544 matches
-
și le dă viață. Pofta de a trăi e și ea supremă („Țiu la opinia amicei mele mai mult chiar decât la moartea mea, dacă mă pot exprima astfel... Nu! Omul nu trebuie să abdice de la viață; el este regele creațiunii; trebuie să aibă răbdare, să aștepte cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
acasă doar cu forța gândului,/ denumind stelele de pe cer. / Știa cum7. Cu mii de ani înainte de Cristos, Dumnezeu era conceput ca o inteligență care a gândit lumea și care a găsit Cuvântul ca mijloc de expresie și ca instrument de creațiune 8. Creația era sinonimă cu pronunțarea numelui ființei sau lucrului de către zeu. Berkeley spunea că "lumina este limba în care ni se adresează divinitatea, din care simțurile noastre cele mai perfecte nu fac decât să silabisească aici pe pământ elementele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
voința în natură scrie: "Cel care deține puterea magică poate, după voința sa, să domine și să reînnoiască regnul mineral, regnul vegetal, regnul animal; ar fi suficient, prin urmare, ca mai mulți magi să se pună de acord pentru ca toată Creațiunea să revină la starea paradisiacă". Oricare dintre noi e însă un mag, cu condiția esențială: să nu fi uitat puterea de a dori, nu de a face, ci de a recepta, de a simți, căci încorporând matricea senzitivă și revitalizând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
voința în natură scrie: "Cel care deține puterea magică poate, după voința sa, să domine și să reînnoiască regnul mineral, regnul vegetal, regnul animal; ar fi suficient, prin urmare, ca mai mulți magi să realizeze împreună o lucrare pentru ca toată Creațiunea să revină la starea paradisiacă". Oricare dintre noi e însă un mag, cu condiția esențială: să nu fi uitat puterea de a dori, nu de a face, ci de a recepta, de a simți, căci încorporând matricea senzitivă și revitalizând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Dreptul de proprietate literară și artistică, adică proprietatea creațiunilor intelectuale, este respectat și garantat în România, fără îndeplinirea nici unei formalități sau înregistrări și fără efectuarea nici unui depozit, atît românilor cat și străinilor, în mod egal. Proprietatea industrială rămîne în afară de dispozițiunile acestei legi. Ea urmează a fi guvernată și garantată
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
Articolul 25 Reproducătorul unei opere de artă prin mijlocirea unui procedeu deosebit de acela al originalului, cînd reproducerea este făcută cu autorizațiunea autorului, se va bucura și el la randu-i de dreptul de proprietate și derivatele lui asupra noii sale creațiuni artistice. Articolul 26 Constituie o atingere a dreptului de proprietate artistică: 1. Orice reproducere neautorizată de autor a operei sale artistice prin orice mijloace s-ar realiza ea; 2. Punerea în vanzare de opere de pictură, sculptură sau orice alte
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
a XII-a, autor Wilhelm Moldovan 1. Revelația lui Dumnezeu 2. Despre Trinitate 3. Isus Hristos 4. Duhul Sfânt 5. Originea râului și căderea în păcat 6. Planul mântuirii 7. Nașterea din nou 8. Îndreptățirea prin credință 9. Decalogul 10. Memorialul creațiunii și ziua de închinare 11. Sanctuarul și judecată de cercetare 12. A doua venire a lui Isus Hristos 13. Natură omului 14. Învierea 15. Spiritismul antic și modern 16. Biserică rămășiței 17. Cele trei solii îngerești 18. Harul și cele două
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lor din produsul stufăriilor și terenurilor inundabile, proprietatea Statului, pe prețul fixat de consiliu. Capitolul 12 Pescuitul la Mare Articolul 54 Pescuitul la Mare se înlesnește vaselor sub pavilion român, societăților românești cari posedă scule și aparate, precum și capitalul necesar creațiunii și funcționării unor flote pescărești puternice. Articolul 55 În regiunea din fața gurilor Dunării dela Gibrieni la capul Midia, nord Constantă, în lărgime de 36 km., pescuitul se face în dijma, numai de pescari autorizați și de cooperativele și asociațiile de
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
întregii activități literare și artistice din cuprinsul Țării și de veghe la strictă respectare a drepturilor de autor, fapt ce m-a determinat să întocmesc prezentul proiect de lege, în scop de a face să înceteze incorectitudinea în materie de creațiuni artistice și literare și de a despăgubi prin urmăriri, pe autorii străini lezați. Pentru a ajunge la soluțiuni rapide, s-a împuternicit Ministerul Artelor, cu un mandat legal de urmărire a tuturor contrafacerilor operelor autorilor străini, pe perioada de la 1
DECRET-LEGE nr. 661 din 13 august 1945 privind editarea şi reproducerea operelor literare şi artistice aparţinînd autorilor străini, cu începere de la 1 Septemvrie 1939 pînă la încheierea păcii generale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143626_a_144955]
-
române". Față cu acest text observ: ... a) Art. 27 se ocupă de accesul la funcțiuni publice și la funcțiuni civile; ... b) În ceea ce privește caracterul majoritar și creator de Stat al Națiunii române, am să observ că Națiunea română, nu are în ceea ce privește creațiunea Statului Român, un caracter majoritar, ci totalitar. În al doilea rând Națiunea Română, în Stat nu reprezintă o majoritate față de o minoritate, ci o comunitate rezultând dintr-o unitate sufletească totalitara. Fără îndoială că din această cauză art. 27 din
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]
-
67 din Constituție hotărînd că Rezidenții Regali, trebuie să fie români de origine. În aceste condițiuni legiuitorul constituant distinge noțiunea de român sau cetățean român de origina - noțiune juridică și politică majoră - de noțiunea de cetățean român, care reprezintă o creațiune formală legală. 3. Sectorul vieții economice și sociale, reprezintă fără îndoială aspectul necesar al vieții politice. În concepția materialista vieata politică este un fenomen de suprafață față de frământările economice și sociale. În concepția statală modernă legile politice exercita o vie
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
-și vocabularul, omul poate vorbi cu oricine, indiferent de grad sau valoarea adversarului, folosindu-și propriile cuvinte adecvat limbii materne, de unde și comportamentul său în societate. În final, deducem că cititul este necesar acum, oricând și oriunde, deoarece încă de la Creațiune, omul a dorit să cunoască și să se cunoască cât mai mult. Prin lectură, omului i se pune la dispoziție acest beneficiu. Alin Popa BUCURIA DE A CITI Este o seară minunată. Urmăresc cu mare atenție o emisiune difuzată pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
6 decembrie 1944, articolul "Despre un fals tratat de istorie", în care va ataca ediția prescurtată a lucrării Istoria României a lui C. C. Giurescu. În numărul aniversar de pe 7 noiembrie 1944 este prezent cu un text amplu despre "Izvoarele de creațiune și revoluția din octombrie". Nici literatura pentru copii nu i-a scăpat, el atacând 35 unii scriitori de gen pentru faptul că în scrierile lor au prezentat nefavorabil Armata Roșie și URSS. În ediția specială din 7 noiembrie 1944, ce
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Zarathustra se lasă descifrat în alte imnuri. Astfel, de exemplu, în Yast, Vin, dedicat lui yazata Tistrya (personificarea stelei Sirius), Tistrya se plânge că n-a reușit să-1 învingă pe demonul Apaosa - care închidea Apele și amenința să ruineze întreaga Creațiune - pentru că oamenii îl ignorau în riturile lor. Atunci Ahură Mâzdă îl venerează pe Tistrya, oferindu-i un sacrificiu (yasna); drept urmare, acesta iese învingător din lupta împotriva acelui da&va și asigură belșugul pământului. Ahurâ Măzdă sacrifică și lui Anăhita și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poet trebuie să gîndească, înțeleg de la sine că trebuie să simțească înainte de toate”. („încotro e viitorul poeziei?”, în Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 270) Iar mai încolo: „Eu cer gîndire și simțire și sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să aibă fantezie”. (p. 273) în aceste fraze, scrise în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tot lutea în latină. „Lutul“ acestui corp celest, dacă e „otova“, e fără formă, e amorf. Ceea ce intră-n contradicție cu, ideal vorbind, sfericitatea acestui straniu satelit al Terrei; și cu, prin urmare, frumusețea (de la formosus „înzestrat cu formă“) a creațiunii ca atare. (Ceea ce, în paranteză fie spus, îmi aduce-aminte une comptine, o numărătoare infantilă: „Coroana e rotundă./ Rotundă e și luna;/ Frumoasă este fata/ Pe care o iubesc!“) De unde, întrebarea finală: „Luna e?!“, — cu, după, semnul unei stupori dubitative... Iată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
însemnată, fiindcă prin ea respiră și se hrănește planta), tot astfel viața omenirii are două aspecte: unul teluric civilizația, adică tehnica materială; altul ceresc cultura, sau suma tuturor produselor sufletești, prin care omul caută să intre în echilibru cu restul creațiunii. Amîndouă sînt inseparabile și simultane (nu succesive, cum pretinde morfologia istorică a lui Spengler)" (p. 70). 11 Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, Editura Fundației România de mîine, București, 1993, p. 130. 12 Simion Mehedinți, op. cit., p. 119. 13 O excelentă antologie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui dezechilibru viitor, un buget de robie și înăuntru și în afară nu poate fi votat de noi. Așteptăm un buget potrivit cu structura, cu tradiția, cu configurația națională și socială a țării, buget național, de spornică promovare a capacității de creațiune a neamului. Pe acela îl vom vota. Ni-l va da alt guvern decât al dumneavoastră"496. În aceeași manieră era apreciat de georgiști și proiectul de buget pe anul 1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
putea aduce precizări pretențioase În acest sens. Creativitate și progres tehnic 20 Există Însă și multe definiții lapidare date inteligenței, dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis Diderot); Inteligența este putința de a vedea și reproduce obiectiv cele ce există și se Întâmplă (Mihai Eminescu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
putea aduce precizări pretențioase În acest sens. Creativitate și progres tehnic 20 Există Însă și multe definiții lapidare date inteligenței, dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis Diderot); Inteligența este putința de a vedea și reproduce obiectiv cele ce există și se Întâmplă (Mihai Eminescu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
naturală, cetirea semnelor acestei revelații și împlinirea unora din îndemnurile ei încă au înfăptuit-o oamenii printr-un fel de colaborare cu Dumnezeu. Această colaborare din sfera ordinei naturale atinge treapta culminantă prin genii. Nichifor Crainic poate reduce astfel toate creațiunile superioare ale omenirii la ajutorul lui Dumnezeu. „Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În lumina ei, geniile apar ca niște profeți naturali ai lui Dumnezeu în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu. El este singurul Mântuitor, numai fiindcă este creatorul lumii și susținătorul ei. Căci mântuirea nu e decât o refacere a lumii, o „a doua creație” a ei după stricăciunea și dizarmonia în care a aruncat-o păcatul. Doctrina despre creațiunea lumii prin Dumnezeu face parte astfel în chip esențial din creștinism. O premisă tot atât de necesară a creștinismului este doctrina despre un păcat universal și despre o stricăciune generală rezultată din el, în care a căzut creațiunea, dar din care nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-o păcatul. Doctrina despre creațiunea lumii prin Dumnezeu face parte astfel în chip esențial din creștinism. O premisă tot atât de necesară a creștinismului este doctrina despre un păcat universal și despre o stricăciune generală rezultată din el, în care a căzut creațiunea, dar din care nu se mai poate ridica prin puterile proprii, făcând necesară milostiva întrupare și jertfă a Cuvântului dumnezeiesc prin care s-a și creat lumea. Doctrina despre păcat propriu-zis este atinsă mai fugitiv în sistemul de cugetare al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
meditând asupra insistenței cu care susține Nichifor Crainic acest lucru, miam lămurit de ce în lumea protestantă și prin influențe teologice și la noi Biserica nu rezultă ca o consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de ordinea creațiunii, consideră pe Iisus Hristos numai ca Mântuitor, ca pe unul ce n-are interes față de întreaga creațiune, cu ordinea, solidaritatea și varietatea ei esențială. (Uneori Iisus, deși acceptat ca Mântuitor, nu e socotit și Dumnezeu, sau Creator al Lumii). Dacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin influențe teologice și la noi Biserica nu rezultă ca o consecință necesară din Iisus Hristos: pentru că protestantismul, dezinteresându-se total de ordinea creațiunii, consideră pe Iisus Hristos numai ca Mântuitor, ca pe unul ce n-are interes față de întreaga creațiune, cu ordinea, solidaritatea și varietatea ei esențială. (Uneori Iisus, deși acceptat ca Mântuitor, nu e socotit și Dumnezeu, sau Creator al Lumii). Dacă-i așa, indivizii pot forma cu Iisus tot atâtea comunități izolate, care să nu imite și să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]