565 matches
-
fotografii) este, la rândul lui, omorât. Senzaționalul nu este însă un scop în sine pentru autoare; el are mai degrabă rolul unui catalizator care face să iasă la suprafață adevărata natură morală a personajelor și, de aceea, din cartea Mioarei Cremene lipsește elementul esențial al romanului polițist: ancheta. În lipsa ei (ca și a detectivului profesionist) în legătură cu criminalul nu pot fi emise decât supoziții, iar bănuielile se canalizează, nu întâmplător, asupra unor personaje în aparență total nepotrivite pentru rolul de criminal. Autoarea
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade), secol față de care scriitoarea manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene este volumul Iisus sau provocarea prin moarte (Editura Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o selecție a preocupărilor și cercetărilor mele din ultimele două decenii, expuse în general dinaintea unor cercuri ezoterice pariziene”. Iar aceste conferințe aduc în primplan
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
a trecut, de-a lungul anilor, prin mai toate genurile și formulele literare: preocuparea pentru cercetările cu caracter ezoteric. Rod al unor laborioase investigații arhivistice, întemeiate de cele mai multe ori pe documente puțin valorificate de alți cercetători, actualele pagini ale Mioarei Cremene încearcă să descifreze, cu o osârdie de cabalist, „textul ascuns” al istoriei, adresându-se însă nu amatorilor de senzațional (deși nici aceștia nu vor fi câtuși de puțin dezamăgiți citind Iisus sau provocarea prin moarte), cât mai ales acelor spirite
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
lectura acestei cercetătoare, atât de dezinhibate și atât de puțin conformiste, aspecte dintre cele mai incitante, obligându-ne să reflectăm asupra lor și - chiar dacă nu împărtășim întotdeauna punctul de vedere al autoarei - să le examinăm critic. Căci, din perspectiva Mioarei Cremene, întrebările sunt mai importante decât răspunsurile, ipotezele - decât certitudinile („Prefer ca tot ceea ce v-am spus până acum să suscite reflecțiile voastre. Cu alte cuvinte: încheind, aceste întrebări să rămână în permanență puse!...”), domnia sa știind prea bine că nu există
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
că aceleași structuri ale imaginarului din care se nasc miturile și simbolurile poetice își pun în egală măsură amprenta pe modul nostru de a interpreta faptul istoric. Iar din acest punct de vedere, trebuie să arăt că între cercetătoarea Mioara Cremene și poeta cu același nume funcționează o simbioză perfectă: autoarea reușește să îmbine demersul documentarist cu actul imaginativ, iritând firește spiritele dogmatice, dar dându-le satisfacție celor care consideră că nu doar rațiunea, ci și imagina- ția constituie o formă
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
și sosirea grenadei în curte? Surdă e scrierea, și-i treaba muzicianului, a nicovalei de-argint a urechii sale, să aibă viziunea. Fără vreun licurici de silabă, vede muzica-n întuneric. Să vină și să izbească-ntre ele cele două cremeni să dea scânteie diapazonului, să dezlănțuie versiunea sonoră a vântului lui Elohim care se freacă pe oceanele negre. Intrusul Mergea pe apă, umplea năvoadele, Pescarii își părăseau meseria ca să-l urmeze. La o sărbătoare de nuntă lipsi vinul și avu
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
Dar ei au firi omenești în care studiul atent află contraste ce s-ar numi și scăderi - pentru alții inacceptabile. Portretul făcut lui Zaharia Stancu este, în acest domeniu, exemplar. în luptător, în insul dintr-o bucată cu reflexe de cremene, martorul îl descopere pe actor - pe un mare actor. Iată-l pe Camil Petrescu, "Om descurajant și dificil", de o "umoare delicat instabilă" - sună ca un diagnostic în termenii unei profesiuni ce nu se divulgă, dar se pronunță. O căsătorie
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Mircea Anghelescu Un pasaj din interesantele memorii ale Mioarei Cremene, recent apărute sub forma unor dialoguri cu Mariana Sipoș (La ce e bun Parisul, Ed. Universal Dalsi), mi-a atras atenția și cred că nu numai mie, pentru că e vorba acolo de un personaj pitoresc și extrem de simpatic, neobișnuit în
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
monomanie, inofensivă pentru alții, plină de suferință dar și de delicii pentru sine însuși, care se consumă în spațiul poeziei. Poet, dar poet al altor iubiri, adică traducător de poezie, Otto Starck, "mărunt, rotofei și ochelarist", cum îl descrie Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a memoriei excepționale a Mioarei Cremene, sau un artificiu poetic, imaginea acelui adolescent excesiv de poliglot, "un poliglot înnăscut aș zice... (care) vorbea și scria sanscrita, japoneza, împreună cu două duzini de alte limbi și dialecte asiatice" și care "compunea o epopee scrisă în limba vietnameză" (p. 133
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
1982) și pot depune mărturie că nu numai în aceste cărți, dar și în nesfîrșitele noastre turniruri ca susținători ai perfecțiunii poeziei persane, respectiv, arabe vechi, elocința, lirismul și toate celelalte înzestrări ale îndrăgostitului erau indiscutabil de partea sa. Mioara Cremene știe că Otto Starck, azi, "trăiește în enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului" și i-a citit recent o traducere "într-o revistă israeliană intitulată Pro și contra...". Nu cunosc revista respectivă, dar să-mi dea voie
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie și izolare, într-o suburbie a Tel-Aviv-ului"? O, nu, să mă ierte distinsa poetă Mioara Cremene și fermecătoarea memorialistă! Otto Starck trăiește ca un prinț și în jurul lui este o lume întreagă, o lume bogată și indiferentă la micile noastre mizerii, în care întrezăresc silueta uscățivă a lui Macedonski și poate pe cea a lui Iuliu
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Deputaților BOGDAN FLORE (PPDD) - Colegiul 1, Senat MÂN RÂUL (PPDD) - Colegiul 2, Senat DUMBRAVA VASILE (PPDD) - Colegiul 3, Senat POP-BLAGA ELENĂ (PPDD) - Colegiul 4, Senat Bistrița-Năsăud UNGUR LUCIAN-ADRIAN (PPDD) - Colegiul 1, Camera Deputaților TODEA ȘTEFAN (PPDD) - Colegiul 2, Camera Deputaților CREMENE VASILE (PPDD) - Colegiul 2, Senat Botoșani MINCĂ LILIANA (PPDD) - Colegiul 3, Camera Deputaților CRISTESCU MARIUS (PPDD) - Colegiul 5, Camera Deputaților CIUBOTARU GHEORGHE (PPDD) - Colegiul 6, Camera Deputaților CODREANU DUMITRU (PPDD) - Colegiul 1, Senat Buzău DUMITRAȘCU EDUARD - CĂLIN (PPDD) - Colegiul 5
Pactul cu Basarabia, semnat de 462 de candidați la parlamentare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40706_a_42031]
-
Paler este politician, regizor și scriitor. A intrat în politică în 1990, când s-a înscris în PNL, iar în mai 2013 a trecut la partidul Forța Civică. A publicat cinci volume, printre care și „Sentința hienei cu colți de cremene” despre care autorul spune că este „proză oarecum a absurdului, spre eseu filozofic”.
Candidat europarlamentare: „Ne aflăm în plin cutremur cosmogonic dat de mitul arhaic” () [Corola-journal/Journalistic/32632_a_33957]
-
știuta logică că Lenin și biroul lui politic au avut intenții bune, numai că a venit afurisitul de Stalin și le-a stricat rețeta). Dar paginile cele mai percutante din volum privesc Războiul Civil din Spania, Tismăneanu criticînd prejudecata de cremene a intelectualilor occidentali, care sunt convinși că ce s-a întîmplat în Spania în anii ‘30 a fost o cauză dreaptă a binecuvîntatei Stîngi, în vreme ce tabăra lui Franco a reprezentat Răul cu majusculă. În realitate, nu există un adevăr unic
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
este de a desfășura filmul pe două planuri, unul extrem de captivant al prinderii, captivității și eliberării lui Labă de Jaguar, celălalt al punerii în discuție a condiției umane, a gesturilor fundamentale care edifică umanitatea. Sfatul șefului de trib, Cer de Cremene, către fiul său, dobîndește valoare testamentară: înainte de a fi ucis, acesta îi amintește fiului să nu-i fie frică. Frica este principalul ingredient al regimurilor totalitare, fie ele satrapii orientale, fie clone sovietice în sud-estul Europei, fie rafinate dictaturi sud-americane
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
Tănase (n. 1924) 6.09.1817 - s-a născut Mihail Kogălniceanu (m. 1891) 6.09.1819 - s-a născut Nicolae Filimon (m. 1865) 6.09.1910 - s-a născut Dumitru Corbea (m. 2002) 6.09.1923 - s-a născut Mioara Cremene 6.09.1942 - s-a născut Dorin Baciu 6.09.1950 - s-a născut Nicolae Georgescu 6.09.1996 - a murit Gavril Scridon (n. 1922) 6.09.2009 - a murit Damian Necula (n. 1937) 7.09.1902 - s-a născut
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5280_a_6605]
-
Avid de divin. Atîția d și v în două cuvinte te fac să te gîndești la o gură cu prea mulți dinți. Iată cum începe divina aviditate: "Trepte ursuze pîrîind grăbit/ Pași, sughite secundarul,/ Umbre scîncesc pe pernă/ Gesturi de cremene își fac semn". Despletire e o altă încercare poeticească: Cînd eram în lună/ Eram sperie-lună// Cînd eram în soare/ Eram sperie-soare// Cînd eram în tine/ Mă speriam de mine..." Bravo, pentru sinceritate! Leacul pentru astfel de sperieturi lirice ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
într-un căuș de cetină. și când te gândești că în urmă cu aproximativ o viață de om, piscurile acestea, frunțile înzăpezite și gânditoare ale munților erau inaccesibile tocmai celor ce le dăduse un nume și-și legaseră destinul de cremenea lor rezistentă. O viață de om, șaptezeci de ani, unul mai mult, unul mai puțin - ca viața. Dar ce înseamnă o viață de om într-o vârstă de milenii, care, în ciuda tuturor vicisitudinilor naturii și istoriei, mai ales ale istoriei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
loc pentru vecie Spre a te ști panteră și femeie, Nicicum stindardul tragic, curcubeie Ritmând cu foc întru zădărnicie. N-ai vrut să-ți fiu a ușii tale cheie, Ci Inorog păzind la Poesie, Alătură-te mie, din pustie, Din cremene, din iască dau scânteie! Azi, inima ce-n mine încă bate Tăcerea din icoană o străbate Să îmi lumine calea mea pribeagă... De-aceea cad și mă ridic întruna Sorbind cu sete soarele și luna: Vrei viața sau vrei moartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ferecați în piatră dura cu pumnii strânși, tăcem din gură. Tăcem, parc-am tăcea de veacuri ca niște funduri vechi de lacuri. și ferecat în beznă sura, de mii de ani, tăcem din gură. Ei: ziduri, lanțuri, temnicerii, noi, numai cremenea tăcerii. Ei, biciuri cu bătăi și ura, noi, uriaș îngheț pe gură. Deasupra vremii și genunii, tăcem că spinii și tăciunii. Tăcem că lama de custura, tăcem mereu, tăcem din gură. Ne linge frigul pe ciolane, ei, foame, cuie și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
întruchipează un tip de american Old School, care a făcut războiul întorcân-du-se de acolo cu amintiri neplăcute. Remușcările nu apar însă la singura confesiune pe care și-o permite ex-soldatul, unde acesta defilează cu păcatele minore ale unui caracter de cremene de îți vine să scaperi cu ea pentru a-ți aprinde o havană. Acest american cu un simț năpraznic al proprietății nu cunoaște toleranța, dar nici frivolitatea, trăiește cu un deget pe trăgaci și cu o mână pe cutia de
Gran Torino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7370_a_8695]
-
lipește de Nord și dincolo de Nord (2001) și de Stînci nupțiale (2003) e spartă în trei cicluri. Primul poartă titlul cărții, celelalte două sînt Litera adulteră și Ultimul orb. Poemele așezate la început, în care se simte fierul scăpărînd pe cremene, pleacă greu, nu sînt făcute să zboare, ci să urce pieptiș: ,Moșii mei împlîntau cuțitul în piatră:/ deasupra se învolburau norii/ pe rîuri se-nchegau apele./ Un cuțit în mîna dreaptă/ un cuțit în mîna stîngă/ apoi răsucite în inima
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
așa îmi face de fiecare dată când îl rog să spună ceva. Mă fierbe ca pe fasole. N-a ieși din pasul lui ferita Sfântului. Până nu și-a umple luleau cu iarba dracului, până n-a scoate din pungă cremenea, amnarul și iasca ca să-și aprindă hornoaica nu scoate o vorbă. Așa i-i feleșagul. Trebuie să am răbdare și pace” - gândea moș Dumitru, privind la gesturile leneșe ale lui Pâcu. Ca un făcut, Pâcu nu a ieșit cu o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
e rază și putere: o stelelor nici voi n-aveți în drumul vostru nici o țintă, dar poate tocmai de aceea cuceriți nemărginirea! PAN Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan. E orb și e bătrân. Pleoapele-i sunt cremene, zadarnic cearc-a mai clipi căci ochii-i s-au închis - ca melcii - peste iarnă. Stropi calzi de rouă-i cad pe buze: unu, doi, trei. Natura își adapă zeul. Ah, Pan! Îl văd, cum își întinde mâna, prinde-un ram
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]