2,065 matches
-
treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur - stema vechiului județ Romanati. Semnificația elementelor însumate Județul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul țării, iar sub aspect istoric, prin turnul de argint cu foișor crenelat, se evidențiază în principal prin specificul sau de apărare, fiind situat la granița Munteniei cu Oltenia și Dunărea, îmbinând toate acestea cu caracterul sau preponderent agrar, reprezentat prin snopul de grâu. În acest spațiu s-au contopit două foste județe
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră; - în centru, în câmp albastru, este reprezentată Coloana Infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale. Spadă este simbolul vitejiei și al consecventei locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana Infinitului este emblematica pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legandu-și numele
HOTĂRÂRE nr. 1.540 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Targu Jiu, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147287_a_148616]
-
albastru, în șef, sunt reprezentate simbolul atomului, de argint, podul lui Anghel Saligny, de aur, si statuia Gânditorului, natural. În câmpul inferior este reprezentată o apă neagră. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Simbolul atomului este emblemă activității Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda. Podul construit de Anghel Saligny la sfârșitul secolului al XIX-lea reprezintă imaginea-simbol a dezvoltării orașului Cernavoda, a unirii teritoriului dobrogean cu Regatul român. Acest pod a făcut legătura
HOTĂRÂRE nr. 1.534 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei oraşului Cernavoda, judeţul Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147318_a_148647]
-
cartierul inferior, pe fond roșu, sunt reprezentate o oală de turnat oțel, oțel curgând ce se transformă într-un colac de sârmă și două spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Săbiile exprimă simbolic lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul secolelor. Cifră 1219 amintește de primă atestare documentara a localității. Oală de turnat oțel și spicele de grâu simbolizează activitatea locuitorilor zonei, respectiv metalurgia și
HOTĂRÂRE nr. 1.535 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Campia Turzii, judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147319_a_148648]
-
din același material. În partea inferioară (două treimi), în câmp albastru, este reprezentată o ancoră de argint, iar la baza să sunt două fascii din același material. Scutul este timbrat cu o coroană murala din argint, formată din cinci turnuri crenelate, care conferă localității statutul de municipiu. Semnificația elementelor însumate Spicele de grâu evocă rolul așezării în producția agricolă, simbolizând bogăția câmpiei din Lunca Dunării. Ancoră evocă faptul că așezarea este port și reprezintă principala activitate industrială a localității. Cele două
HOTĂRÂRE nr. 1.537 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Oltenita, judeţul Calarasi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147320_a_148649]
-
Dimitrie Ghica (1834-1842), întemeietorul orașului. Fascia cu lacrimi și besanti este inspirată din vechea stema a Ghiculestilor, ele amintind lupta pentru unitate națională, permanentă sete de apă a Bărăganului și rolul apei în dezvoltarea economică și socială a urbei. Turnurile crenelate, în număr de sapte, conferă localității rangul de municipiu reședința de județ.
HOTĂRÂRE nr. 1.538 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Alexandria, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147321_a_148650]
-
este reprezentată o dendrita de aur nativ, alături de însemnele mineritului, două ciocăne încrucișate plasate la intrarea într-o mină, simbolizând tradiția mineritului, principala ramură industrială a municipiului. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din 5 turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Bradul a fost în secolul al XVI-lea vechea emblemă sigilara a municipiului Brad. Dendrita reprezintă bogăția zăcămintelor din zonă. Ciocanele încrucișate și intrarea în mină relevă ponderea activității miniere în economia localității. Coroană murala, cu 5
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Brad, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147349_a_148678]
-
elementelor însumate Bradul a fost în secolul al XVI-lea vechea emblemă sigilara a municipiului Brad. Dendrita reprezintă bogăția zăcămintelor din zonă. Ciocanele încrucișate și intrarea în mină relevă ponderea activității miniere în economia localității. Coroană murala, cu 5 turnuri crenelate, semn specific centrelor urbane, atestă faptul că așezarea este municipiu. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.539 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Brad, judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147349_a_148678]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Hârșova, județul Constantă Descrierea stemei Stema orașului Hârșova, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut plin, pe albastru, timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. În colțul drept se află o ancoră, având deasupra un fragment de roată dințata, ambele aurii. În stânga este reprezentată o cetate cu un turn rotund și unul pătrat, care stă pe o stâncă aurie. În partea de jos este redata
HOTĂRÂRE nr. 1.542 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei oraşului Hârşova, judeţul Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147350_a_148679]
-
Brăila, județul Brăila Anexă 1a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Brăila, județul Brăila Descrierea stemei Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbata. Pe fond albastru, o cetate crenelata, de argint, având poartă închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcției. Între cele două turnuri se află o acvila cruciata de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roșu și ținând în gheare, de asemenea roșii, o semiluna
HOTĂRÂRE nr. 1.544 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Brăila, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147351_a_148680]
-
aripile întinse, ciocul roșu și ținând în gheare, de asemenea roșii, o semiluna de argint, cu colțurile în sus. În câmpul inferior, un brâu undat, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Construcția simbolizează vechea cetate a Brăilei. Brâul reprezintă fluviul Dunărea. Acvila cruciata care ține în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poartă otomană. Turnurile crenelate, în număr de sapte, conferă localității rangul de municipiu reședința
HOTĂRÂRE nr. 1.544 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Brăila, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147351_a_148680]
-
de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate Construcția simbolizează vechea cetate a Brăilei. Brâul reprezintă fluviul Dunărea. Acvila cruciata care ține în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poartă otomană. Turnurile crenelate, în număr de sapte, conferă localității rangul de municipiu reședința de județ. --------
HOTĂRÂRE nr. 1.544 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Brăila, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147351_a_148680]
-
Al treilea cartier, pe aur, reprezintă un soldat român cu scutul lăsat, sprijinindu-se într-o sulița cu vârful în jos, totul de culoare albă, ce sugerează marmură. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității. Semnificația elementelor însumate Armele primului cartier fac trimitere la secolul al XIII-lea, perioadă în care Caransebesul este atestat documentar și în care orașul fortificat cunoaște o puternică dezvoltare. Urbea este cunoscută ca un
HOTĂRÂRE nr. 1.533 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Caransebes, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147376_a_148705]
-
brâu de argint undat. În a doua jumătate, pe un fond albastru, este reprezentată o roată cu cupe de excavator, din argint, având la interior două ciocăne intersectate. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint cu cinci turnuri crenelate, simbolizând statutul de municipiu al localității. Semnificația elementelor însumate Leul de aur pe fond roșu semnifică puterea, îndrăzneala, generozitatea, independentă, fiind simbolul regiunii Oltenia. Roată cu cupe de excavator, având la interior două ciocăne intersectate, reprezintă mineritul, activitatea preponderenta a
HOTĂRÂRE nr. 1.536 din 18 decembrie 2002 privind aprobarea stemei municipiului Motru, judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147377_a_148706]
-
Rece și Orbeasca sau valurile cu turte de pământ ars (uneori sub forma de cărămizi rotunde, perfor ate) ale așezărilor de la Bucovăț, Popești și Mărgăritești. Ambele variante comportau infrastructuri de lemn (Subcetate) Și, probabil, palisade, parapeți din pari juxtapuși, uneori crenelați, ridicați pe creasta valurilor, având la bază spre interior, turnuri de strajă. Panta exterioara a valului era uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trofice Sunt expresia tardivă a unei hipoparatiroidii vechi necunoscute insuficient tratate pielea: uscată, scuamoasă unghii: striate, casante, cu leuconichie și perionixis micotic 145PARATIROIDELE șI HORMONII CALCITROPI păr: uscat, friabil dinții: alterarea emailului dentar (aspect gălbui, striat, erodat), dantura cu bord crenelat, carii frecvente, dinții sparți ochii: cataractă endocrină subcapsulară anterioară și/sau posterioară calcificări anormale: nucleul gri central (sd. Fahr) decelabil prin CT, responsabil de tulburări extrapiramidale. Diagnosticul diferențial (vezi algoritmul de explorare a hipocalcemiei) se face cu alte stări ce
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
cu margine ascuțită, dură, suprafață nodulară în ciroza hepatică; dureroasă, netedă, moale în abcesul hepatic etc. Există mai multe metode de palpare a ficatului. Splenomegalia se caracterizează după dimensiuni în 5 grade. Splina se recunoaște la palpare prin marginea neregulată (crenelată), care coboară în inspir. - delimitarea și caracterele unei formațiuni tumorale - provocarea durerii prin examinarea unor puncte dureroase abdominale (epigastric, colecistic, apendicular etc): ex. manevra Murphy - palpare profundă în punctul colecistic concomitent cu inspirul profund - obiectivarea ascitei: semnul valului, palpare prin
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Îngust, În partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor, Însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stânga, În partea inferioară, pe aur, șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe două rânduri, patru și trei. e) În cartierul cinci, jos În instițiune, pe albastru este stema Dobrogei, sunt reprezentate ținuturile Mării Negre, doi delfini de aur frontali cu cozile ridicate. Acvila (vulturul), cunoscută prin tradiție ca Acvila României, constituie
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
care au și stăpânit Grecia vreme de vreo 400 de ani. De altfel influența turceasca se vede în multe locuri, atât la arhitectura, dar și în unele cuvinte preluate de-a lungul timpului. M-am urcat și eu pe zidurile crenelate ale cetății și am putut să-mi închipui cum era pe vremea aceea când cetatea era înfloritoare, când oștenii patrulau prin zonă și când apăreau la orizont corăbiile turcești amenințătoare, trăgând salve de tun pentru a cuceri cetatea. Cred că
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
dacă se poate, fiecare la rândul lui. Întâlnire cu unul din liderii Partidului lui Dumnezeu, în periferia de sud, la Al-Saha, lângă intrarea în Borj al-Barajneh, tabăra palestiniană. Un loc foarte frecventat la porțile Beirutului. Această similifortăreață mamelucă, cu turnuri crenelate și cu poduri de lemn ai zice că-i un decor pentru desene animate, nou-nouț cum e are aceeași funcționalitate ca piața din mijlocul unui sat. Nimic din aspectul unui sediu de cartier general, mai curând din acela al unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Locuiesc la hotelul din centrul orașului, Ahlström, simplu, curat, cu o Biblie pe perna albă. La ora șase, în drum spre catedrală, văd în casa în care a locuit Carol al XII-lea o bufniță, pe pervazul ferestrei din turnul crenelat. În criptă, un înger: Mina Rosenthal, care va cânta din flaut. Birgitta (Trotzig) e pe primul loc împreună cu fiica ei, Maria, de asemenea Eva (Ström) cu soțul ei, doctorul Helge. Am fost gâtuită de emoție, dar mi-am revenit miraculos
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
comunei Chichiș, județul Covasna Descrierea stemei: Stema comunei Chichiș, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, se află un pod de aur, cu două deschideri și parapetul crenelat. În câmp inferior, pe fond roșu, se află două ramuri porumbar de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Podul de aur semnifică puntea de legătură dintre județele Covasna și
HOTĂRÂRE nr. 2.056 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Chichiş, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163396_a_164725]
-
pe fond albastru, se află un pod de aur, cu două deschideri și parapetul crenelat. În câmp inferior, pe fond roșu, se află două ramuri porumbar de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Podul de aur semnifică puntea de legătură dintre județele Covasna și Brașov. Ramura de porumbar reprezintă planta de la care derivă denumirea comunei, iar cele două ramuri semnifică cele două sate aparținătoare comunei, și anume Chichiș și Băcel
HOTĂRÂRE nr. 2.056 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Chichiş, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163396_a_164725]
-
aur semnifică puntea de legătură dintre județele Covasna și Brașov. Ramura de porumbar reprezintă planta de la care derivă denumirea comunei, iar cele două ramuri semnifică cele două sate aparținătoare comunei, și anume Chichiș și Băcel. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----------
HOTĂRÂRE nr. 2.056 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Chichiş, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163396_a_164725]