11,264 matches
-
încheierea cuvenită. După celelalte scrieri, aici, cred, că e și locul monumentalului jurnal al scriitorului. Astfel încît să avem adunată, într-o ediție, întreaga operă a lui Galaction. Îi doresc editorului spor și stăruință. Gala Galaction, Opere, vol. VI. Varia. Creștinism, sionism, socialism. Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici. Colecția "Scriitori români". Editura Minerva, București, 2000.
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
judeci singur pe tine, când întreprinzi cutare sau cutare lucru... Este exact diferența dintre Drept și Morală. Semnele fiind, desigur, schimbate... Altă nuanță, filosofică: Gnoseauton, Cunoaște-te pe tine însuți, sentința lui Socrate adresată ucenicilor săi cu secole înainte de apariția creștinismului. Sentință neavând un scop religios, nici moral, întâi și întâi; ci strict uman-cetățenesc, ca o structură esențială în alcătuirea existenței, și în lipsa căreia, a cunoașterii de sine, ca om, nici nu ar fi cu putință înțelegerea vieții sau a Logosului
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
descoperite și pe zidurile de la Pompei, mărturie a popularității sale. La Tomis, el va fi învățat lecția aspră a unei altfel de existențe - revelație târzie. Se va folosi în scenariu și ideea că monoteismul populației barbare geto-dacice, cu Zamolxis, anterior creștinismului, era superior politeismului roman. Idee tipic proletcultistă, compensând starea de inferioritate a estului, obișnuită epocii totalitariste. Întâietatea, în acest caz, fiind reală, ar putea fi speculată. * Cu o asemenea mărturie, scrisă pe teritoriul țării noastre de astăzi, reprezentată de cele
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
în enunțul jurnalistic: "De la începuturile ramadanului (10 ianuarie), peste 100 de algerieni au fost omorîți" (RL 2072, 1997, 1). Dacă pentru o perioadă mai lungă și mai ales pentru un fenomen complex desfășurat în timp se poate folosi pluralul ("începuturile creștinismului", "începuturile epocii moderne" etc.), expresia e inuzuală pentru un interval relativ scurt și bine delimitat ("începuturile anului", "începuturile săptămînii"!?). în asemenea situații, permisivitatea tendinței de extindere a pluralului pare să se blocheze.
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se arată mai adevărat decât fecioară să nască pe Dumnezeu sub umbrirea Sfântului Duh, iar după naștere să rămână iarăși fecioară. Cu toate că fecioara rămâne neatinsă În integritate, ea totuși naște. Prin urmare, „creștinismul venerează nu simplu fecioria, ci fecioria care «naște», care rodește, pe Fecioara Mamă”<footnote Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Jertfă și răscumpărare, teză de doctorat În teologie, În Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
generale, epoca patristică clasică a fost împărțită în trei perioade și anume: Epoca I-a de la anul 76 până la începutul secolului al IV-lea, când prin Edictul de la Milan din anul 313, al împăratului Constantin cel Mare, s-a acordat creștinismului calitatea de religie tolerată, alături de religiile antice, oficializate în Imperiul roman. Epoca a II-a pornea de la această dată până la anul 461, când se încheia epoca de aur, a scrisului patristic, și în fine epoca a III-a, până la Isidor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Timișoara, 1984, pp. 10 și 13. 12 sau din Școala antiohiană ca Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Teodoret al Cyrului, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ioan Damaschin. Majoritatea scriitorilor patristici au fost misionari de înaltă clasă, convertind la creștinism diferite neamuri sau părți din diferite neamuri, punându-le în circuitul civilizației greco-romane și creștine-universale și lăsând amintiri neșterse în istoria sau folclorul acestor popoare, ca, de exemplu, Sfântul Grigorie Taumaturgul în istoria popoarelor din Pont, Sfântul Vasile cel Mare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dacă nu l-ar fi furat creștinii . Netulburați c dintr-însa53. ra antică și cultura patristică Un alt merit al Sfinților Părinți este acela că au păstrat și transmis lumii moderne literatura antică și cuceririle spirituale ale lumii vechi. E meritul creștinismului, cu precădere al Părinților, de a fi salvat astfel ceea ce era mai prețios și mai util din bunurile ei și de a fi evitat ca omenirea să reia de la capăt experiența lungă, obositoare, a unei totale recivilizări, cu o supe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 57. s jusqu’à la fin atrologie, Sfânta Mănăstire Dervent..., p. 86. e și literatură patristică, Editura nglish with prolegomena and 54 T. M. Popescu, Istoria creștinismului ca istorie a culturii, București, 1927, p. 22; cf. pp. 22, 25, 26, 40. 55 Aimé Puech, Histoire de la litterature grecque chrétienne depuis les Origene du IVe siècle, vol. I, Paris, 1930, p. 10. 56 Pr.Prof.Dr. Ioan G. Coman, P
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism; în spațiul latin se produce o epuizare a forțelor intelectuale ale păgânismului 63. Literații păgâni nu s-au mărginit decât să citească, să copieze și să-și corecteze copiile din autorii favoriți. La drept vorbind, nu sunt cine știe ce marele ediții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
fost extrem de inoportun. După o generație de la Symachus, în Roma nu se mai aude vorbindu-se de păgâni. Dimpotrivă, clasicii păgâni erau citiți în liniște de creștini, care dovedesc a avea despre ei o cunoaștere deloc inferioară celei a păgânilor. Creștinismul asimilase de acu rul său supraviețuirea 64. Cultura patristică, apărută și dezvoltată la izvoarele culturii antice, nu este o cultură restrictivă, ci este una eminamente selectivă (sunt folosiți cu dozaj Explanatory Notes under the editorial supervision of Philip Schaff, D.D.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
concepte și - ca atare - el nu poate fi formulat și exprimat întru totul adevărat. Dar faptul acesta nu ne dispensea respunzător cu spiritul vremii noastre 67. În mod inevitabil s-a ajuns la comparații între valorile păgânismului și cele ale creștinismului. Realizate la început numai la nivel verbal, aceste comparații au fost dezvoltate și așezate în lucrări scrise, ajungându-se la un adevărat gen literar apologetic, care prin numărul și varietatea reprezentanților săi, prin diversitatea chestiunilor pe care le ridică, prin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
arătat adversari neîndurați al păgânismului, Părinții au încercat totuși unele apropieri între doctrina creștină și cea elenică - întâi pentru că analogiile erau uneori izbitoare, în al doilea rând pentru motive de tactică misionară. Din contactul celor două culturi, reieșea limpede viitorul creștinismului. Dacă, to riginii ei divine. Sfinții Părinți dau imaginea clară a culturii convertite. Ei sunt un model de legătură firească, recuperatorie, între bibliotecă și biserică. Fără a deforma și 65 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care îngăduiau apariția de noi realități spirituale și culturale (...) Lucrul s-a petrecut la fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau Legea, ei au atins culmea stupidității renegându L pe Dumnezeu cel adevărat și judecând a fi cu mult mai
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Manolache, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Ștefan Alexe, în Col. PSB., vol. 75, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 185. 23 Dumnezeu, iar în viața aceasta, frumusețea lor iradiază prin toată înfățișarea virtuților, umplându-i de lumină. În epoca primară a creștinismului, cartea fost întotdeauna auxiliarul sau suplinitorul cuvântului. Părinții Sfinți au scris când au fost împiedicați să vorbească sau când predicile lor orale nu puteau să atingă mediile pe care zelul lor voia să le convertească. De asemenea, Părinții nu cultivă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care o dă uneori unui argument o redactare armonioasă. În secolul al IV-lea, mulți dintre cei mai mari episcopi ai săi sunt discipolii oratorilor și aduc cu ei preocupările pe care le-au învățat la școală. Încă de atunci, creștinismul are literații săi, preocupați de un vocabular cizelat și de o sintaxă ireproșabilă. Dar aceștia nu sacrifică niciodată fondul pentru formă. Nepreocupați de măiestria expunerii, nu scriu decât atunci când au ceva de învățat; nu au timp de pierdut pentru simpla
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Ierusalimului) profesor la Academia de Teologie. Acolo va preda dogmatică și în 1937 i se va oferi și rectoratul. Din 1934 conduce ziarul Telegraful român unde publică și o seamă de articole critice vs. "Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie", ceea ce n-a întunecat definitiv relațiile teologului cu poetul. Nu se implică în politică, nu are simpatii față de culorile vreunui partid, ceea ce n-a exclus avertismentul primit din partea "cămășilor verzi". Mergând înainte, anticipator, și revenind pe spirala cronologiei
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și creștinismul. Uimirea, admirația și iubirea au fost înlocuite de teroarea istoriei. omul credea că a dobîndit accesul la o cunoaștere autentică în ruptură cu trecutul, memoria și tradiția, iar orice origine teologică a cunoașterii devenea inutilă. Omul a luat locul lui
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
tocmai își calcula teorema, cînd legionarul roman călcă peste ea brutal cu sandaua. Enervarea,... furia grecului, rămasă în istorie, deopotrivă cu 3,14: Nu călca, dobitocule, peste cercurile mele! Străpuns cu spada de soldat în era păgînă de dinainte de apariția creștinismului, măcar marele cetățean al Siracuzei nu a fost silit să renunțe la teoria lui PI, că, într-un cerc, diametral intră în el de trei și paisprezece ori; sau că un corp cufundat în apă își pierde jumătate din greutatea
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
dată cînd își acoperea capul înaintea celorlalți. Secretul acestei jene atît de evidente pe care i-o crea obligația de a se comporta ca un rege se afla în conștiința sa și în buna lui educație. Era profund creștin, iar creștinismul e o democrație; fusese educat pentru a fi gentilom, adică exact opusul unui rege... Nu era născut pentru a fi rege. La nașterea sa, nimeni nu a știut că asta îi va fi soarta... Ferdinand de Hohenzollern nu și-a
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Protosinghelul Ieroschimonah Ghervasie Hulubaru, Documentele Mânăstirii Secu, Mânăstirea Secu, călăuză de cunoaștere, călăuză istorică, Monumentul de la Miclăușeni - monografie, Mânăstiri din Moldova și Bucovina - însemnări și inscripții, Frământări cărturărești din lumea călugărilor, Încrustări pe răbojul vremii (apostolat cultural și misionar), Începuturile creștinismului și monahismului român, Părinți și frați de la Cernica, Un călugăr îmbunătățit, Vichentie Mălău, Răposarea părinților și fraților de la Ostrovul Cernica, 1781-1868, Călugăriile de la Mânăstirea Cernica, 1808-1895, Buddha și budismul, Crinii țarinii. Instanță de consacrare ocietatea de Radio și Televiziune "Etalon
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
sau funesta lui faimă de vampir. Din contră, Marin Mincu dorește să deconstruiască această ipostază clișeizată de o întreagă literatură de gen, făcînd din principele valah un personaj modern, protagonistul, din perspectiva căruia e relatată narațiunea. Pe fondul ciocnirii dintre creștinism și islamism, Dracula povestește la persoana întîi intrigile dinastice cărora le-a fost victimă și meditează asupra raportului dintre abjecție și sublim în cîmpul acțiunii. Autorul construiește un Dracula conștient de propria-i legendă, care se află în posesia documentelor
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
niciodată nu au aparținut trecutului, ci timpului ultim, ''ce va să vină''. În sfera mondială a domeniului imaginii, icoana nu reprezintă un tip de imagine printre altele, sau alături de altele, ci, parafrazându-l pe Schmemann și celebra sa sentință dată creștinismului, este însuși capătul imaginii. Vocația ei profetică o face ca, încă de la apariția ei, să nu fi fost vreodată contemporană cu nici un tip, curent sau perioadă de artă care s-au succedat în timp. Nu aparține nici măcar Evului Mediu care
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]