4,784 matches
-
a pierdut identitatea, caracterul, temperamentul, obiceiurile, datinile și limba. Dar iată că tocmai când la orizont un nou răsărit se prefigura pe altarul României, redând speranța mult râvnită a românului după o perioadă totalitară în care predomina cultul idolului, de după crestele întunecate ale neprevăzutului s-au năpustit nori negrii, dezlănțuind furtuni cu fulgere și trăsnete malefice asupra existenței umane din întregul spațiu mioritic. În vâltoarea frământărilor și tensiunilor internaționale provocate de conflicte și războaie pentru supremație ale marilor puteri pe Terra
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417353582.html [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1456165348.html [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
înalță În nesfârșirea azurie. Eu vreau s-o prind c-așa mi-e sfântă Când ea se depărtează dalbă În brațele-mi cu zarea-nfrântă Și-ncercuirea strâmtă, oarbă. Ea se topește-n lumea verde Lăsându-mă cu palme goale, Prin crestele de munți se pierde Când eu mă-ncurc numai la poale. Pe șevaletul de chindie Ascunde zborul și-avântarea Și-n muzica portocalie Îndeplinește toată zarea. Îmi plâng spre noapte neputința Cu obosiri și bezne grele Doar cu nădejdea sa
LEBĂDA de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1497269717.html [Corola-blog/BlogPost/372070_a_373399]
-
privirilor, necuprins și unduitor în adierile serii, asemeni unei mări de smarald. Prin trupul său frica își croise cărări de scăpare în toate direcțiile. Ne țineam de mână și Tu mă îndemnai cu teamă-n priviri să fugim, fixând peste crestele valurilor verzi, vârfurile groase, crestate pe margini ce dispăreau lățindu-se către sol, dincolo de raza privirilor în adâncimile unduioase ale lanului. Înaintau în coloană, asemeni unui front de asalt. Priveam și mă minunam de perfecțiunea simetrică a crestelor mișcătoare de
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1476385935.html [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
fixând peste crestele valurilor verzi, vârfurile groase, crestate pe margini ce dispăreau lățindu-se către sol, dincolo de raza privirilor în adâncimile unduioase ale lanului. Înaintau în coloană, asemeni unui front de asalt. Priveam și mă minunam de perfecțiunea simetrică a crestelor mișcătoare de un verde întunecos, lucioase, neînțelegând încă de unde crescuse teama-n privirile tale și în alergarea haotică a grupurilo de fugitivi, prin labirinturile tăiate în coastele lanului nesfârșit. Le ghiceam doar existența din mișcarea spicelor înalte și din murmurul
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1476385935.html [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
moi despre care se spune că le plac foarte mult zeilor. Sunt atât de multe, că ajung pentru zei, pentru oameni și pentru noi, zburătoarele. Marea cea mare sărută adesea poalele munților și soarele are putere în orice anotimp. - Pe crestele munților zăpada rămâne uneori un timp mai îndelungat, semnalând prezența iernii. Și acolo zilele se socotesc pe degete dar viețuitoarele nu suferă niciodată de foame. Bieții de voi, pricăjiți și aproape transparenți, ca niște spirite ale pădurii! De-ați avea
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1488390946.html [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
dăm huța” sau ritualul spălatului pe dinți cu cărbunele scârțâitor din vreo vatră stinsă, care ne făcea gingiile negre, ca la vampiri. La paisprezece ani, după admiterea la liceu, vegheată de sora mea mai mare, am promovat întâia ascensiune pe crestele lor extreme (Negoiu și Modoveanu). A fost ca o revelație! Atunci am înțeles tâlcul răspunsului lui Sir Edmund Hillary la întrebarea „De ce se încăpățânează omul să escaladeze Everestul?”. „Pentru că există”, firește, cum de nu mă gândisem deja? Simțeam și eu
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_muntii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1336579628.html [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
finalizate cu recuperarea rămășițelor câte unui turist neatent, rătăcit prin Custura Sărății. Venea retur la cabană, într-un sac de plastic. Una peste alta, cu toții ne purtam la munte neobișnuit de responsabili. Dacă la Sibiu eram doar simpli elevi, pe crestele Făgărașilor deveneam maturi. Învățam cât de importantă e planificarea în viață, ne disciplinam, ne propuneam țeluri realiste, decideam ce anume din bagaj era cu adevărat obligatoriu, luam aminte la semnalele meteorologice, respectam forțele naturii și plasam prioritățile personale în planul
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_muntii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1336579628.html [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
despre instinctele adormite în noi. Ne vorbea pe un ton scăzut, de parcă s-ar fi temut să nu trezească spiritele munților. Recunosc că nici că se putea să-și aleagă culise mai adecvate decât circul glaciar, cu umbrele misterioase ale crestelor înconjurătoare, reflectându-se în limpedele ochi al lacului de munte. Acolo sus, în cercul nostru de „șamani” îmbujorați, cu ochii sclipicioși și trupurile bântuite de dulcea oboseală de după ascensiunea pe cărări ințiatice, eram cu toții incredibil de excitați. Mi s-a
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_muntii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1336579628.html [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mergeam pe lângă creste străpungând, din când în când, urciorul tăcerii aprins în ruguri de ceață ghimpată. Nu intenționam să fac din asta un ritual însă repetam refrenul unei rugăciuni trecute de prima tinerețe albită de nesomn, mai ales în nopțile polare. Și fiindcă
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Salutul_trandafirilor_salbatici.html [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1408395828.html [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
Și dârji spre biruință,jurăm ca să luptăm! Mult ți-ai iubit tu țara și neamul românesc. Onoru-ți dăm acuma,toți cei ce te iubesc. Lumină peste timpuri,credința ta ne este. Jurăm să o păstrăm și s-o-nălțăm pe creste! Prezent ești Căpitane,în viață și în crez, Icoana ta în suflet,de-a pururi o păstrez. Și voi lupta alături de camarazii mei, Să ne salvăm credința și țara, de mișei. E jurământul sacru,ce toți vom respecta, Chiar viața
OMAGIU CĂPITANULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1417217891.html [Corola-blog/BlogPost/371994_a_373323]
-
singură, contemplu muntele sfântului semn, Arunasalla... Încă păstrează culoarea purpurie... Acesta este fundalul limpede și luminos al existenței sau ne-existenței, punctul de reper, imposibil să reziști farmecului său... Orice aș face, oriunde m-aș afla, conturul blând rotunjit al crestei sale, desenează căderea-n gol... Albastru adânc, strălucitor de stele fără număr, se boltește... Licuricii transformă grădina într-un covor de lumină... O ultimă privire, o figură subțire și dragă întrezărită pentru ultima oară, la ultima pâlpâire a felinarului... Plouă
CEA MAI FRUMOASĂ ATINGERE A DARULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Cea_mai_frumoasa_atingere_a_darului_maria_ileana_belean_1332647730.html [Corola-blog/BlogPost/354687_a_356016]
-
Cum dintre pietre dăruiește viață Și limpezimi așterne peste gânduri... Desculță-n zori aprinși, de dimineață Pășesc îngândurată printre grinduri. Lumini adun cu brațele-mi liane Și împletesc din flori de portocal Cununi de vis, speranțe diafane, Tăceri ascunse-n creasta unui val. Pe țărmul depărtării număr clipe, Corolele de dragoste strivite, Când fâlfâie seraficele-aripe Și frâng în mine doruri nesfârșite... Limassol, Cyprus 2 iulie 2011 Referință Bibliografică: Se frâng în mine doruri nesfârșite / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SE FRÂNG ÎN MINE DORURI NESFÂRŞITE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Se_frang_in_mine_doruri_nesfarsite.html [Corola-blog/BlogPost/367105_a_368434]
-
aici poți privi latura de sud și de est a castelului, poți zări grădina de trandafiri, magnoliile, Capela „Stella Maris”, vârful stâncilor terasate, acoperite de arbori și arbuști verzi, vila „Săgeata albastră”, care se ridică mândră, albă și luminoasă pe creasta cea mai înaltă și copacul care alături de ea zvâcnește din stâncă înalt și dominator, dornic să lege cerul și pământul. În partea dinspre răsărit vecin cu marea în care parcă ar vrea să coboare se înalță protectoare o stâncă albă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
păduri tu te sprijini de cer Și în suflul de verde moartea pleacă stingher, Arzi buchete în suflet, le respiri tineresc, Și albești întuneric, focu-acesta-i firesc. Dintre tot și nimic ești eterna poveste, Planul tău la iubire optimist suie-n creste, Tu ești vergura vieții, lin mai cântă vioara, Ești din muguri iubito, vreau să-ți gust primăvara! Referință Bibliografică: Drag de primăvară / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DRAG DE PRIMĂVARĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1459618625.html [Corola-blog/BlogPost/369241_a_370570]
-
teme de dezbatere. Tu ce i-ai întreba pe cei trei primari? Cred că cele 3 orașe pot servi oricând că și model altor orașe din România despre cum sa fructifici la maximum atuurile pe care le regiunea pentru a creste economic. Județul Timiș are peste 35.000 de întreprinderi active pe județ care generează un PIB pe cap de locuitor de 10.926 euro. Județul Arad are peste 15.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/Sesiune-speciala-1-(dezbatere)-Dezbatere-despre-strategiile-de-dezvoltare-regionala-cu-administratiile-locale-din-cele-mai-importante-orase-din-regiunea-de-vest-Timisoara--Arad-si-Oradea [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
dintre mâinile neastâmpărate, iar pe teritoriul nimănui, între nisipul uscat, bătut de vânturi și apele mării, se ridicau deja castele cu pereții bine întăriți cu scoici, rod al unei munci perseverente de câteva ore. Din spuma valurilor, pe ale căror creste soarele aluneca ca pe un tobogan, se ridicau cu țipete ascuțite, pescărușii. În depărtare, flancată de stâncile digului, Dunărea înainta în mare și câte un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
eroice și nesemnate, și le plantează în urechile fabricanților de cuvinte și fapte la comandă. E vesel sau trist arlechinul din colțul străzii sau de la chioșcul cu ziare? Câinii latră în limbajul universal la stelele de pe frontispiciul hotelurilor și de pe creasta zării, pe motiv că un nor gazos de radon filantrop își cheamă arhitecții adâncurilor să întoarcă pământul pe dos fără să aleagă oamenii de rang de oamenii fără de rang, dar să-i premieze pe unii cu o gură de aer
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1425226237.html [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
IV) (SCENARIU FILM) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului EXT. / PALATUL DIN MUNȚI / NOAPTE Este prezentată imaginea de ansamblul a palatului cu tunete, fulgere ce luminează pentru o fracțiune de secundă crestele dantelate ale munților și furtuna care tronează în noapte. INT. / DORMITORUL VAMPIRICEI / NOAPTE Vampirica Prințesa se află în pat alături de pruncul său. Pe marginea patului stă Paloș care se joacă cu mânuțele micuței făpturi. În încăpere intră Contele însoțit de
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul Sasu) Acolo trebuie să fie palatul! CĂPITANUL SASU: Până acolo e cale lungă printre
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cu entuziasm) Ăsta-i Regatul lui Dracula! CĂPITANUL SASU: Și al urmașilor săi! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și noi suntem din neamul său! Oare de ce ne războim cu el? Treptat roata de foc a astrului ceresc este gata să se ascundă după crestele munților. Câțiva nori care se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul Arnăutu se întoarce către oșteni, ridică brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară înnoptăm pe culmea care se zărește acolo sus printre cele două stânci. CĂPITANUL SASU: (arătă cu brațul) Căpitane Arnăutu, te referi la muchia aia colțuroasă și prăpăstioasă? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu satisfacție) În dosul
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
stâncoși ai muntelui. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / NOAPTE Treptat se întunecă și pe un mic platou oștenii își priponesc caii de niște pinteni stâncoși și apoi se tolănesc extenuați pe piatra dură a masivului muntos. Vuietul vântului se aude șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridică urletele sălbatice ale lupilor. Luna inundă cu lumina sa albă și rece regatul munților, iar stelele licăre într-un joc fascinant. EXT. / REGATUL MUNȚILOR / ÎN ZORI Reapar zorii.Ceata de vânători continuă să escaladeze
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
de vampiri se află în curtea castelului. Lumina devine din ce în ce mai slabă și se întunecă. În curtea castelului este aprins un foc mare. Ostașii se mișcă dintr-o parte în alta atenți la orice zgomot. Sunt în tensiune. La răsărit, de după crestele munților, își face apariția roata roșiatică a lunii cu lumina sa albă. După câteva minute păsările nopții țipă înfiorător, prin adierea vântului parcă străbat șoapte sinistre, iar prin cotloanele întunecate ale castelului fâlfâie aripi ca niște umbre. Chiar și flăcările
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]