1,315 matches
-
înmormântarea lui. A vrut să fie îngropat în Elveția, dar condițiile din cel de al doilea război mondial au făcut ca această cerere să nu poată fi îndeplinită și a fost înmormântat la New York. Nu pot încheia fără a-i creiona sumar și pe ceilalți compozitori ai pieselor ascultate: Pavel Grigorievici Chesnokov ( 1877-1944, Moscova ) a fost de asemenea un compozitor rus, dirijor de corală și profesor. El a compus peste 500 corale, dintre care peste patru sute corale sacre, finalizate până la vârsta
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
ieșit porumbelul pe gură: vine seninul! De parcă seninul ar fi ceva compact și material, pe care poți pune mâna ca pe o gutuie, ca să-l muți mai încolo! “ - mărturisește Gabriela la începutul cărții sale, ceea ce este relevant pentru a-i creiona din start starea de spirit cu care a pornit în realizarea acestui proiect inedit, o explicație logică a orientării ei spre frumosul din oameni, din viață și din spațiul în care ființa ei se desfășoară într-o uimitoare mișcare, ce
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
nimic și trecerile pe/ la anticar". Și exprimările repetate: "of, neamul nevoii! Pentru a nu primi decât/ răspunsul nimicului. Cu ostenelile lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un tablou/ al spaimelor acolo, să trăiți... Tot prin bâlci? Sărut
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
Regăsim aceleași comentarii pertinente, aceeași claritate și concizie, aceeași sobrietate, aceeași preocupare pentru acuratețea limbajului și a informației. Noutatea constă în faptul că autoarea își face mai multă ordine în lucruri, oferind textelor o perspectivă mai practică și mai precisă. Creionate cu vigoarea cu care ne-a obișnuit în Trandafirii deșertului, portretele din Damen Passo Doble sunt structurate în module tematice distincte: o seamă de personaje „ieșite din peisaj”, foști artiști, vedete ale timpului lor, dar care au ales să se
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
ofer absolut nimic, așa cum am mai spus, am vrut doar să te înțeleg mai bine, poate te puteam sfătui cât de cât. - Îmi arăți sânii la web? - Discutăm în paralel, tu întrebi una, eu îți răspund alta și totuși se creionează o concluzie pentru mine: ești acasă singur și ai vrea să vezi o femeie goală la web. - Pe tine aș vrea. - De ce pe mine? Că am rochie albastră? Tu îți dai seama că pentru o femeie ca mine există alte
BOLNAV... CU PATUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351240_a_352569]
-
ale propriei sale traiectorii destinice cu ceea ce cunoaște cel mai bine - cifrele. În spatele lor, personajul nostru descoperă un tip de viață pe care nu orice reprezentant al speciei umane o poate cu ușurință observa. Din acest punct de vedere, Godot-ul creionat de noi aici pare a fi un gen de aristocrat al spațiului de dincolo de ceea ce se vede, un fel de Montesquieu al limbajului științific, care și-a redus condiția spirituală inițial moștenită nicidecum la absurdul ei, ci la o dimensiune
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
PENELUL ! Autor: Geta Elia Voicu Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului O POVESTE BANALĂ... Aștern pe hârtie-o poveste banală Mai știi? Poate-o găsiți fenomenală! De nu, ușor, cu guma o voi șterge Creionând cu grijă ceva care va merge Iar dacă va atinge azi sufletul cuiva Eu sper că ne vom întâlni candva... Să fie asta, oare, o iluzie În această lume plină de confuzie? Să nu mai existe suflete pereche Când știm
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
creatorii locurilor de muncă! Dar cine, și unde se mai creează azi locuri de muncă, cine și ce mai avântă pe cineva să muncească, dacă nu are unde? Pe această rază de reflecții, cu atât mai mult este pentru ce creiona portretul unui om care investește timp, muncă, bani, în a crea, forma de a dezvolta unități de producție și, în consecință, locuri de muncă. El este dr. ing. Mihail Lupu, un tânăr de 38 de ani, care a pornit o
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
sămânță. Cartea incubă eseuri,adnotări și însemnări fugare scrise de autor în anii 2005 și 2006.Așa cum ne atenționaeuă, încă de la început,sunt câteva reluări din volumele Intâmplări și vise, Tărâmuri, Treziri și Acum. Acestea sunt doar elemente anexe ce creionează nuanțările mesajului și a poziției gînditorului creștin Alexandru Nemoianu asupra modelului existențial romănesc. Cartea se deschide cu capitolul Modelul noii prigoane anticreștine,care ,de la primele rănduri,descoperim câteva precizări, privind înțelegerea schimbărilor de regim, concluzionând că mântuirea nu vine în
ALEXANDRU NEMOIANU-FRAGMENTE DIN VREMEA PERSECUŢIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356457_a_357786]
-
perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
și mă întreb în chip firesc, dacă mai stă cineva să cugete, oare, la vorbele personajului gorkian din piesa „Azilul de noapte”, Satin, cel care se tot întreba cu atâta sinceritate la masa interogațiilor plesnite cu pumnul în masă, vag creionând cu mâna prin aer coordonatele raționamentului său filozofic adânc, urrmătoarele: „Ce va să zică: omul?... Nici tu, nici eu, nici ei... nu! ci tu, eu, ei, bătrânul, Napoleon, Mahomed... toți laolaltă!” Iar discursul lui Satin în fața tuturor celorlalte destine frânte ale azilului
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
schizotimă de trei parale găurite, parafrazând titlul unei piese a teatrului brechtian - probabil că nu va reprezenta nici măcar o simplă referință de ordin istoric pentru omenirea profund metamorfozată a viitorului. Fresca societății actuale însă, pe care am încercat a o creiona sumar aici, ar trebui să însemne un indiciu alarmant pentru noi și, deopotrivă, pentru conducătorii actuali ai planetei în sensul că e necesar să fim capabili a ne privi toți cu din ce în ce mai multă sinceritate Sinele în oglinda vremii parcurse și
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
Ea dă dovadă de o gentilețe și o generozitate rare, atunci când scrie despre alții sau îi promovează pe confrații scriitori și poeți mai tineri. În microprefața la volum, scriitorul și editorul Ion C. Ștefan, de la Editura Arefeana, o prezintă astfel, creionând în câteva tușe subiectul piesei: “O NOUĂ ABORDARE: Afirmată ca prozatoare, ziaristă și critic literar, doamna Ioana Stuparu incearcă acum, cu succes, să scrie teatru. Titlul piesei Miniona se potrivește de minune cu mărirea ei și cu tematica aleasă. Poate
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
Franța, la Paris. Această traiectorie a urmat-o viața din exil a lui Dumitru Sinu, de la trecerea granițelor României și până la popasul ceva mai lung, pe care l-a făcut în Franța; traseul anterior ajungerii în țara lui Voltaire îl creionase într-un mod absolut original pe parcursul întâlnirilor noastre anterioare. De data aceasta mi-a vorbit nenumărate ore despre Franța, despre Paris și despre oamenii pe care i-a întâlnit acolo. Nici n-am știut cum a trecut timpul! Ascultându-l
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
Jean Wahl și Jean Hyppolite “conștiința nefericită” ar fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a culturii europene moderne din inocenta amețire cu “teoria plată a fericirii”. În aceste condiții filosofii vremii i-au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
story ale personajele dumneavoastră, ce cu talent le perindați în pagini. Cred că astfel de cărți ne sunt necesare, mai ales celor nou veniți - mai mult decât eventualele vile zidite „acasă”, prin actele de sacrificiu ale eroilor emigranți, care sunt creionați uneori picant- umoristic, în romanul odiseic. Valoarea cărții, astfel, este nu doar a unui documentarist-jurnalist și cronicar benevoitor al cărților altora, ci una de „testamentarism” al unei morale autentic creștinești, dincolo de eternele „ schisme” ce macină religios lumea noastră de spaime
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
într-un fel sau altul. Niciodată, sau aproape niciodată, un artist nu o să se încadreze într-un sistem politic ori social, ei sunt, pe drept cuvânt, considerați “altceva”, un alt soi de oameni, inadaptabili și, de obicei învinși, așa cum a creionat Camil Petrescu tipul intelectualului român interbelic. Frustrarea oamenilor provine chiar din faptul că nu-i înțeleg și de aceea, nici nu-i accepta, având mereu pornirea de a-i ține deoparte, de a-i marginaliza. Nu e de mirare, așadar
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
ei. Peste toate, supraviețuind în chip miraculos, centenara Olga Sâmbure, în spital este vegheata de Augustina cu devoțiune. Melania Cuc știe să creeze în chip uimitor această lume, la granița realului cu meta-realul. Dar, în chip deosebit, autoarea știe să creioneze personaje autentice. Cartea este pur si simplu molipsitoare. Te virusează plăcut și te abandonezi ei cu voluptate, fără să mai cauți motive în plus. Te lași în voia lecturii, pur și simplu. Nu doar prin cele peste 25 de volume
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
destul de stângaci făcute, pentru a arăta fiecare suprafață de teren, arabil ori împădurit, pe care l‑a avut familia pe vremuri. Adunase peste 20 de hectare de pământ din circuitul agricol, masate în vreo două‑trei locuri și alte câteva creionate prin vatra comunei. Căuta oameni în viață care să mărturisească, la nevoie, despre averea lui fărâmițată de comuniști. Unii, puțini la număr, trăiau și au fost de bună credință. Alții, care munciseră cu ziua și au fost tratați cândva ca
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
lin, fără sincope, spre albia care concentrează “viața” gândului exprimat. “ Alerg precum o ciută prin roua dimineții,/ sărut cu talpa-mi fină pământu-n amorțire.../ e binecuvântare, minune când scaieții / mă-nvăluie în flăcări, în rug înalt - simțire; / ( Punți vindecătoare) Poemele sunt creionate în culori blânde, scoțând în relief trăsătura caracteristică a poetei: rafinamentul spiritului. Primăvara - simbol al bucuriei, al zborului uman, al expansiunii sufletești creatoare - își desface mugurii - poeta, debarasându-se de “masca tragică”, se lasă în voia magiei, îmbătându-și ”simțurile
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Jean Wahl și Jean Hyppolite “conștiința nefericită” ar fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a culturii europene moderne din inocenta amețire cu “teoria plată a fericirii”. În aceste condiții filosofii vremii i-au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
educatoare, ci m-am convins de acest aspect, eu, personal, pe parcursul acestui an școlar, 2012-2013, când aceeași educatoare mi-a fost cadru mentor în practica mea pedagogică, motiv pentru care îi mulțumesc nespus. De aceea, poate, astăzi îmi doresc să creionez portretul acestui om - educatoarea - cea mai importantă persoană din perioada preșcolarității, al cărei chip este frecvent asociat cu cel al zânelor din poveștile pe care le spune în cadrul activităților. Privirea-i luminoasă, mărginită de păr lung, castaniu, ce se unduiește
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
Un căuș de cuvinte. Poate doi căuși. Un univers de cuvinte. Puse pe „umeri de flori”. Cu aceste cuvinte, dar și cu tăcerile dintre ele, Ana Maria Gîbu poate clădi o lume mai bună, mai frumoasă, mai sigură. Ele îi creionează un virtual portret, în care, sigur se va recunoaște. Pentru că, ele simbolizează sufletul românesc, cu asprimea, gingășia și tinerețea lui fără bătrânețe... Amestec și risipă de cuvinte, esență de cuvinte în flacoane mici precum cele cu mir, pentru nările fremătânde
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora în contemporan fascinația pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un adevărat buciuman prin adopție, doamna asist.univ.drd.Cipriana-Elena Peica de la Universitatea Babeș-Bolyai din
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
urmărește pasiunea pentru floricultură a tinerei Livia, celălalt, furtunoasele relații amoroase ale vecinului, ce momește femeile cu casa lui impunătoare. Finalul povestirii îi aduce alături pe cei doi, de o parte și alta a gardului, vorbind despre cultivarea lalelelor. Scriitoarea, creionând pe pânză, nu evită descrierile mi¬nu¬țioase de natură, atunci când aceasta o ajută să contureze mai bine conflictul ori să caracterizeze personajele. Tendința de dramatizare a acțiunii cu ajutorul prezentării eroului într-o manifestare naturală a sa - ges¬turile, mimica
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]