561 matches
-
Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O, 1957, 7; Nicolae Mărgeanu, Sentiment și emoție, TR, 1957, 16; Mircea Tomuș, Un mod al realismului, ST, 1957, 6; Mioara Cremene, „Eroul necunoscut”, CNT, 1957, 26; Georgeta Horodincă, Un erou care ar putea fi al zilelor noastre, CNT, 1957, 26; Georgescu, Încercări, II, 108-111; Teodor Vârgolici, „Linia vieții”, „Scânteia tineretului”, 1959, 3 040; I.D. Bălan, „Linia vieții”, LCF, 1959, 11; Valeriu
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
umbră”, care fusese provocat și de obsesia despărțirii de Sonia, se produce în momentul când Micu descoperă niște scrisori certificând superficialitatea femeii iubite. Cădere liberă propune o analiză a raporturilor de putere într-un oraș de provincie. Universitarul și activistul Cremene, spirit lucid și caracter incomod, are, pe lângă dezamăgirile generate de contactul cu tot felul de superiori incompetenți și dogmatici, revelația întâlnirii unui prim-secretar de partid de altă factură decât cei dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter și combativitatea din pricina frământărilor sufletești legate îndeosebi de Camelia, una din prezențele feminine cele mai izbutite în roman. La fel ca în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în cutremurul din martie 1977 - erorile propriei existențe. Finalul, deși ușor neverosimil, este semnificativ: legile implacabile ale destinului acționează în mod tragic asupra protagonistului. Careul de fugă tinde a
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
certitudinea că românii vor fi treptat măcinați într-o masă uniformă de oameni, un fel de pulbere umană, numai bună de întărit pereții caselor vecine Rusiei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei dar după ce Principatele s-au contopit într-un singur bulgăre de cremene, unirea lor trecând într-o altă categorie de rezistență, cea a diamantului, proiectele de măcinare a civilizației românești țintesc mai ales în arheitatea ei. De aici și sentimentul inoculat cu multă perfidie în subconștientul românilor, nu doar al celor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stâncă numită „Piatra Fetei.” Până nu de mult era înconjurată de bălți pline de papură și stuf, cu apă verde, stătută, murdară, acum însă zona este parțial uscată și dezafectată de vegetația acvatică. Stânca apare ca un monument uriaș de cremene brună, iar țancurile (vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a) a tuși colibă adăpost de nuiele cop unitate de măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin lovire crumpene cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
amândoi la vânătoare de rațe sălbatice la un iaz de pe moșia Cucoreni [...], el cu pușca adusă lui Iurașcă de Jeltuchin, și pe care o luase tata la moartea lui Iurașcă și o transformase la un armurier din Iași din cu cremene în cu capse, și eu una mai mică, pe care o avea tata de la Balș mărturisea fratele Matei într-o scrisoare din 20 aprilie 1909, adresată lui Corneliu Botez, și continua: dar tot gânditor, vorbea el, spunea râdea, dar iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este acela care mângâie și consolează fetița care se află în femeie [...], micșorează pentru a putea vedea, mărește pentru a putea admira 33. Dar ce iese dintr-un asemenea joc de perspective intersectat aproape continuu cu lumea înconjurătoare atunci când scapără cremenea minții geniului? Ne-o spune "umilul" unei lumi ce nu mai este, "sărmanul" Dionis: ...și tot astfel, dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
curând pasul spre tine grăbește 185), într-o viziune mai târzie, iubita va lua un vag contur de Crist feminin, apărându-i cu părul neîmpletit și prins într-o cunună de spini. Aceasta se strecoară, aidoma zânelor, Printre stâncele de cremeni,/ Lângă lacul de smarald,/ Ca să-și scalde sânii gemeni/ Unde zânele se scald !186 În nuditatea ei abisală, ea nu apare decât în ipostaze cu totul fantomatice, cețoase, lunare și, desigur, numai în deplină singurătate: El din trestii o privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci o țigară, o aprinse tacticos, cu cremenea și amnarul, și trase fără grabă câteva fumuri. El nu se grăbea niciodată. „ - Ce mai este prin sat, moș Angheluță ?!”, rupse Baltă tăcerea. „Apăi..ce să fie, Gheorghiță, dragu’ moșului...ce să fie !.. ne jupoaie comuniștii..ne jupoaie !.. și, văzând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dragostea față de ei, sacrificiul propriei vieți, chiar dacă pentru scurt timp, erau clare la acest om, atât de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca o umbră. Preț, de cât ai răsuci o țigară, dură totul... Și, explozia unei grenade cutremură Cheile, ecourile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din timpuri vechi atât de daci cât și de romani. O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de fag Întărite cu cremene, puse În dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era Îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de fag Întărite cu cremene, puse În dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era Îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
omul și spiritismul Istoria omenirii cuprinde etape evolutive strâns legate de utilizarea mineralelor și rocilor Încă din perioada existenței ultimilor ghețari pe continente. În Paleolitic (”epoce pietrei cioplite”) omul cunoaște și Începe să utilizeze piatra, În mod deosebit silexul și cremenea (cuarțitul), confecționându-și unelte și arme pentru vânătoare. Acum apar primele obiecte decorative cum sunt ornamentele obținute din silexuri găurite. În Neolitic (”epoca pietrei cioplite și șlefuite”, acum cca 100000 de ani) omul Începe să descopere utilitatea și altor roci
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
63] COSTEA, OCTAVIA, Literatura pentru copii, manual pentru clasa a XII-a Scoli normale, Editura Didactică și Pedagogică, 1995. [64] COSTEA, OCTAVIA, Textul literar și argumentația în gimnaziu, Caietul elevului, clasa a VII-a și aVIII-a, București, 1995. [65] CREMENE, IOAN, Optimizarea metodologiei scris-cititului, Tribînv, 6, nr. 293, 1995, 5. [66] CUVÂNTUL - structură și reguli de ortografie. în: Paralele, nr. 4, 1995, p. 12-16. [67] DAMIAN, I. Elevi, preferați-l pe profesorul Ion Rotaru. [Constanța Bărboi, Silvestru Boatcă, Marieta Popescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
frapantă originalitate: „Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale, în poziții de neînțeles, care întunecă istoria planetei chiar pentru geologi, creația lui Arghezi arată lumii, în reliefuri de cremene, o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
151. 90 UNELTE ȘI ARME Trăsăturile comune aborigenilor erau: viața nomadă, locuințe și unelte simple, Îmbrăcăminte redusă.. Nu cunoșteau olăritul, semănarea plantelor și domesticirea animalelor cu excepția câinelui dingo 198. Ca unelte foloseau toporul și cuțitul de piatră dură șlefuită (cuarțul, cremenea, dioritul, granitul, bazaltul), ce servea la doborârea, despicarea, desprinderea scoarței arborilor, prinderea animalelor ascunse În scorburi (oposum), scoaterea fagurilor de miere, despicarea animalelor ucise etc.; sule și ace pentru perforat, ascuțite și bine șlefuite, din os; linguri, răzuitoare din scoici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
felul lor de trai nu-i așează totuși nicidecum la Începutul Începuturilor culturii 199. Ca arme utilizează sulița de lemn, măciuca și bumerangul, și un fel de scuturi de lemn. Cea mai răspândită armă este sulița, confecționată din lemn, piatră (cremene), os (dinte de rechin, oase de pește), lungimea variind de la o regiune la alta, de la un trib la altul, Între un metru și jumătate și trei metri. Se remarcă sulița de lemn cu vârf de piatră, sulița cu unul sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
așează călare pe ele mânându-le spre țărm unde sunt ucise. Vânătoarea de crocodili este periculoasă, se bazează pe mult curaj și Îndemnare În aruncarea suliței. HRANA ȘI ADĂPOSTURILE Aborigenii sunt foarte pricepuți În obținerea focului prin diverse procedee: lovirea cremenii cu o bucată de pirită, frecarea a două bucăți de lemn prin „pilire” (frecare) și prin „sfredelire”(răsucire). Uneori, pentru a mări frecarea, băștinașii toarnă În adâncitura scândurii puțin nisip. „Odată focul aprins, băștinașii caută să-l Întrețină cât mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; vântul șuiera, gemea și urla În răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, Întunecimile fioroase ale nopții Înalte... Și, Între cele patru hotare ale nesfârșitului, Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că suntem într-unul singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași de contur,/ Pe pulberea fierbinte și-n cremenea tocită,/ Ca un păianjen negru ce-ți umblă împrejur./ Sunt peticul de noapte dat ție din născare,/ Și ies și intru-n tine în zori și în amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
puls de om în mers, Ca viața ănsăși clocotind în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce i-am avut, În ea să torn a gândului esență 957. Actul creator nu poate exista înafara societății. Abilitatea de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
natal. A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes tot ce e arheologie, istorie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în suflet, nu ține! Atât a zis moș Vătășelu în simplitatea vorbirii lui, sintetizând elogiul adus iubirii din gura Apostolului. În cimitirul care înconjura Bisericuța, în partea dreaptă a altarului, se afla un mormânt. Pe crucea masivă de piatră de cremene scrie doar atât: „Aici doarme leul din Mesentea”. Părintele Oțoiu ne povestea cu amănunte luptele duse de acest preot în timpul răscoalei lui Iancu, cum a fost ucis ca un martir de armatele imperiale. Câte stigmate ai lăsat, Mântuitorule, în trupul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Teodor Tiron h)16. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Derna, satul Sacalasău Bihor h)17. Biserica Sfinții Comuna Bălușeni, satul Bălușeni Botoșani Voievozi h)18. Biserica Adormirea Comuna Brăești, satul Brăești Botoșani Maicii Domnului h)19. Biserica Sfinții Comuna Bobâlna, satul Cremenea Cluj Arhangheli h)20. Biserica Pogorârea Comuna Mănăstireni, satul Dretea Cluj Sfântului Duh h)21. Biserica Sfinții Comuna Căpușu Mare, satul Păniceni Cluj Arhangheli h)22. Biserica Sfinții Comuna Câțcău, satul Sălișca Cluj Arhangheli "din deal" h)23. Biserica de
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]