am de vorbit cu Lais tainic câteva minute. {EminescuOpVIII 465} CHALKIDIAS Eu mă mir cum n-ai rușine de cutezi a-mi da porunci, Nu sunt încă sclav la tine, mai așteaptă pîn-atunci. BOMILKAR Uite iar se întărîtă craterul să verse foc. Liniștește-te, eu numai te-am rugat a-mi face loc, Daca nu preferi ca Lais să se ducă. CHALKIDIAS Asta nu. Mă duc eu. (aparte) Dar voi să aflu ce poftești acuma tu, Cămătarule nemernic, de la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
putea fi desigur de mirare pentru oricine își aduce aminte că grupul celor O Mie de Voluntari a pierit în Mediterană, pulverizat de o explozie atomică, tocmai când încerca să transforme locurile sfinte ale celor trei religii fundamentale într-un crater fumegând, ca expresie ultimă a ateismului la care aderau membrii săi. Pustnicul nostru nu vede însă o contradicție între felul lui de a fi și moștenirea celor pe care îi respectă atât de mult. În exclusivitate pentru cititorii ziarului nostru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
le-aș face... Bătrânul șovăi cu ochii dați aproape peste cap, de parcă și-ar fi imaginat torturi incredibile. Johansson și Barna se priviră cu înțeles, iar ultimul se răsti: - Spune mai repede! - Da... L-am găsit acolo, chiar pe fundul craterului. Părea că nimic nu-l atinsese, deși stătuse chiar acolo unde explodase bomba. Un milion de grade s-au scurs pe lângă el și n-are nici o zgârietură. - Un milion de grade zici? hohoti Brna. Uite, la asta nu ne-am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
spună ar fi fost de două ori mai greu. Își amintea cu precizie că Arrus îi povestise despre singura ocazie în care triburile se adunaseră laolaltă, în urmă cu multe generații, când un meteorit lovise podișul. Se grăbiseră cu toții spre craterul fumegând și se treziseră într-o imensă mare de voci, din care nimeni nu reușea să înțeleagă mai nimic. Mulți leșinaseră, și numai cei mai tari reușiseră apoi să-i care înapoi spre sate. Xtyn nu se îndoia însă că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Csaba, Europa centrală. Națiuni, minorități, București, 1997; Konrád György,Vizitatorul, București, 1998, Călătoria, Iași, 2003; Transland 1-2. „Poeții mei maghiari”, București, 1999; Visky S. Béla, Coroana de stele, Cluj-Napoca, 2001; Visky András, O noapte la Betleem, Cluj-Napoca, 2001; Pilinszky János, Crater, București, 2002; Kovács András Ferenc, Vară colonială, București, 2002; Babits Mihály, Cartea lui Iona, București, 2002. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, Poezia tinerilor și coordonatele ei, LCF, 1964, 10; Nicolae Stoian, Un nume nou: Paul Drumaru, LCF, 1964, 11; Dumitru Micu
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
12. . Or. sib. III, 80‑90: „Toate ale lumii vor fi în doliu atunci când Dumnezeu, care locuiește Eterul, va înfășura cerul ca pe un pergament. Cerul întreg va fi sfărâmat și va cădea pe pământul și pe marea dumnezeiască; un crater de foc nestins va arde pământul și axa cerului și zilele, iar creația însăși o va topi într‑o singură materie și o va preface până la purificare. Nu se vor mai vedea atunci luminătorii cu globul lor încântător, noaptea, zorii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei, nu cu alte mijloace și posibilități decât acolo: un crater pe nouă nivele, ascuns în mijlocul unei câmpii, maschează de restul umanității o societate ultratehnologizată. Printre ingrediente se numără o serie de sexualizări frenetice, conspiraționism, atentate la ordinea planetară ș.a.m.d. Aproape ca restul literaturii lui T., romanul e de
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile majorității plachetelor sale, În prelungirea luminii, Cratere (1981), Lut ars, Heliante (1987), Febra esențială (1997), ori ale unor poeme (Lumină sonoră), s-ar putea conchide că poeta scrie o lirică vitalistă, solară, tentată doar de aspectul diurn al existenței. Însă cu trecerea timpului ea se dovedește mai
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
îmbinarea tehnicii cu emoția și viziunea. În ordinea apariției lor, cărțile par a se înscrie într-un fel de proiect al cărui mesaj vizează ab initio transcendența, întorcându-se în final în același spațiu generos, de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
același spațiu generos, de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa II, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Tonalitatea imnică, LCF, 1977, 2; Nicolae Manolescu, „În prelungirea luminii”, RL
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
reoforilor” aprinși, nu face elogiul progresului, al tehnicii. Dimpotrivă, viziunea sa e cea a copleșirii și uniformizării umanului prin impersonalitatea trufașă, de o rece ferocitate, a mașinii. Și când „din zvon de mecanisme”, din ideile funcționând „la priză”, din inima - „crater violent care aruncă matematic cenușă” „o nouă alchimie” nu se înfăptuiește (în spirit, ostil „suișului”, aflându-se instalat același „orizont planimetric” al comandamentelor trupului), opoziția poetului nu întârzie să se manifeste. Ea dă tușe grotești tablourilor („Oameni se izbesc de
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
neajuns: până la izbucnirea războiului, Oppenheimer se considerase un pacifist. Pe 16 iulie 1945, la ora 05:29, a fost detonata în deșertul din New Mexico prima bomba atomică, denumită „Fâț Mân”, care a 52 topit nisipul și a creat un crater gigantic. Oppenheimer a făcut parte dintr-un comitet de patru oameni de știință care au recomandat utilizarea bombei în Japonia, decizie pe care ulterior a regretat-o. Pe 6 august 1945, Statele Unite au lansat o bomba atomică la Hiroshima și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de Alamogordo, geniștii au înnălțat un tun de oțel pe care a fost montată o bombă. Pe 16 iulie, dimineața la ora 5.30, a explodat în acel loc prima bombă experimentală cu plutoniu. După explozie acel loc reprezenta un crater uriaș, atât mai rămăsese. În tot acest timp la toti fizicenii care contribuiseră la construirea acestei bombe, stăteau și priveau de la o distanță de 15 km. Ulterior, Oppenheimer a afirmat: ”A fost un spectacol emoționant și solemn, ceva care ne-
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
o bază plană. Dar în viață, acest plan înclinat este - după cum am arătat altundeva - presat de masa enormă de carne și de spermanțet care-i umple toate unghiurile, dîndu-i o formă aproape pătrată. La capătul de sus, craniul formează un crater, în care e adăpostită prețioasa substanță, iar sub lunga lespede a craterului - într-o cavitate ce depășește rareori zece degete în lungime, la fel și în adîncime - se află creierul monstrului, mare cît un pumn. Situat la cel puțin douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arătat altundeva - presat de masa enormă de carne și de spermanțet care-i umple toate unghiurile, dîndu-i o formă aproape pătrată. La capătul de sus, craniul formează un crater, în care e adăpostită prețioasa substanță, iar sub lunga lespede a craterului - într-o cavitate ce depășește rareori zece degete în lungime, la fel și în adîncime - se află creierul monstrului, mare cît un pumn. Situat la cel puțin douăzeci de picioare distanță de fruntea vizibilă a cașalotului, creierul se ascunde înapoia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]