90,136 matches
-
sa viața și opera lui Eminescu. L-a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest prilej, poeta Ke Yan a citit o poezie prilejuită de momentul aniversar, o imagine artistică surprinsă de ochii unei poete chineze. De la apariție volumului Eminescu, poezii, în traducerea lui Ge Baoquan
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
trăit printr-un ceasornic biologic precipitat, cu propensiune către catastrofă, ceea ce, profesional numesc astrologii, de pildă, cînd indică în horoscop planeta Saturn în poziție dominantă”. Să adăugăm că poezia a fost croită întocmai pe calapodul lăuntric al omului astfel intuit. Creația poetică a lui Constant Tonegaru ni se înfățișează drept o placă turnantă între epoci. Am mai făcut o astfel de observație într-un comentariu mai vechi, în care-l puneam în relație pe poet pe de o parte cu Minulescu
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
mică măsură sînt elocvente imaginile excentrice, insigne sfidătoare ale autonomiei spiritului creator, ale dreptului său de a-și situa chipul așa cum dorește. „Un risc, o aventură totală”, cum ar fi spus Voronca, dar un „risc” și o „aventură totală” în interiorul creației, nu în spațiul contactelor sale cu ordinea politică și administrativă. Înainte ca „realismul socialist”, slujit cu diligență și de către destui congeneri cu vocație deturnată ai lui Constant Tonegaru, să-și declanșeze tăvălugul strivitor de autenticitate, acesta înțelegea a-și planta
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
muzica, pictura. Erau femeile fatale - de-ar fi s-o amintim doar pe celebra Alma Mahler, care îi torturase pe rând pe Kokoschka, pe Franz Werfel, pe Gustav Mahler, pe Walter Gropius. Toate acestea se vor reflecta mai târziu în creația lui Victor Brauner. Adolescentul descoperea la Kunsthistorisches Museum fanteziile protosuprarealiste ale lui Bruegel și Bosch. A vizitat, cu părinții, ca toți turiștii, cavourile din subsolul catedralei Sf. Ștefan, cu întreaga istorie a imperiului. Ecouri din această vizită se vor regăsi
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
invidiindu-i pentru spusa lor, pentru ideile, dar și pentru faptele lor, am avut, iată, putința să contribui, cu modestele-mi puteri, întru statornicirea neuitării lor.” Astfel, într-un interviu din 1981, Nina Casian ne vorbește despre anotimpurile ei de creație, despre cum pasiunea pentru poezie alternează cu aceea pentru pian. Opțiunea pentru muzică, spune poeta, „vine din evaluarea psihică a extazului pe care îl resimt când compun, față de extazul pe care îl resimt uneori când scriu.” Despre iubirea târzie a
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
faci, faci! (De fapt, cum frumos spune maestrul, cu dulceața graiului moldovenesc: Dacă vrei să fași ceva, fași! Treci și prin foc și prin apă și faci! Bineînțeles, asta nu se poate dacă ești golit de orice gânduri legate de creație, care să te frământe și care să te facă receptiv la tot ceea ce te înconjoară, la oameni, la natură, la sentimente și care să te facă să-ți dorești să le desenezi pe o hârtie, să le transpui în cuvinte
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă și acum, la cea de-a treia sa expoziție personală de la minuscula galerie Galateea. Bogdan Vlăduță De la bun început, chiar dacă i-a fost student, Bogdan Vlăduță a stat departe
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
făcut milă. Mila pierde spiritul critic,/ mamele milei alăptează puii șacalilor (orice fiară/ în pruncie întinde botul cu inocență)./ În menajeria urbei dl. Darwin asistă la împerecherea/ neînruditelor fiare” (Maratonul - cartea întîi). Simptomatic, năzuințele, fie și vag sublimate, ale acestei creații cu program sfidător materialist sînt foamea și setea: „Organele nu mai sînt la locul lor,/ și sărutul e o gustare și se face foame nebună/ și sărutul mîței față de șoarec e o gustare. Pofta ei/ face moțocuri” ( Foamea atavică vorbită
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
vădește o extravaganță „firească”, de-o anvergură superioară, înclinat spre poezie și clarviziune. Defel întîmplător, discursul d-sale împrumută intonații shakespeareene, căci în opera marelui Will „nebunul” atinge o performanță nedepășită. Iată cîteva considerații în acest context asupra „nebunului” din creația lui Shakespeare, datorate lui L. Cazamian: „...el știe că este realmente un nebun, în timp ce nebunia lui așa-zis înțeleaptă constă în a se crede diferit de ceea ce este. Văzînd lucrurile de-andoaselea, ele îi apar adesea sub o lumină mai adevărată
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile ale poeziei românești de azi.
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Gheorghe Grigurcu Veteranul echinoxist Ion Mircea (născut în 1947) socotește poezia drept un sacerdoțiu: „Poezia este una dintre cele mai vechi religii de pe pămînt. Ea e ambasada etimologică a Creației și însoțește peste tot în spirit drumul de la profan la sacru. În esența ei, această religie este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
-și crea o tradiție”. Consfințindu-și punctul de plecare mistic, Ion Mircea săvîrșește un amplu ocol în regiunea stufoasă a rebeliunii suprarealiste spre a se întoarce la nucleul spiritualist iradiant. Strategic vorbind, e o manevră cît se poate de favorabilă creației, căci împrospătează „fondul” adorației care aspiră spre austeritate, spre deverbalizare, prin „forma” asociației luxuriante, lăsată liberă cu condiția de-a accepta filigranul metafizic. Prin nebuloasa fertilă a expresiei transpare năzuința către unitatea primordială, în tonalități romantice, exaltat nocturne: „eu nu
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
dizolvat în trăirea extatică, și aventura destructurării sensibile, a „dezordinii” care poartă numele de avangardă, riscînd a sufoca textul cu un exces de materialități în debandadă. Neutralizîndu-se reciproc, cele două primejdii sînt constrînse a se manifesta ca surse energetice ale creației.
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
un intelectual. Cred că am o vocație animală. Marea are un miros de cadavru, un cadavru cu corbi albi deasupra... RB: E Marea Neagră, nu Marea Moartă (rîdem). Pentru a încheia conversația noastră, de fapt un interogatoriu despre laboratorul intim al creației, un dialog în cursul căruia v-ați trădat și totuși nu v-ați trădat unele secrete, la ce roman scrieți acum? ALA: Dacă aș putea să rezum în două minute, nu ar trebui să mă ostenesc mai mulți ani pentru
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Mircea Mihăieș Prin anii ’80, câțiva prieteni care aveau să facă serioase cariere literare, se specializaseră în parodierea cruntă - muzică și text - a „creațiilor” ideologice ale vremii. Una din melodiile mobilizatoare începea, în varianta Buduca-Groșan-Morar-Țeposu, în felul următor: „Eu sunt bolnav de schizofreniiieeee/ Țară frumoasă, dragă-mi ești miiieeee...” Nemuritor-sinistrele „versuri” mi-au venit în minte urmărind recenta beștelire a diplomaților români de către Ion
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
pe suprafețe. Cristina Iliescu, deși vine dinspre artele decorative, mai exact din lumea fragilă și imponderabilă a sticlei, a asigurat continuitatea lui Gheorghe Iliescu - Călinești în simpozion - de altfel, regretatul sculptor este chiar patronul spiritual pe care această tabără de creație și l-a însușit oarecum natural - a dus economia limbajului pînă la ultimele ei consecințe, rămînînd în cea mai pură volumetrie, aceea a cubului. Privite în ansamblu, lucrările din această ediție se înscriu firesc în datele proiectului; ele s-au
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
nume cu rezonanță în poezia și chiar în comentarea poeziei generației optzeci. Formația de critic de artă a ajutat-o pe Magda Cârneci să devină și un foarte bun comentator literar, iar eseurile și interpretările ei asupra specificității artistice a creației scriitorilor generației optzeci pot fi citite cu folos și astăzi. În tumultul fonic de după 1990 vocea Magdei Cârneci (după revoluție a renunțat la pseudonimul Magdalena Ghica) nu a mai răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
stupidității» - Căsătoria și, respectiv, Revizorul.” Am avut bucuria să citesc zilele acestea o carte, unică pînă acum la noi din punctul de vedere al domeniului investigat, despre o anumită profesiune și despre un profesionist. O carte serioasă și complexă despre creația arhitectului scenograf PAUL BORTNOVSCHI, un model, un artist de anvergură în lumea teatrului. Și nu numai. Impresionant rămîne devotamentul și simțul datoriei, într-un fel, cu care regizorul și profesorul Valeriu Moisescu s-a implicat în inițierea și coordonarea seriei
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
ce umplu goluri, pete albe din istoria teatrului. Generațiile care doar au auzit de marile personalități ale teatrului secolului XX, au șansa acum să recupereze destine, să cerceteze aplicat dimensiunile unor trasee artistice, tendințele, stilurile unor figuri cu emblemă în creația teatrală. Demersul pe un tărîm aproape neinvestigat la noi - scenografia - tratat de multe ori cu superficialitate de privitori și de comentatori, mi se pare că aduce un beneficiu acum, prin această apariție dirijată de Valeriu Moisescu, chiar dincolo de recuperarea complexității
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
ieșirea din rigorile scenei à l’italienne sînt, de pildă, adevărate obsesii, formulate coerent încă din anii ’60 și susținute argumentat și consecvent pînă astăzi. Ideile arhitecturale și scenografice ale lui Paul Bortnovschi au anvergură, stil, inovație, neliniște intelectuală, poezia creației. Totul se plimbă elegant între rigoare și poezie, între precizia liniilor, traseelor care constituie fundamentul unei construcții și stările unui decor sau altul. Peste toate și în numele lor, o boerie a unui spirit mare. Asta am simțit la sfîrșitul cărții
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
pentru culoarea ei și privită ca un potențial producător de pagube agricole care trebuie ținut în afara curții) în partea metaliterară a povestirii, el vizează, încă o dată, raportul dintre cititor și autor (discuțiile cu unchiul său), sugerează elemente de criză a creației („Pînă să intru în atmosfera creată deja pînă aici, trebuie să mai zăbovesc puțin! Să dau tîrcoale textului, cum s-ar spune. Pentru că am ieșit din ritm...” - p. 107), sau face considerații generale asupra literaturii. Scriitorul păstrează întotdeauna o poziție
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi minor, opus 57*) pentru fluier, creație dedicată da capo al co(a)da PSD-ului. Drept urmare, Dan Matei Agathon, Octav Cozmâncă și încă vreo câțiva au interpretat în grup Aria calomniei pe o temă de casă de Adrian Năstase - primă audiție. Urmează procesul. În virtutea frumoaselor noastre
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această nouă tendință repune în discuție sensul și finalitatea actului de creație. Față de mișcarea autohtonistă ea este complet dezinhibată doctrinar și exclude transcendența ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experiențele neconvenționale, protestatare, efemere și nemuzeificabile, resuscită demnitatea obiectuală a produsului artistic. Pe cont propriu sau asociați în funcție de afinități programatice, exponenții
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
unor constante ale poeziei optzeciste încă din anii ’60-’70 prin recurgerea la prozaism, biografism, epicizare sau prin dimensiunile lungi ale poemelor sale, opuse ermetismului modernist. Florin Mugur este un „maestru din umbră” a cărui operă are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban Foarță îl obligă pe Ion Bogdan Lefter la o analiză mai aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor. Primii postmoderni Cît privește prozatorii Școlii de la Târgoviște, autorul pornește de la lucruri mai puțin familiare publicului, cum ar fi
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
ca oricare altul, Marcel Iancu a fost o adevărată conștiință a modernității în spațiul românesc, nu doar prin una sau prin alta dintre activitățile sale, ci prin comportamentul lui global, printr-o anumită viziune integratoare care-i animă toate compartimentele creației, creație la temelia căreia stă adînca sa vocație de desenator, de observator lucid și de constructor rațional. Indiferent dacă desenul își conține propria-i finalitate sau este numai o simplă etapă, el încorporează aceleași tensiuni, același efort de înțelegere și
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]